65,754 matches
-
Fujiko Suda pentru nedumeririle noastre, iar ajutorul lor logistic a fost foarte prețios. Caligrafia ideogramelor din această carte i-o datorăm lui Michi Tada, cu care Hatsumi Tsuzuki ne-a pus În contat la Săo Paolo. Un gând plin de afecțiune pentru Sato-san de la Hitachi Naka Division, pentru Mika-san și pentru prietenul lor pictor, pentru cele două zile petrecute În orașul Mito, unde am avut imensa și discreta plăcere de a parcurge una dintre cele mai faimoase grădini japoneze la sfârșit
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Dt 4,7): „... ce neam mare mai este de care zeii lui să fie atât de aproape că Domnul Dumnezeul nostru oricând strigam către El?” (t.n.) Metaforă apropierii fizice este și ea o metaforă universală pentru a exprima solicitudinea, afecțiunea, preocuparea de a veni în ajutor. Nu pune probleme de traducere. Ni se pare însă importantă păstrarea topicii originale, pentru accentuare, în limbile care permit acest lucru, iar română este, din fericire, printre acestea. Lucrul cel mai supărător la traducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
redarea de fapte emoționale, pe prezentarea de personaje emoționale, pe cazuri afective, pe contexte dramatice și dramatizarea faptelor, pe căutarea de modele umane afective (Învățarea prin trăire). În felul acesta, elevii se vor confrunta cu o istorie impresionistă, bazată pe afecțiune, pe trăire, pe educație. Și astfel, Învățarea istoriei ar deveni pentru ei o ascultare de fapte emoționale și un prilej de exaltare emoțională, cu evidente efecte educative. După cum se poate observa, În ambele variante activitatea dominantă este cea a profesorului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a necesității și Însemnătății acestora În contextul situației de Învățare date: de cunoașterea suportului teoretic (cunoștințe, reguli, principii, condiții etc.) al exercițiilor, de claritatea performanțelor care trebuie atinse, de cunoașterea performanțelor obținute și a erorilor care au fost comise, de afecțiunea și plăcerea de a exersa etc. Conștientizarea, sub multiple aspecte, favorizează coparticiparea activă a elevilor și previne formarea unor deprinderi de tip „meșteșugăresc”; - aplicarea diferențiată sau nuanțată a exercițiilor, În funcție de deosebirile individuale și mai ales de particularitățile capacităților de Învățare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
iubitul este eromenos, iar îndrăgostitul este erastes. Erosul pornea de la cel de-al doilea către cel dintâi. Eromenos-ul era cel iubit; i se cerea, ca răspuns, să fie afectuos. Consecința era chiar inegalitatea partenerilor pe linia diferenței dintre iubire și afecțiune. Eromenos-ului, prin inegalitatea creată, i se refuza egalitatea cu instituția provocatoare. Relația lor este imperfect reciprocă (și alături de această inegalitate mai amintesc: inegalitatea de vârstă, de statut, de experiență etc.). Cei doi nu iubesc la fel, și dacă așa stau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Pausanias. Și spun că e subtil pentru că, în realitate, el nu apără trupul, ci justifică sufletului faptul că e în continuarea a ceva care nu e absolut blamabil. Iar medicina că este altceva decât „știința prin care se cunosc afecțiunile corpului referitoare la refacere și istovire”; în traducerea lui Petru Creția, pasajul sună astfel: „căci medicina este, pentru a o numi pe scurt, știința stărilor de iubire din trup în ceea ce privește umplerea și golirea”. Definiția este fiziologică în formă, este psihosomatică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că relația paid-erastică era dublată de una paid-agogică, adică o relație erotică decompensată de una educativă era, să spun așa, echivalentă hărțuirii sexuale. Pedagogia pederastică (abolită o dată cu trecerea adolescentului spre altă vârstă) prelungită transformă pe eros în phylia, dorința devine afecțiune. Urmează că „în pederastia greacă, oricât de străină ar fi ea de erotica noastră, nu se află nimic morbid”. Un repede rezumat, acum, al demistificării progresive a iluziilor iubirii poate arăta astfel: - numai iubirea produce virtutea (Phaidros, Pausanias); - comuniunea îndrăgostiților
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Socratele lui Xenofon și cel al lui Platon. Primul se teme efectiv de contactul fizic; al doilea, cel platonician, nu mai e la fel de îngrozit (spre exemplu, acceptă provocările lui Alcibiade de a se lupta goi, dar nu încurajează demonstrațiile de afecțiune de acest fel); diferența etică: e, într-un fel, în continuarea „diferenței de contact” și debutează cu o asemănare - satisfacția ultimă a dorinței nu este scopul erosului. Și Socrate, și Platon sunt de acord cu acest fapt. Aici se termină
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
din ceea ce Diotima împărtășește lui Socrate. Erosul disciplinat se săvârșește de-a lungul a două trepte: în prima e o contradicție, în a doua aflăm frumusețea universală a Formei. Ce spune ierarhia erosului disciplinat despre contradicție? Că sentimentul individual de afecțiune e construit pe o contradicție imanentă și ea reclamă un termen superior (trupului și sufletului) în care contradicția însăși să se neantizeze; apoi, erosul sugerează trupului și sufletului (celui care iubește: erastes) că pe un plan superior poate găsi ceea ce
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cf. Politica, 1260b 40: h( politei=a koinoni/a tij e)/sti. Cf. Etica Nicomahică, VIII, 10, 1161a 10: Kaq' e(ka/sthn de\ tw=n politeiw=n fili/a fai/netai, e)f' o(/son kaˆ to\ di/kaion. „Afecțiunea și dreptatea se vădesc a fi în funcție de fiecare constituție în parte”. Ibidem 1160 b 22-23: o(moiw/mata d' au)tw=n kaˆ oi)=on paradei/gmata la/boi tij aÄn kaˆ e)n tai=j oi)ki/aij. h
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nivel de vârstă, influențele depind de miza în atenție. Părinții sunt prezențe mai puternice în ceea ce privește planurile adolescentului pe termen lung, în timp ce colegii sunt mai importanți pentru comportamentul imediat și indicii formali ai statusurilor. Influența părinților este efectivă în situații de afecțiune și respect mutual, și devine inexistentă în absența acestora. În relațiile de prietenie ale perioadei, fetele simt nevoia angajării reale, fiind mult mai atente și critice la aspectele pozitive și negative ale relației. Anxietatea în legătură cu relaționarea socială pare să fie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
spune că este talentată. O altă caracteristică a aptitudinii este aceea că ea permite realizarea unor diferențieri între indivizi. Dacă toți oamenii normal dezvoltați posedă o anumită caracteristică, atunci aceasta nu mai constituie o aptitudine. Toți elevii (cu excepția celor cu afecțiuni grave) sunt capabili să alerge sau să vorbească, dar nu toți au aceeași abilitate în a utiliza cuvintele sau în a practica un anumit sport. Pornind de la ideile prezentate mai sus putem concluziona că aptitudinile reprezintă „însușiri ale persoanei care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
etc. reprezintă tot atâtea condiții cu răsunet diferit asupra mediului familial și al echilibrului psihic al copilului. În familia adoptivă, de exemplu, alcătuită de obicei din părinți mai vârstnici și dintr-un singur copil, înfiat sau luat sub ocrotire, întreaga afecțiune și grijă se îndreaptă de regulă spre acest copil; saturat și plictisit de atâtea atenții, copilul va adopta atitudinea minimei rezistențe față de greutăți, față de efort. În familiile disociate, deseori cei doi părinți, deși despărțiți, revendică, în aceeași măsură, copilul, fiecare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
orfelinat unde nu are parte de o prezență quasi-permanentă a adultului, el nu crește în greutate în mod normal și dezvoltarea sa suferă pe toate planurile (fenomen numit hospitalism). Dar și mai târziu, chiar adultul are nevoie de prețuire, de afecțiune. Alfred Adler vorbește de „sentimentul comuniunii sociale” care stă la baza solidarității și colaborării cu ceilalți. În condiții favorabile se formează dispoziția altruistă, tendința de a ajuta pe acei ce întâmpină dificultăți. b. La polul opus atașamentului găsim tendințele agresive
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
când un obiect A cauzează o stare afectivă durabilă, ea se răsfrânge („se transferă”) asupra altor obiecte B sau C, dacă ele se asociază frecvent cu obiectul A. Dacă o persoană ne-a devenit extrem de simpatică, și ne inspiră chiar afecțiune, încep să ne impresioneze agreabil câinele cu care se plimbă, casa în care locuiește, rudele ce o însoțesc adesea etc. Afectul pozitiv se extinde și asupra altor ființe și obiecte. Avem de a face cu un transfer prin contiguitate (alăturare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deficiente mental. Posibilitățile psihologice ale acestor persoane sunt foarte limitate: comportamentul este un pur reflex impulsiv; singurele acte învățate posibile sunt: mersul, masticația și unele gesturi simple. Marea majoritate a persoanelor cu retard mental sever și profund suferă de o afecțiune neurologică, responsabilă de retardul lor mental; printre cauze mai pot fi: accidente perinatale, encefalite ale nou-născutului. Trebuie arătat însă că deficiența mentală nu depinde numai de acest scor mai mic de 70 al coeficientului de inteligență, obținut la un test
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
remarcat un regres semnificativ al utilizării eficiente a indiciilor de către elevii din clasele primare. Într-o altă secțiune a capitolului de față vom examina cercetarea experimentală a intuiției (de exemplu, Bowers, Regehr, Balthard și Parker, 1990) și a sentimentelor de afecțiune (Jausovec, 1989; Jausovec și Bakracevic, 1995; Metcalfe, 1986), ambele asociate rezultatelor obținute de Baker-Sennett și Ceci cu privire la salturi. Manipularea caracteristicilor și structurilor Probabil că reformularea necesară rezolvării problemelor de perspicacitate în studiile abia prezentate reprezintă un indicator al procesului de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în procesul de rezolvare a problemelor. Ea a asimilat date, cerându-le subiecților să afirme la intervale regulate de timp cât de aproape se simt de soluția problemei (deci de finalizarea ei). Afirmațiile au fost denumite de Metcalfe sentimente de afecțiune (Feelings of Warmth - FoW), ca expresii ale diferențelor dintre problemele de perspicacitate și cele de logică, primele indicând modificări mai relevante ale FoW. Jausovec (1989, 1994; Jausovec și Bakracevic, 1995) au cules date despre FoW alături de indicatori de ordin fiziologic
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prezent la o serie de programe prioritare de mare însemnătate națională: Dicționarul tezaur al limbii române, Dicționarul etimologic, Dicționarul general al literaturii române, Istoria românilor, Patrimoniul cultural național, Terminologia științelor tehnice, Biosferă - Geosferă, Cercetări la nivelul celular și molecular al afecțiunilor cu mare răspândire în populația României, Protecția mediului ambiant și a resurselor naturale, proiectele de anvergură ESEN I (care a pregătit strategia de dezvoltare a României), ESEN II și ESEN III (care încearcă, între altele, să adapteze legislația românească la
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
publicului larg la măsurile de bază pentru protejarea sănătății, printre care vaccinarea și controalele medicale periodice, fiind În același timp preocupați de monitorizarea populației pe care medicii o deserveau. Medicii au devenit gardienii publicului larg nu doar În privința protecției Împotriva afecțiunilor, ci și a libertății de a alege viitorul soț sau viitoarea soție sau de a avea copii. Opțiunile indivizilor „sănătoși” erau la fel de atent observate și normate ca și cele ale populației „disgenice”. Astfel, politicile din domeniul sănătății publice nu Încercau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viziunea sa eugenistă mai largă 20. Interesul de mai târziu al lui Moldovan pentru unele „epidemii sociale” specifice datează din această perioadă. El a observat răspândirea sifilisului În proporții epidemice În zonele rurale, un mediu neobișnuit de propagare a unei afecțiuni venerice ce părea specifică orașelor mari, cu promiscuitatea lor recunoscută 21. Din perspectiva lui Moldovan, care observase deja această problemă pe front, fenomenul se explica prin recrutarea În masă pentru serviciul militar și participarea multor țărani la război. Prostituția a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ambulante, s-au constatat și alte probleme importante care au devenit subiecte critice pentru organizarea sănătății publice În România. Alcoolismul și tuberculoza păreau importante din acest punct de vedere, pentru că ele afectau nu doar individul care suferea de una dintre afecțiuni, ci și familia acestuia sau acesteia 22. Fertilitatea, deși ridicată În cele mai multe regiuni, ținea cu greu pasul cu mortalitatea extrem de ridicată, mai ales În rândul nou-născuților și copiilor. Moldovan a stabilit ca obiectiv principal al Întregii sale activități Înțelegerea cauzelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Europa de Vest au Încurajat dezvoltarea propriilor societăți eugenice, de la Franța, Anglia și Italia până la Germania și Finlanda 4. Eugeniștii din Europa de Vest susțineau că secolul al XIX-lea produsese o serie de epidemii cronice, de la boli venerice infecțioase - În special sifilis - până la afecțiuni psihice, cum ar fi isteria. Părea că nu există nici un motiv identificabil pentru creșterea extrem de rapidă a criminalității În marile orașe, În afara unei maladii sociale generale 5. Adepții ideilor eugeniste interpretau această situație ca pe o criză ce nu era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unii medici români erau preocupați de impactul eredității asupra sănătății și a Îmbolnăvirilor. Un sumar studiu publicat În acel an de doctorul Petrini (de Galatz) descria efectele dezastruoase ale alegerii unui partener fără a lua În considerare potențialul ereditar sau afecțiunile care pot apărea, de la tuberculoză până la sifilis 10. Cartea doctorului Petrini este remarcabilă pentru că, deși a fost publicată după apariția lucrării lui Galton, prefigurează multe dintre preocupările și ideile pe care eugeniștii români le vor Împrumuta de la gânditorul englez, o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
totuși aleseseră să considere că Biserica avea o funcție compatibilă cu teoriile pe care le promovau și că principiile fundamentale ale creștinismului nu contraziceau obiectivele pe care le urmăreau. Gheorghe Preda, unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Moldovan, specialist În afecțiuni psihice, a redat explicit o astfel de perspectivă Într-un eseu publicat În 1925111. În cuprinsul său, el a Încercat să reconcilieze fundamentele și funcțiile religiei cu cele aparent contradictorii ale științei, insistând asupra importanței credinței și toleranței ca bază
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]