89,637 matches
-
Primul (și singurul) volum al acestuia (Începuturi) dă însă o idee despre metoda de lucru, ambițiile studiului și importanța acestuia în istoria civilizației românești. Lucrarea este/ar fi trebuit să fie o istorie a evoluției ideilor liberale în România, de la apariția lor mai mult sau mai puțin accidentală în primele texte scrise, pînă în stricta contemporaneitate. În felul în care a fost proiectată, lucrarea urma să fie una de mari dimensiuni, ea fiind simultan o istorie a ideilor liberale, dar și
Istoria ideii de libertate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10939_a_12264]
-
modul în care s-au cristalizat ideile liberale în Transilvania (începînd din epoca luminilor, secolul al XVIII-lea), Moldova și }ara Românească (urme ale gîndirii libere apar în aceste principate chiar mai devreme decît în Transilvania, în textele cronicarilor, dar apariția lor este mai degrabă spontană, accidentală, neorganizată). În Transilvania, în schimb, foarte buna organizare instituțională austro-ungară a făcut ca ideile iluministe europene să se impună energic de la început, chiar cu sprijinul autorităților, fascinate, la rîndul lor, de raționalismul lui Voltaire
Istoria ideii de libertate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10939_a_12264]
-
diversifică. Oamenii încep să gîndească alternative, ei își spun tot mai hotărît punctul de vedere, pro sau contra, își exprimă îndoielile, se dezvoltă spiritul critic, libertatea de expresie este tot mai mare. Extrem de interesante sînt considerațiile lui Adrian Marino privind apariția presei de limba română în Transilvania. El susține ipoteza foarte interesantă potrivit căreia, în secolul al XVIII-lea autoritățile din Imperiul Habsburgic au simțit nevoia să traducă principalele documente administrative (ordonanțe, decrete, circulare etc.) în diferitele limbi ale popoarelor care
Istoria ideii de libertate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10939_a_12264]
-
cuiva din Occident. De aceea, colecțiile de reviste și ziare ale unor familii înstărite deveniseră impresionante ca număr și diversitate. În felul acesta, gîndirea a evoluat mult în }ările române pînă la deplina schimbare ,de paradigmă" ce a dus la apariția civilizației române moderne. Sau, cum spune Adrian Marino: , Se produce, de fapt, prima schimbare de paradigmă din istoria culturii și civilizației }ărilor Românești. Se trece, cu alte cuvinte, de la mentalitatea tradițională, arhaică, patriarhală, Ťpravoslavnicăť, feudală la idealul european al ŤEuropei
Istoria ideii de libertate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10939_a_12264]
-
de paradigmă din istoria culturii și civilizației }ărilor Românești. Se trece, cu alte cuvinte, de la mentalitatea tradițională, arhaică, patriarhală, Ťpravoslavnicăť, feudală la idealul european al ŤEuropei luminateť". Primul volum din Libertate și cenzură în România se referă aproape exclusiv la apariția și impunerea ideii de libertate, în toate formele sale. Problema cenzurii nu se pune (încă). Dar fascinanta istorie a deșteptării și descătușării spiritului uman, a coagulării ideilor liberale și, în ultimă instanță, a modernizării României poate constitui pentru mulți o
Istoria ideii de libertate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10939_a_12264]
-
aceea, făcîndu-l cu putință. Iar dacă lumea din afara mea ajunge să aibă timp este pentru că eu îi dau acesteia timp, grație facultății sensibile prin care o percep. În limbaj filozofic, timpul este ceva transcendental, ceva aflat în mine din clipa apariției mele pe lume. În plus, eu nu pot cunoaște nimic în afara timpului pentru simplul fapt că timpul este o formă indispensabilă a felului în care percep eu lumea. Iar de ieșit în afara timpului nu o pot face decît într-o
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
determinante. Masivă (878 de pagini, format in octavo), extraodinar de densă, analitică și sintetică totodată, conține, de fapt, patru tratate, patru posibile cărți individuale, aproximativ egale ca întindere, dedicate perioadei de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial până în anul apariției cărții, 2005: partea întâi, ,Post-War: 1945-1953", partea a doua, ,Prosperity and Its Discontents: 1953-1971", partea a treia, ,Recessional: 1971-1989" și partea a patra, ,After the Fall: 1989-2005". Lucrarea îți dă impresia unui tăvălug ce vine amenințător peste tine, obligându-te
Postwar by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10978_a_12303]
-
că totul ar fi putut degenera în- tr-o epidemie... Bine că n-a ajuns la ochiul și timpanul Cotroceniului! -Îți dai seama, mă întreabă prietenul ce-ar fi însemnat doar gândul unei rubrici de sport - indiferent la care televiziune - fără apariția acestui fotbalist ? Ar fi indus în oricare cetățean al plaiului mioritic o senzație de neliniște, pauperitate, și chiar de nesiguranță pentru ziua (și zilele ?) următoare, plus dorința de sinucidere etc. -Vezi că intri în ograda Guvernului, îl avertizez. Nu mai
Atenție, cad pesediști!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10955_a_12280]
-
schimbul de scrisori ce a durat aproape trei decenii - vor deschide o falie subterană între cei doi specialiști, care va ieși la lumină doar în momente speciale, înainte de ruptură definitivă, ce a fost nu numai culturală dar și personală, odată cu apariția fascismului, în condițiile în care aceștia au avut abordări opuse (Gentile va adera și va susține până la moarte la regimul fascist, în timp ce Croce, după un început timid și circumscris între anumite limite, va susține fără umbre de dubiu o rigidă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
în România. Deținătoare a unui doctorat la Facultatea de Șiințe Politice din cadrul Universității din București și a unor stagii de cercetare în Italia, autoarea ne prezintă un studiu intitulat: "Viziunea lui Antonio Gramsci asupra creării statului modern italian". Pentru Gramsci, apariția statului italian reprezintă cel mai important eveniment cu caracter politic, social și cultural din secolul al XIX-lea. Ipoteza de lucru pe care autoarea a prezentat-o a fost că: Risorgimento a fost un proiect care a eșuat. Pornind de la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
liberalismului moderat, Gentile că ideolog al fascismului și Gramsci că teoretician al comunismului italian. Universul cultural din Italia de la începutul secolului a fost influențat de marile convulsii sociale apărute ca urmare a efectelor produse pe Primul Război Mondial și a apariției URSS. Din acest punct de vedere, ideologia liberală și regimul democratic parlamentar italian a sucombat în peroada interbelică ca urmare a instaurării fascismului pe fondul prăbușirii societății de status antebelice. Pe parcursul a trei decenii, fascismul a fost ideologia dominantă în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a fost ideologia dominantă în peninsula. Abia după încheierea celei de-a doua mari conflagrații mondiale, odată cu invalidarea fascismului celelalte două tradiții ideologice reprezentate de Croce și Gramsci, reafirmarea valorilor democratice au permis afirmarea unor valori care au condus la apariția sistemului de partide din perioada Războiului Rece și a welfare stat-ului italian. Note 1 Este vorba de Karl Marx. NOI PERSPECTIVE ALE FILOSOFIEI POLITICE A LUI CROCE, GENTILE ȘI GRAMSCI Stato e società civile în Gramsci (State and Civil
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
această perioadă a fost analizată prin intermediul mai multor chei de lectură 3. Una dintre acestea a fost aceea a "întârzierii istorice" cu care s-a confruntat națiunea italiană în raport cu alte națiuni europene. Conform acestei concepții, existența acestei "deconectări", a întârziat apariția națiunii și a statului modern italian ca urmare a unei întârzieri civilizaționale exprimată în cheia industrializare-modernizare4. Ipoteza de lucru Ipoteza de lucru pe care autoarea își propune să o prezinte este următoarea: cheia gramsciană de lectură a fenomenului risorgimental se
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
care să transforme societatea în mod radical, pentru a crea o solidaritate internă și să dea un caracter organic națiunii italiene. Concluzia lui Gramsci a fost ca, prin punerea în practică a acestei viziuni diferite, s-ar fi putut evita apariția dualismului Nord-Sud și ulterior a regimului fascist. Există două motivații principale pe care Gramsci le oferă pentru a argumenta această poziție: a) încheierea proiectului risorgimental, odată cu alipirea Nordului Italiei după Primul Război Mondial, a condus la apariția unui stat italian
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fi putut evita apariția dualismului Nord-Sud și ulterior a regimului fascist. Există două motivații principale pe care Gramsci le oferă pentru a argumenta această poziție: a) încheierea proiectului risorgimental, odată cu alipirea Nordului Italiei după Primul Război Mondial, a condus la apariția unui stat italian care îngloba toate teritoriile din peninsulă, însă în realitate, în interiorul aceluiași stat a existat o ruptură majoră între Nord și Sud, care nu a fost rezolvată de guvernările liberalilor moderați pe parcursul a un secol de modernizare. Tema
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
benefic pe care Risorgimentoul și unificarea teritorială ar fi trebuit să îl aibă asupra întregului teritoriu italian nu a avut loc. Și asta deoarece nu a existat un principiu moral de echitate în procesul de dezvoltare a tuturor regiunilor italiene. Apariția acestui fenomen istoric se datoreaza modului în care a avut loc unificare teritorială, mai exact Risorgimentoul 12. Modul în care cercurile de putere ale vremii au acționat, ideile exprimate în cadrul programelor politice ale diferitelor facțiuni politice, rolul personalităților în această
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
avut loc unificare teritorială, mai exact Risorgimentoul 12. Modul în care cercurile de putere ale vremii au acționat, ideile exprimate în cadrul programelor politice ale diferitelor facțiuni politice, rolul personalităților în această perioadă, toate acestea au fost elemente ce au permis apariția statului și crearea unei identități naționale italiene. Gramsci a arătat că, aceasta unificare teritorială a avut cu precădere un caracter administrativ. Crearea statului italian nu a adus cu sine rezolvarea raportului dintre sat și oraș, în Sudul subdezvoltat și agrar
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
din lipsă unei conduceri, să ia o formă politică normală, iar manifestările sale, exprimându-se în mod haotic și tumultuos, erau prezentate ca aparținând sferei "poliției judiciare""14. b) eșecul proiectului de modernizare impus de liberalii democratici, a condus la apariția fascismului italian. Fază intermediară pe care regimul politic italian l-a cunoscut în perioada risorgimentală ce a favorizat după încheierea Primului Război Mondial apariția fascismului a fost transformismul. Acesta a fost o practică politică care a substituit legitimarea reprezentanților politici ai națiunii
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ca aparținând sferei "poliției judiciare""14. b) eșecul proiectului de modernizare impus de liberalii democratici, a condus la apariția fascismului italian. Fază intermediară pe care regimul politic italian l-a cunoscut în perioada risorgimentală ce a favorizat după încheierea Primului Război Mondial apariția fascismului a fost transformismul. Acesta a fost o practică politică care a substituit legitimarea reprezentanților politici ai națiunii de către cetățeni, în baza unui vot acordat în baza unor programe și ideologii politice, cu un sistem bazat pe principiul subordonării de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
acestui obiectiv. Această realitate a avut două consecințe. Pe de o parte a condus la imposibilitatea nașterii unei mișcări radicale după modelul francez, pe de altă parte, odată cu refuzul maselor catolice de a participa la viață noului stat, a împiedicat apariția unei mase conservatoare de dreapta. În planul legitimității, forțele politice au trebuit să se situeze pe un eșichier mult mai strâmt, ceea ce a redus posibilitatea realizării unei alternante reale la putere. Și asta deoarece întrunirea condițiilor creării acesteia ar fi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de dreapta. În planul legitimității, forțele politice au trebuit să se situeze pe un eșichier mult mai strâmt, ceea ce a redus posibilitatea realizării unei alternante reale la putere. Și asta deoarece întrunirea condițiilor creării acesteia ar fi trebuit să permită apariția unor mișcări politice, aflate din punct de vedere ideologic, la extreme.19 În perioada risorgimentală s-a observat că, după anul 1848, prin intermediul cavourismului, au pătruns în cadrul grupurilor moderate tot mai multe elemente ce activaseră anterior în cadrul Partidului Acțiunii, ceea ce
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
polițienesc și lovituri de stat. Gramsci a fost interesat să analizeze mișcarea fascista, pentru a înțelege legătură intrinseca între criză statului liberal, eșecul Risorgimentoului și instituirea regimului că forma a revoluției pasive. Ipotezele promovate de teoreticianul sard sunt următoarele: 1) apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea unei poziții economice independente; 2) colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pasive. Ipotezele promovate de teoreticianul sard sunt următoarele: 1) apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea unei poziții economice independente; 2) colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două categorii fiind partea ce-a mai reacționara din interiorul burgheziei italiene 21; 3) fascismul este un nou instrument al dominației de clasă, apărut cu scopul realizării unei unități organice între toate
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
forțele burgheziei în cadrul unui instrument politic unic, aflat sub o conducere centrală și unică ce avea ca scop conducerea partidului, Statului și al guvernului; 4) raporturile conflictuale din interiorul societăților liberale, pe fondul conflictelor existente pe plan internațional, au permis apariția și dezvoltarea mișcării fasciste; 5) fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului. În baza ipotezelor prezentate de Gramsci, pot fi identificate elementele de continuitate dintre perioadă de dinaintea apariției fascismului și perioada în care acesta a apărut
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fondul conflictelor existente pe plan internațional, au permis apariția și dezvoltarea mișcării fasciste; 5) fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului. În baza ipotezelor prezentate de Gramsci, pot fi identificate elementele de continuitate dintre perioadă de dinaintea apariției fascismului și perioada în care acesta a apărut, dintre societatea liberală antebelica și societatea liberală postbelică care a creat fascismul 22. Așa cum rezultă din abordările prezentate anterior, interpretările asupra fascismului realizate de Gramsci se referă la o perioadă în care
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]