13,240 matches
-
ale ideologiei, precum respectul față de valorile tradiționale, credința și familia. Democrația creștină este o ideologie politică, care urmărește să aplice principiile creștine în politica publică. Ea a apărut în Europa secolului al XIX-lea sub influența conservatorismului și a învățăturii catolice sociale. Ea continuă să fie influentă în Europa și în America Latină, deși într-un număr de țări etosul ei creștin a fost diluat de secularizare. În practică, democrația creștină este, adesea, considerată conservatoare pe probleme culturale, sociale și morale (conservatorism
Creștin democrație () [Corola-website/Science/300174_a_301503]
-
și este un obicei reînviat începând cu anii '50. De asemenea, festivalele de muzică celtică sunt foarte populare. O altă caracteristică particulară a Bretaniei este reprezentată de puternicele tradiții creștine, regiunea fiind de-a lungul istoriei una dintre regiunile puternic catolice, în contrast cu restul Franței, puternic secularizată. Chiar și în momentul de față, este regiunea din Franța cu cel mai mare număr de elevi ce urmează școli catolice private. În regiune există peste 300 de sfinți venerați, dintre care doar puțini sunt
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
de puternicele tradiții creștine, regiunea fiind de-a lungul istoriei una dintre regiunile puternic catolice, în contrast cu restul Franței, puternic secularizată. Chiar și în momentul de față, este regiunea din Franța cu cel mai mare număr de elevi ce urmează școli catolice private. În regiune există peste 300 de sfinți venerați, dintre care doar puțini sunt recunoscuți de Biserică Catolică. Sfântul patron al Bretaniei este Sfânta Ana ("Santez Anna"), iar numărul mare de sfinți se regăsește și în denumirile localităților: Saint-Malo, Saint-Brieuc
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
puternic secularizată. Chiar și în momentul de față, este regiunea din Franța cu cel mai mare număr de elevi ce urmează școli catolice private. În regiune există peste 300 de sfinți venerați, dintre care doar puțini sunt recunoscuți de Biserică Catolică. Sfântul patron al Bretaniei este Sfânta Ana ("Santez Anna"), iar numărul mare de sfinți se regăsește și în denumirile localităților: Saint-Malo, Saint-Brieuc etc. Din punct de vedere gastronomic, alimentația bretonă este bogată în fructe de mare, lactate sau derivate din
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
Denumirea de își are originea în Congregația pentru Răspândirea Credinței (lat. "Congregatio de Propaganda Fide"), înființată în 1622 de Biserica Catolică, cu scopul de a coordona activitățile misionarilor în America Centrală, America de Sud, Caraibe, Filipine, Japonia, China și India, fără însă a se limita la aceste țări, și de a organiza o bibliotecă și o școală pentru preoții misionari, toate acestea cu scopul
Propagandă () [Corola-website/Science/300180_a_301509]
-
Carmel Merkazi (Carmel central) din zilele noastre. Casele Coloniei germane (Hamoshavá Haggermanit) de la poalele muntelui, au fost și ele restaurate, și transformate în zilele noastre într-un spațiu turistic. Al doilea grup de coloniști a fost cel al Ordinului Carmelit catolic, ai cărui membri s-au așezat în zona cartierului Bat Galim și în continuare, în zona Stella Maris de pe vârful Carmelului, unde au zidit încă din mijlocul veacului al 18-lea o mănăstire. În zilele expediției lui Napoleon Bonaparte în
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
ale lui Dej și Ceaușescu, să redau istoria orală care este, în orice caz, o formă validă. Monografia localității Cucerdea, înca neterminată, este destul de saracă în date cu privire la "martiri" până la anul 1848. Dovezile acestui an revoluționar confirmă că tânărul preot catolic din Cucerdea, Florian Lăscudean, ca viceprefect al Legiunii a III-a, cu sediul la Cetatea de Baltă, a participat cu vreo 30-40 de cucerzeni la Marea Adunare de la Blaj din 3-5 mai 1848, iar la întoarcerea acasă toți au fost
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, perioada 1850 - 2002), locuitorii comunei Horea sunt în majoritate covârșitoare de religie ortodoxă. În anul 1930 din totalul de 3460 locuitori, 3459 erau de religie ortodoxă și doar un locuitor era de origine greco - catolică. În anul 1992 din totalul de 2336 locuitori sunt 2236 locuitori de religie ortodoxă și 28 baptiști, din care 14 persoane în satul Matisești și același număr în satul Dârlești. În anul 1992, numărul enoriașilor grupați pe satele componente comunei
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
lor de inspirație divină, accesibil însă numai inițiaților. Părinții bisericii creștine au urmat și ei aceeași cale, subliniind totuși că spiritul Vechiului Testament se revelă cu adevărat abia în Noul Testament. Acest punct de vedere este și astăzi reprezentat de Biserica Catolică, de ex. în decretul asupra Sfintei Scripturi adoptat la al Doilea Conciliu al Vaticanului (1962-1965). În comentariul său asupra Genezei ("Cartea facerii"), Sfântul Augustin constată o discrepanță între imaginea lumii din vremea sa și cea a autorilor biblici ("De Genesi
Exegeză () [Corola-website/Science/300258_a_301587]
-
sâmbăta dinainte de începutul Postului Paștelui, lăsatul secului de carne e sărbătorit printr-un fărșang (în ) - un carnaval al cărui episod central este o procesiune ritualică și hazlie care mimează înmormântarea iernii și simbolizează alungarea spiritelor rele. Fărșangul este specific comunităților catolice și protestante din Ardeal și este echivalentul carnavalului din țările catolice și protestante. În Colțești, localitatea vecină, aflată la doar 3 km distanță, pot fi văzute casa natală a lui Sámuel Brassai, fosta mănăstire franciscană (sec. XVIII-XIX) și ansamblul bisericii
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
printr-un fărșang (în ) - un carnaval al cărui episod central este o procesiune ritualică și hazlie care mimează înmormântarea iernii și simbolizează alungarea spiritelor rele. Fărșangul este specific comunităților catolice și protestante din Ardeal și este echivalentul carnavalului din țările catolice și protestante. În Colțești, localitatea vecină, aflată la doar 3 km distanță, pot fi văzute casa natală a lui Sámuel Brassai, fosta mănăstire franciscană (sec. XVIII-XIX) și ansamblul bisericii romano-catolice (1727). În afară de „Piatra Secuiului” și de masivul Ardașcheia care încadrează
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
turcești din Transilvania, în urma cărora satul și locuitorii sunt distruși aproape în întregime. Care au scăpat cu viață au fugit în alte localități de pe Valea Mureșului, trăind peste o sută de ani departe de satul lor, păstrând totuși credință lor catolică. În anul 1749, călugărul Berecky Hiarion întemeiază noul Bulci, căutând pe urmașii celor care au părăsit satul în timpul năvălirilor otomane și reconstruind vechea biserică. Bulciul este declarat parohie romano-catolică. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea aduce în Bulci stăpânirea Regimului Regesc
Bulci, Arad () [Corola-website/Science/300285_a_301614]
-
fostul ministru al Economiei, a declarat la sfârșitul anului 2009: „Vrem să includem în Programul de Guvernare demararea cât mai rapidă a proiectului Roșia Montană pentru ca piața aurului favorizează asemenea proiecte”. Academia Română, Academia de Studii Economice București, Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică și Biserica Unitariană și-au exprimat opoziția categorică față de proiectul minier. De altfel, din punct de vedere tehnologic nici nu putem vorbi de un „proiect minier” ci mai degrabă asistăm la un proiect industrial - apropiat industriei materialelor de construcții - întrucât
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Răscoala lui Horea și Revoluția de la 1848. „Geomal, satul lui Ioan Mărcuș și al lui Ștefan Meteș, e așezat la poalele Munților Apuseni, în județul Alba, în vecinătatea Geoagiului de Sus. În trecut a fost mai iobăgesc, în stăpânirea episcopiei catolice din Alba Iulia. În urbariul din 1662 (?) în rândul iobagilor satului apare Andone (Androne probabil) Mărcuș cu 3 fii, 4 boi, 1 junc, 3 vaci, 2 porci. Iar printre „fugiți” Ioan Mărcuș, locuind acum în Bucerdea. Urbariul din 1715 înscris
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
săptămâni mai tarziu au rulat tancurile pe străzile din Sagu. O unitate școlară de conducere a armatei roșii cu câteva mii de soldați s-au cazat pentru câteva luni în Sagu. S-au cazat în casele de pe strada cu biserică (catolică), locuitorii fiind evacuați. Sagu a avut 75 de soldați căzuți, în armată română și germană, în al doilea război mondial. Și sub populația civilă au existat 4 morți. Un destin groaznic avea să cutremure societatea comunei după 1945, atunci când fiecare
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
istorie modernă s-a scris că a început către anul 1740, fiind întemeiat de niște haiduci retrași în adâncul dealurilor și pădurilor, dar care au luptat împotriva atacurilor otomane. Călugării franciscani de la Mănăstirea “Sf. Maria Radna” hotărăsc înființarea unor parohii catolice pe Valea Mureșului. Astfel, satul Țela devine în anul 1737 parohie catolică pentru toți credincioșii împrăștiați de “pârjolul” turcesc în toată Valea Mureșului. Primul paroh, călugărul Csuros Joszef, a fost omorât de tâlhari la numai câteva zile după instalarea în
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
întemeiat de niște haiduci retrași în adâncul dealurilor și pădurilor, dar care au luptat împotriva atacurilor otomane. Călugării franciscani de la Mănăstirea “Sf. Maria Radna” hotărăsc înființarea unor parohii catolice pe Valea Mureșului. Astfel, satul Țela devine în anul 1737 parohie catolică pentru toți credincioșii împrăștiați de “pârjolul” turcesc în toată Valea Mureșului. Primul paroh, călugărul Csuros Joszef, a fost omorât de tâlhari la numai câteva zile după instalarea în această abație. Un alt paroh, Valovich Mihai, a vrut să zidească o
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
coloniști maghiari. De atunci datează și pecetea localității pe care se pot vedea turnurile a trei biserici și inscripția “Ștampila târgului Turnu - 1752”. În anul următor, familia Marczibanyi a construit în localitate un superb castel împreună cu o nouă biserică romano - catolică și o școală. La sfârșitul secolului XIX, Familia Marczibanyi a donat castelul din Turnu deputatului parlamentar din Mako, Justh Gyula, în proprietatea căruia a rămas pînă în anii 1930. Castelul familiei Marczibanyi a fost din păcate demolat în anul 1938
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
multe ori în ambele limbi, amintind astfel de trecutul comun al celor două etnii atât în plan bisericesc cât și familial. În anul 1762 Turnu era un înfloritor târg al comitatului Cenad de el aparținând ca filiale ale parohiei romano - catolice și târgurile Bătania și Pecica. În 1850, la Turnu funcționau două școli confesionale, una romano - catolică maghiară cu 75 de elevi și una greco-orientală a sârbilor și românilor cu 24 de elevi. Conform recensământului din anul 1892, în localitate erau
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
Cronicile rusilor consemnează că, atunci când Vladimir a hotărât să adopte o nouă credință în locul vechilor credințe păgâne idolatre ale slavilor, el și-a trimis cei mai de încredere sfătuitori în diferite părți ale lumii. După ce au luat contact cu creștinii catolici, evreii și musulmanii, emisarii au ajuns în cele din urmă la Constantinopol. Aici ei au fost copleșiți de măreția catedralei Hagia Sofia și de serviciul religios ținut în aceast lăcaș de cult. Odată ajunși înapoi în Kiev, l-au convins
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
strâns legată de anul 1919 când, pe data de 28 iulie, Banatul se unește cu România. Noua administrație românească reia firul ortodoxiei rupt în 1717 și ia o serie de măsuri pentru încurajarea ortodoxiei, defavorizată de administrația austriacă, favorabilă religiei catolice. Astfel se reînființează vechea parohie din Cetate în 1926, apoi Episcopia de Timișoara în 1939, ridicată la rangul de arhiepiscopie, iar în 1947 se creează Mitropolia Banatului. Pe acest fond se simte tot mai acută nevoia unui lăcaș central pentru
Catedrala Mitropolitană din Timișoara () [Corola-website/Science/301562_a_302891]
-
pe cursul inferior al râului Moldova. Se află la hotarul cu județul Iași, învecinându-se cu comuna Hălăucești, la est, iar la sud-est cu satul Mircești. În localitate, locuitorii sunt catolici în proproție de 99,98%, satul având o biserică catolică și o casă de măicuțe catolice din congregația "„Slujitoarele iubirii milostive”" ce deservesc și un spital construit între anii 1991-1995 prin grija Episcopiei Romano Catolice de Iași, având personal medical care provine din Centrul Universitar Iași precum și din spitalele județului
Barticești, Neamț () [Corola-website/Science/301617_a_302946]
-
Se află la hotarul cu județul Iași, învecinându-se cu comuna Hălăucești, la est, iar la sud-est cu satul Mircești. În localitate, locuitorii sunt catolici în proproție de 99,98%, satul având o biserică catolică și o casă de măicuțe catolice din congregația "„Slujitoarele iubirii milostive”" ce deservesc și un spital construit între anii 1991-1995 prin grija Episcopiei Romano Catolice de Iași, având personal medical care provine din Centrul Universitar Iași precum și din spitalele județului Neamț. De asemenea, în sat funcționeză
Barticești, Neamț () [Corola-website/Science/301617_a_302946]
-
Mircești. În localitate, locuitorii sunt catolici în proproție de 99,98%, satul având o biserică catolică și o casă de măicuțe catolice din congregația "„Slujitoarele iubirii milostive”" ce deservesc și un spital construit între anii 1991-1995 prin grija Episcopiei Romano Catolice de Iași, având personal medical care provine din Centrul Universitar Iași precum și din spitalele județului Neamț. De asemenea, în sat funcționeză și o școală care a fost modernizată și unde învață copii și din sate învecinate.
Barticești, Neamț () [Corola-website/Science/301617_a_302946]
-
hrisoavele din anul 1619. În anul 1708, posesiunea satului a ajuns la familia Sturza, iar înainte de anul 1772-1744 moșia satului a ajuns la Mănăstirea Bărboi din Iași, până la secularizarea averilor mânăstirești. Catolicii din Buruienești s-au așezat aici, formând localitatea catolică aparte, pe stânga Șiretului, în fostul județ Român, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu băjenarii din Adjudeni și Tămășeni. Au fost semnalați, pentru prima dată, în statisticile catolice de relația prefectului misiunii, pr. Ioan Hrizostomul Dejeannis, la
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]