11,066 matches
-
și eliberăm energia, aplecându-ne încă puțin în jos, pe măsură ce corpul se relaxează. Nu forțăm această întindere suplimentară, ci pur și simplu o lăsăm să se desfășoare de la sine. Repetăm întinderea de cinci ori în partea mai flexibilă, apoi ne aplecăm de trei ori în partea opusă. MERIDIANUL VEZICĂ BILIARĂ (23:00-1:00) EXERCIȚIUL 1 Înainte de a începe închidem televizorul, radioul, închidem telefonul, pentru a nu fi deranjați. Ne așezăm într-o poziție cât mai comodă pe un scaun, menținând spatele
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
complet de fiecare dată. EXERCIȚII DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI VEZICĂ BILIARĂ EXECUȚIE: Genunchii - spre dreapta. Din poziția întins pe spate, flexăm și ridicăm genunchii, aducând tălpile în contact cu solul pe întreaga lor suprafață. Permitem genunchilor să se aplece spre dreapta, aducându-i cât mai aproape posibil de sol fără a forța. întindem brațul stâng lateral, cu palma orientată în sus. Plasăm mâna dreaptă pe partea stângă a abdomenului. Menținem poziția și respirăm. Ne relaxăm, și respirăm relaxați în
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
de călcâi. EXERCIȚIU DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI FICATULUI EXECUȚIE: stăm în picioare cu tălpile mult distanțate și cu vârfurile depărtate. Ridicăm ambele brațe prin lateral până la nivelul umerilor, ținând palmele în jos. Apoi, îndoind lent un genunchi, ne aplecăm în partea respectivă și inspirăm. Ne aplecăm astfel încât să atingem degetele de la picioare din partea spre care ne orientăm. În timp ce ne aplecăm, brațul din partea opusă trebuie să se ridice, ajungând orientat vertical, în vreme ce brațul celălalt atinge podeaua. Pe durata aplecării, rămânem
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
A MERIDIANULUI FICATULUI EXECUȚIE: stăm în picioare cu tălpile mult distanțate și cu vârfurile depărtate. Ridicăm ambele brațe prin lateral până la nivelul umerilor, ținând palmele în jos. Apoi, îndoind lent un genunchi, ne aplecăm în partea respectivă și inspirăm. Ne aplecăm astfel încât să atingem degetele de la picioare din partea spre care ne orientăm. În timp ce ne aplecăm, brațul din partea opusă trebuie să se ridice, ajungând orientat vertical, în vreme ce brațul celălalt atinge podeaua. Pe durata aplecării, rămânem cu fața spre înainte, privirea ușor înspre
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
depărtate. Ridicăm ambele brațe prin lateral până la nivelul umerilor, ținând palmele în jos. Apoi, îndoind lent un genunchi, ne aplecăm în partea respectivă și inspirăm. Ne aplecăm astfel încât să atingem degetele de la picioare din partea spre care ne orientăm. În timp ce ne aplecăm, brațul din partea opusă trebuie să se ridice, ajungând orientat vertical, în vreme ce brațul celălalt atinge podeaua. Pe durata aplecării, rămânem cu fața spre înainte, privirea ușor înspre brațul ridicat și în felul acesta vom putea percepe tensiunea în lungul Meridianului Ficatului
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
cât și psihic și energetic. Vom urmări să începem exersarea pe partea (stângă sau dreaptă) pe care ne este mai ușoară extensia. Ne întindem la maxim în timp ce inspirăm, apoi expirăm și permitem tensiunii să se elimine parțial, ca să ne putem apleca și mai mult în direcția respectivă. Repetăm exercițiul de cinci ori în direcția mai ușoară și de trei ori în direcția opusă. Deși începem mișcările pe partea mai flexibilă, partea mai puțin flexibilă este de asemenea influențată, astfel că devine
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
fost motivul pentru care s-a produs acea promovare? O infuzie de tineret, o schimbare rapidă și controlată de generație? M. M.: S-a făcut o infuzie de tineret atunci. Știu eu? Poate că eram mai responsabili, mai conștiincioși, mai aplecați spre meserie, fiindcă experiență nu prea aveam. S. B.: În legătură cu infuzia de tineret în funcțiile de conducere, vreau să vă întreb ceva. Alex Stoenescu 5 spune că, în 1984, ar fi fost un prim complot al lui Nicolae Militaru împotriva
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
și continuu prin constricția realizată de buza inferioară plasată la nivelul incisivilor superiori mijlocii. Prin frecarea aerului suflat se produce zgomotul caracteristic sunetului f - fricativ. Curentul de aer se simte pe dosul mâinii și este suficient de puternic încât să aplece o fâșie de hârtie ținută în fața gurii. Antrenamentul motricității articulării Exersăm analitic pronunția fonemului f în silabe directe și inverse, detașate din cuvinte, dar ale căror semnificații trebuie stăpânite. Prin sinteză, silabele se reintroduc în cuvinte la care se exersează
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
subiectului. - Sigmatismului cacuminalis impune pentru corecție realizarea șanțului fricativ, cu limba într-o poziție lată sprijinită pe dinții inferiori. - Sigmatismul nazal se corectează prin dirijarea aerului expirat în timpul pronunției pe gură. Prin articularea lui s în poziție culcată, lueta se apleacă în jos și obturează în oarecare măsură trecerea aerului spre nas. Același efect îl are și dacă se închid nările prin apăsare cu degetele iar aerul este suflat cu putere pe gură. - Sigmatismul sforăit îstertorus) se corectează micșorând distanța dintre
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
firească înclinație (care nu este dublată de talent) secretată în umbra diverselor idealuri culturale. Trebuie să-mi recunosc lipsa de talent pedagogic. Inițial am crezut că nu am timp de dulcegării. Accept însă că nu am răbdarea de a mă apleca asupra fiecărui mod de a fi pe care-l întâlnesc pentru a-i arăta, într-un mod elegant, perspectivele cu care nu sunt de acord. Este și o rigiditate ce izvorăște din neîncrederea în sine. A-ți trăi viața sub
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
la altul într-o continuă goană după ceea ce ar trebui să fie confortul nostru, această mediere realizată de obiecte îndepărtându-ne tot mai mult de situația care ne donează sentimentul unui prezent plin: prezența la sine. * Plăcerea cu care ne aplecăm asupra noilor dispozitive ascunde o îndepărtare de sine, o formă de confiscare a noastră în moduri de-a fi pregătite de alții. Cărțile bune sunt cele care te ajută să-ți cristalizezi propriile idei, aflate în variate forme de latență
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
posibilitățile asemănătoare de combinare a senzațiilor și experiențelor generate de structura creierului care este asemănătoare pentru toți oamenii. Deci, intersubiectivitatea își capătă conturul în domeniul comun al experienței. * Filosofia minții pune o mare problemă religiei în momentul în care își apleacă instrumentele de cercetare asupra credinței religioase dorind să-i analizeze modul de-a fi. Trimit în acest sens la experimentul lui Wilder Penfield, acesta demonstrând că stimularea unei anumite zone din creier contribuie la apariția unor trăiri mistice. Ceea ce pune
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pe măsură ce-l caută, fiind astfel integrat în structura acestuia. Ceea ce găsesc căutările mele este ceva generat tocmai de această orientare interogativă. * Lipsa interogațiilor privind propria existență constituie o diminuare a substanței sinelui. Păstrez o rezervă față de oamenii ce nu se apleacă asupra propriului fapt-de-a-fi: se cunosc prea puțin pentru ca angajamentele lor să fie ceva de durată. În felul acesta ei stau sub semnul unor continui renunțări. * Ca români cred că ne-am dori un Occident fără partea de constrângeri. Vrem confort
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ale domeniului. Va avea, de asemenea, posibilitatea să se familiarizeze cu noile orientări de cercetare care transformă abordarea fenomenelor. Capitolul 1 Psihologia socială a organizațiilor: domeniu și metode Lucrarea de față se ocupă de psihologia socială a organizațiilor. Ea se apleacă, mai exact, asupra organizațiilor care livrează servicii sau produc bunuri. Obiectul ei o înscrie deci în centrul psihologiei muncii și al organizațiilor. Vom prezenta în primul rând această disciplină și nivelurile ei de analiză, ceea ce ne va permite să delimităm
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
satisfacă. Problema caracterului reciproc al relației dintre individ și organizație se va afla în centrul cercetărilor legate de socializarea organizațională. Vom aborda mai întâi conținutul și etapele socializării. Apoi vom examina lucrările care insistă pe acțiunea organizației, înainte de a ne apleca asupra celor care pun în prim-plan rolul activ jucat de individ în procesul de socializare. 1. Conținutul și etapele Socializarea organizațională cuprinde mai multe aspecte. Noul venit trebuie, în primul rând, să învețe cum să-și îndeplinească sarcina. Natura
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
în scopul de a spori motivația. În luna următoare, nivelul de umplere a trecut de 80%. După trei luni, atinsese 90%. Este o confirmare a așteptărilor permise de teoria lui Locke. În lucrări ulterioare, Locke et al. (1988) se vor apleca asupra atașamentului față de scopurile fixate de alții (de superiorii ierarhici, de exemplu). Ei vor identifica trei tipuri de factori care determină acest atașament: factori externi (influența grupului), factori interni (capacitatea percepută de a atinge obiectivele) și factori legați de interacțiune
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și nu spre alte activități. Astfel, Saleh (1994) consideră că nu se pot explica variațiile de performanță luându-se în calcul doar motivațiile și implicarea. Dimpotrivă, implicarea este cel mai strâns legată de satisfacție. De aceea este util să ne aplecăm asupra satisfacției și a determinantelor ei. 5. Satisfacția muncii: definiții Locke (1969) a studiat natura satisfacției în muncă. El o definește ca o stare emoțională rezultată din relația percepută între ceea ce individul vrea să obțină din munca sa și ceea ce
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
explicațiile interne sunt social dezirabile; • membrii grupurilor sociale favorizate sunt mai interni decât mebrii grupurilor defavorizate; • norma este însușită prin dispozitive socioeducative; • ea este legată de practicile sociale de evaluare. Aceste presupoziții au fost verificate în numeroase cercetări. Ne vom apleca în principal asupra studiilor dezvoltate în context organizațional (vezi Pansu, 1997, pentru o sinteză). Notă metodologică despre abordarea internalității Cercetările despre norma de internalitate au un dublu obiectiv. Primul obiectiv este să verifice caracterul normativ, deci dezirabil, al internalității. Două
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
autonome sau semi-autonome. Salariaților li se dau obiective, dar li se lasă responsabilitatea punerii în practică a organizării muncii (vezi Bergeron et al., 1979). De asemenea, intervenienții vor ieși tot mai mult dintr-o orientare strict psihologică, pentru a se apleca asupra structurilor organizaționale. Modelul lui Lawrence și Lorsch va fi foarte mult folosit. Intervenția se va înscrie în cadrul unei abordări contingente a organizațiilor. Se constată starea structurii. Aceasta este definită în termeni de diferențiere și integrare (cf. cap. 3). Este
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
spre cel care lipsește, ieșit din aceste domestice ritmuri: „Clipi din ochi, silindu-se oarecum să se trezească deplin. Pe toată costișa, în gospodăriile răzlețe, se auzeau chemări și îngânări de glasuri. Câinii începeau să zăpăiască. Coloanele de fum se aplecau împrăștiindu-se pe fața pământului”. Auz și vedere: dar purtând în ele ecoul, amprenta - subiective - ale acelei încordări și concentrări interioare, din care se ieșise, însă nu „deplin” (efortul - „silindu-se” - acelei metaforice „treziri”, notat de narator). Mai este de
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
perspectiva inspirației carteziene și în nici un caz găsirea în om a umanului ca esență neutră, obiectivă și peste tot la fel prezentă nu mai putea însemna o soluție explicativă. În acest orizont ne găsim astăzi și suntem siliți să ne aplecăm iarăși și iarăși asupra întrebării privitoare la ce ne este propriu și să găsim linia despăr¬țitoare între autentic și inautentic în propria existență. Experimentele sociale și politice ale ultimului veac au mai dovedit și o înțelegere reducționistă a modului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mușca din fructul oprit. Filosoful bizantin ne oferă o foarte plastică imagine, atunci când spune că Adam „nerezemându-și ochiul sufletului” în lumina dumnezeiască , ci „pipăind și mângâind ca un orb în întunericul neștiinței cu amândouă mâinile amestecătura materiei, s-a aplecat întreg spre simțire, predându-se ei”. Un simbolism ce am văzut că străbate spiritualitatea bizantină, cel al cuplului lumină-ochi, care își are începutul în filosofia lui Platon, și care susține o ierarhie de valori între simțurile trupești, dar și în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de către cititorul de astăzi încercând să se treacă peste forma discursului, ca peste ceva nu numai secundar, dar care îngreunează înțelegerea și legat de forme culturale depășite. O impresie frecventă pe care o întâlnim în paginile criticii ce s-a aplecat asupra literaturii bizantine în ultima sută de ani este aceea a monotoniei și complicației inutile a stilului. Obișnuința cu exegența originalității în producțiile filosofice ale contemporaneității, un criteriu care, de altfel spus, ia uneori forme aberante, face ca pentru exegetul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
repetiții, de ambiguități și mai ales de complicații inutile. Exegeții moderni care au trecut în revistă ansamblul sau părți ale istoriei filosofiei bizantine fac nu rareori aceste gen de remarci. Nu-i vom înțelege pe acești bizantini care s-au aplecat asupra filosofiei decât dacă avem în vedere ce s-a căutat printr-un asemenea exercițiu, care a însemnat, mai peste tot, o paradoxală reluare a ceea ce se considera a fi semn al unei irepetabile experiențe. 13. Praxis și theoria În
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
unei întregi societăți, de la împărat până la ultimul cetățean al Imperiului. 14. Considerații finale 5 Textul de față și-a propus identificarea unor trăsături ce au configurat profilul filosofiei bizantine. Din această cauză are lipsa de a nu se fi putut apleca îndeajuns, pe alocuri insuficient, asupra diferențelor, nuanțelor și evoluțiilor ce au marcat scena filosofiei bizantine vreme de peste un mileniu. Sub numele de cultură și filosofie bizantină se ascunde o mare varietate de influențe și atitudini mentale, încât este aproape cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]