12,690 matches
-
ce le-a făcut, scoțându-i de la o nevoie” . La 30 iunie 1709, Antiohie mare logofăt ajunge să fie în centrul judecății domnești, având pricină cu Lupul Costachi mare vornic , pentru o parte de moșie din satul Văleni, zisă Stolniceni, ținutul Fălciu cumpărătură de Lupul Costachi de la răzășul Radul paharnic, care la rândul său a avut-o ca zestre de la socrul său Ștefan Scărlet fost mare armaș și fratele său Dabija Scărlet fost mare paharnic. Deoarece Lupul Costachi nu avea dreptul
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
de Ilieș Vodă se adeverește faptul că o a treia parte din Murgeni se vinde în sânul familiei Murgu. Semnificativ este însă documentul emis la 25 noiembrie 1741 la Iași de către domnul Moldovei Constantin Mavrocordat care le spune obștei din ținuturile „Murgenii” să fie sub ascultarea „credinciosului domniei mele Vasile Sturza”. Se observă și aici cum încălcau domnii fanarioți drepturile țăranilor și măcar dacă boierii s-ar fi mulțumit cu atât dar și ei la rândul lor încărcau și mai mult
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
drumul Brăilei, la răscruce de drumuri, cu multe sate în împrejurimi, cu un început de tradiție de schimb, oferea boierului un deosebit târg pe care vrut sa-l înființeze în 1843. Dar acest târg părea că amenință târgul Urdești din ținutul Fălciu. Așadar în 1844 vornicul Neculai Greceanu cerea vistieriei Moldovei să nu se aprobe vornicului Sturza târg și iarmaroc pe moșia de la Murgeni fiind prea apropiat de târgul său din Urdești. După ce Visteria Moldovei trimite delegați care fac cercetări la
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
abuzuri ca și altele determină multitudinea jalbelor către minister dar care nu își aveau efectul. În 1860 Ministerul de Interne de pe atunci vrând să soluționeze jalbele trimise de locuitorii din Murgeni cere boierului hrislovul de privilegii al târgului. În 1864 ținuturile sunt reorganizate primind numele de județe. În urma acestei legi, Murgeni formează o comună care era în același timp reședința subprefecturii târgului din județul Tutova. Între anii 1844-1907 exista o zona comercial-meșteșugărească și de locuit axată în mod deosebit pe strada
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
de hotar, după mutarea albiei din cea veche (Șirețel, Șiretul Vechi) într-o albie nouă pe langă Nămoloasa-Sat, la Huroaia. Este atestat documentar în anul 1704, printr-un document care atestă vânzarea unui teren, mai precis zece familii din Nănești, ținutul Putnei, vând lui Radu Dudescu, marele căpitan de margine al Țării Românești, după cum urmează: „"Noi moșnenii din Nănești din Țară Moldovei vindem tot cotul cât este, de înconjura apă Șirețelului, care loc este din Țară Munteneasca, la Râmniceni".”("C. Constantinescu
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
comunele Poiana Stampei și Ilva Mare (jud. Bistrița Năsăud), la est cu com. Dorna Candrenilor și la vest cu com. Lunca Ilvei (jud. Bistrița Năsăud). Localitatea este situată, din punct de vedere morfologic, în provincia muntoasă alpino-carpatică, subprovincia Caraților sud-estici, ținutul Carpaților Orientali, subținutul treptei marginale estice, sectorul nordic, aparținând părții de sud-vest a subdistrictului Munților Suhard și bazinelor hidrografice estice. Perimetrul se învecineaza în partea de vest cu Munceii Bârgăului, în partea de nord cu Munții Maramureșului, în partea de
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
Ciotina. Sub aspect climatic, localitatea este situată spre extremitatea nord-estică a Provinciei central-europene, cu un climat temperat-moderat-continental, suportând și unele influențe ale climatului continental din est și ale celui subbaltic (boreal) de nord. Prin altitudinile prezente, zona se include în ținutul climatic al munților mijlocii de la periferia acestei provincii, caracterizată printr-un climat temperat-boreal montan de tip subalpin. Temperatura medie anuală a aerului este în jur de +4 °C, temperatura medie maximă se înregistrează în luna august (+21,4 °C), iar
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
înregistrate și aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din țară și străinătate. Localitatea Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov al lui Ioan Grigore Calimah, prin care dăruiește Mariei jitniceroaiei mai mulți munți din ținutul Câmpulung Moldovenesc, în 1761: "adică muntele Cucoșul, muntele Găina, Valea Porșescul, muntele Petrișul, muntele Mestecăniș, moșia Botăș din FUNDU MOLDOVEI, muntele Muncelul Străjii și munții ce se cheamă Fața Câmpulungului" (FUNDU MOLDOVEI - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean). Conform recensământului
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
din timpuri străvechi, care se ocupă cu agricultura și cu creșterea animalelor. În documente, sătul Fântânele apare și sub denumirea de Stârceni. Într-un document din 22 martie 1621, Alexandru Ilieș întărește schimbul de moșii: Mitropolia Moldovei da satul Stârceni Ținutului Sucevei și primește satul Udești de la Ionașco Gheghea. Mai tarziu, în anul 1662, sătul ajunge în proprietatea vistiernicului Iordache Cantacuzino. În catastiful general al tuturor banilor pe care i-a dat vistiernicul de pe toate moșiile sale se arătă: 60 sate
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
stabilesc în Țara de Sus a Moldovei . Aceștia își au originea în principal din localitățile Sângeorz , Maieru și Borșa fiind crescători de animale, ovine și porcine 1774 - Este menționat drept cătunul Gemine din Ocolul Câmpulung Moldovenesc 1774 - Are loc anexarea ținutului cunoscut sub vechile denumiri Cordun - Arboroasa , devenit ulterior Bucovina de către Imperiul Habsburgic. Cătunul Gemine este înscris în izvodul moșiilor mănăstirii Voroneț din 24 iunie ca sat cu populatie de 83 țărani si 2 popi. Miscările demografice specifice administrației imperiale, duc
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
Pavel din Geminea. 1894 - Inaugurarea clădirii școlii primare 1925 - 1938 comuna Gemenea (formată din satul Gemenea, satul Slătioara, cătunele Tărnicioara și Muncel) este arondată unității administrative Plasa Homorului, județul Câmpulung 1938 - 1940 comuna Gemenea face parte din noua unitate administrativă ținutul Sucevei 1940 - strămutarea familiilor de etnici germani în Germania. 1941 - familiile de evrei părăsesc localitatea. 1956 - se deschid primele mine de prospecțiuni, sunt descoperite zăcăminte de uraniu și mici zăcăminte aurifere de mare adâncime pe versantul sud/vestic și versantul
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
Boișoara este situată în nordul Județului Vâlcea, pe partea stângă a Oltului, în depresiunea intercapatică “Țara Loviștei”, cuprinsă între Munții Făgărașului la Nord, Munții Coziei la Sud-Est și culmea Câinenilor din Munții Lotrului spre Sud-Vest, despărțiti de Râul Olt, în ținutul istoric Muntenia. Această depresiune, cunoscută în geografia României - după Simion Mehedinți- sub denumirea de Bazinul Titeștilor, este străvechiul ținut “Țara Loviștei”, amintit sub numele de “Terra Loysta” în diploma dată de regele ungurilor Bella al IV-lea contelui Conrad de
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Munții Făgărașului la Nord, Munții Coziei la Sud-Est și culmea Câinenilor din Munții Lotrului spre Sud-Vest, despărțiti de Râul Olt, în ținutul istoric Muntenia. Această depresiune, cunoscută în geografia României - după Simion Mehedinți- sub denumirea de Bazinul Titeștilor, este străvechiul ținut “Țara Loviștei”, amintit sub numele de “Terra Loysta” în diploma dată de regele ungurilor Bella al IV-lea contelui Conrad de Tălmaci în prima jumătate a veacului al XIII-lea, prin care-i întărește stăpânirea acestui ținut. Primul document scris
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Titeștilor, este străvechiul ținut “Țara Loviștei”, amintit sub numele de “Terra Loysta” în diploma dată de regele ungurilor Bella al IV-lea contelui Conrad de Tălmaci în prima jumătate a veacului al XIII-lea, prin care-i întărește stăpânirea acestui ținut. Primul document scris care atestă satele Boișoara și Găujani, este hrisovul dat de Io Vladislav Voievod în anul 145l , prin care dăruiește strămoșilor boișorenilor și găujănenilor cei șapte munți, pe care îi posedă și astăzi. ”Io Vladislav Voievod Domnul Țării
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Vladislav Voievod Domnul Țării Românești,care întărește stăpânire lui Dragomir Ruhart, a fiilor și nepoților lui,peste partea lor de moșie, de la gurile Deșiulu iși Săsenilor peste Boișoara și Găujani peste munții Mănileasa, Stâna Mare, Zănoaga, prislopul, Între Boiile” Acest ținut istoric a fost studiat de profesorul de geografie Ion Conea în lucrarea Tara Loviștei, această carte fiind prima lucrare științifică de referință care vorbește despre Boișoara. Istoricul Comunei Boișoara se confundă cu istoricul Loviștei. În centrul Loviștei se află Comuna
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
care vorbește despre Boișoara. Istoricul Comunei Boișoara se confundă cu istoricul Loviștei. În centrul Loviștei se află Comuna Boișoara, prin care trece străvechiul drum de legătură dintre Curtea de Argeș, vechi scaun domnesc. Populație în Loviștea a existat din preistorie, fiind un ținut înconjurat din toate părțile de munți înalți, ca o cetate. În trecut în Ținutul Loviștea nu se putea pătrunde decât pe două căi: pe la sud-est, de la Sălătruc din Județul Argeș prin Comuna Perișani și de la nord-est prin trecătoarea Turnu Roșu-
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Loviștei se află Comuna Boișoara, prin care trece străvechiul drum de legătură dintre Curtea de Argeș, vechi scaun domnesc. Populație în Loviștea a existat din preistorie, fiind un ținut înconjurat din toate părțile de munți înalți, ca o cetate. În trecut în Ținutul Loviștea nu se putea pătrunde decât pe două căi: pe la sud-est, de la Sălătruc din Județul Argeș prin Comuna Perișani și de la nord-est prin trecătoarea Turnu Roșu- Câineni, dacă se apărau aceste porți, Loviștea era ca o cetate de necucerit. Dovada
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
de ani. Datorită faptului că pe aceste locuri trecea singura cale de comunicare dintre Transilvania și Muntenia se presupune că pe aici au trecut armatele romane conduse de împăratul Traian, în drumul său spre Sarmisegetuza, în al doilea război daco-roman. Ținutul Loviștei fiind situat într-o regiune muntoasă, este străbătută de nenumărate văi, pâraie, izvoare toate făcând parte din bazinul Oltului. Un din cele mai însemnate văi din Loviștea este Boia, care izvorăște din versantul sudic al masivului Scara-vecin cu Negoiul
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
toate izvoarele și văile și se varsă în râul Olt. Un afluent al Boii care vine dinspre răsărit și izvorăște din muntele Clăbucet, este valea Boișoara, de unde și-a luat denumirea și satul Boișoara. Cum în general denumirile localităților sau ținuturilor s-au luat de la numele apelor care le străbat așa și-a luat și Comuna Boișoara numele de la valea care o străbate de la est la nord-vest. Comuna Boișoara se învecinează: la nord, cu munții Făgărașului; la sud, cu comuna Racovița
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
se cunosc împrejurările prin care această parte a satului a devenit proprietatea Mănăstirii Cozia. "Legenda, depănându-și povestirea, arată că mănăstirii i-a fost dăruit un clopot imens care se auzea la mari distanțe. Vodă ar fi poruncit ca întreg ținutul în care se aude sunetul clopotului să fie al acestei mănăstiri. Atestarea documentară a satului Bratovești reiese dintr-un document din anul 1519 (7027 de la Facerea Lumii): ""... 1519 (7027) Ianuarie - August 10 Pitești - Neagoe Basarab V. V. fiul lui Basarab V. V
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
a determinat ridicarea Bazilicii Sfântul Ștefan la rang de catedrală. În perioada de domnie a lui Frierich III, un monarh slab din dinastia de Habsburg, Viena s-a aflat mereu la dispoziția potrivnicilor săi, deoarece acesta nu putea asigura pacea ținutului împotriva bandelor de mercenari ce bântuiau nestingheriți locurile. În 1556 Viena a devenit reședință imperială, după intrarea Regatului Ungariei și al Boemiei sub dominația Casei de Habsburg. Din 1551 a început recatolicizarea orașului, care căzuse repede sub influența protestantismului lutheran
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
câmpie" în limba maghiară) vine din secolul al X.-lea din timpul descălecatului maghiarilor în Bazinul Carpatic și semnifică existența aici spre vest a unei linii de apărare temporare. Această linie de apărare s-a mutat mai târziu la nivelul Ținutul Secuiesc și mai apoi în Moldova. Denumirea de Iuriu de Câmpie este pe jumătate o adaptare fonetica din maghiară a cuvântului "őr" în "iuriu" și pe jumătate traducerea cuvântului "mező" în "câmpie". Din punct de vedere administrativ, în anul 1890
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
Huța este un sat în comuna Chiuiești din județul Cluj, Transilvania, România. Lungă cale a apelor începe de la izvoare. Aidoma, istoria neamului începe din pragul fiecărei case, a fiecărei așezări, fiind suma istoriei oamenilor și a locurilor din cuprinsul unui ținut și a strădaniilor lor comune de a promova și apăra valorile fundamentale ale identității, ale civilizației și progresului. Contribuția izvoarelor noastre istorice, a locuitorilor satelor comunei Chiuiești, adică - Huța, Măgoaja, Strâmbu, Huța, Valea Cășeiului, Valea lui Opriș și Dosul Bricii
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
de lucrători ai pământului, cu terenuri puțin fertile. Locuitorii erau săraci și își agonisau cele necesare traiului, mai ales din păstorit, slujind la bogătașii din satele vecine și chiar până departe pe Mureș în Lechinta, iar pe Tarnava Mică până în ținuturile Praidului. Cei rămași acasă lucrau pe moșiile grofilor, iar mai tarziu pe cele ale boierului Pop Emil. Trăiau în case mici, acoperite cu stuf sau paie, construite din schelet de lemn și bulgărite cu pământ amestecat cu pleava. Dar vremurile
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
teatru a Căminului Cultural Barcani, laureata a mai multor premii județene și naționale. Mircea Solomon, profesor universitar la Academia de Educație Fizică și Sport, București. Gheorghe Radu (născut în 1952) - preot, autorul lucrării monografice Istoricul vieții bisericești a românilor din ținutul Buzaielor transilvănene și împrejurimi, teza de licență în teologie, Sibiu, 1979 și a unei monografii a satului natal. Ovidiu Zarnescu (născut în 1933) - judecător la Curtea Supremă de Justiție, presedintele Biroului Electoral Central în anul 1992.
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]