10,875 matches
-
63-87, 357-362; Pillat, Itinerarii, 279-283; Piru, Permanențe, 261-339; Cubleșan, Teatrul, 137-150; D. Micu, G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos, București, 1979; Braga, Destinul, 140-155; Constantin Jalbă, Romanul lui G. Călinescu, București, 1980; Negoițescu, Alte însemnări, 74-106; Șerban, Ispita, 86-120; Sângeorzan, Conversații, 153-157; Papahagi, Eros, 134-152; Ștefănescu, Jurnal, 6-7, 203; Cristea, Faptul, 25-33; Ungureanu, Imediata, I, 43-48; Mircea Martin, G. Călinescu și „complexele” literaturii române, București, 1981; Ion Bălu, Viața lui G. Călinescu, București, 1981; ed. București, 1994; Martin, Paranteze, 143-145; Grigurcu
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
mult decât subiectul care nu a dormit după învățare. Un exemplu sugestiv îl constituie poveștile de adormit copiii. Copiii respectivi pot reproduce dimineața chiar și cele mai mici detalii ale poveștii; dacă însă după ascultarea poveștii copiii participă la o conversație activă, reproducerea poveștii se realizează cu o precaritate a detaliilor de cel puțin 50-60%. Aceasta întrucât intervine același mecanism al inhibiției asociative 1. După Guthrie, vârsta copilăriei - în legătură cu care există un anumit mit al „memorării prodigioase” - nu este decisivă în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu informațiile pe care le deține despre participanți, va urmări modul în care vor fi rezolvate eventualele conflicte legate de acest subiect etc. Cursanții aflați în cadrul cercului interior primesc un timp de 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată. Conversația în cercul interior trebuie să fie animată, după ce participanții au stabilit, împreună cu conducătorul lecției, câteva reguli de bază, specifice momentului respectiv al activității. Nu trebuie să se uite că metoda acvariului presupune utilizarea avantajelor lucrului în grupuri mici de discuție
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și filosoful materialist La Mettrie, care încearcă să creeze o femeie cu mijloacele de la bord, adică plecând de la cunoștințele lor în materie de medicină și informatică. Numele făpturii astfel create, Olympe de Pierre Franche, se traduce în germană prin... Frankenstein! Conversația dintre Vaucanson și La Mettrie este una de epocă și amintește de confruntarea dintre teoriile mecanicistă și vitalistă cu privire la funcționarea sistemului nervos și a creierului. Venus anatomica este scris după modelul romanelor preistorice, dar, în cazul său, ar fi mai
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
apud Nutt, Davidson, Zohar, 2000). C. Tendința de a evita stimuli care se pot asocia cu trauma și diluarea sensibilității generale a persoanei, evocate de trei sau mai multe moduri, din cele inventariate mai jos: evitarea gândurilor, sentimentelor sau a conversațiilor asociate traumei; evitarea activităților, locurilor sau a oamenilor ce pot aminti de evenimentul respectiv; amnezie în legătură cu o secvență crucială a episodului traumatic; reducerea interesului pentru anumite activități; diminuarea atașamentului față de alții și cristalizarea unui comportament de detașare, alienare; restrângerea paletei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
traumatic. Criteriul C: evitarea/confuzia Evitarea persistentă a stimulilor asociați traumei și o confuzie în responsivitatea generală (care nu era prezentă înainte de traumă) indicate de cel puțin trei aspecte din următoarea listă: 1. eforturi de a evita gândurile, sentimentele sau conversațiile asociate traumei; 2. eforturi pentru a evita activități, locuri sau oameni care provoacă reactualizarea traumei; 3. incapacitate de a-și aminti un aspect important al traumei; 4. o scădere marcată a interesului de participare la activități semnificative; 5. sentimentul că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întâmpla să treacă pe acolo. Așa ajungea să priceapă referințele mitologice de care literatura epocii era plină, așa auzea despre capodopere și mari personalități literare, așa își forma ideile despre poezie. Punea întrebări, iscodea, prindea din zbor, se școlea prin conversații. "I-a fost un fel de educație"1 spune Heliade Rădulescu. Nu avem niciun semn că geniul ar fi mai mult decât atât, o idee trivializată într-un dialog inteligent. Poate că Mumuleanu a și citit, poate că discuțiile cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pură. Vorbirea nu mai simbolizează nici lăudăroșenia, nici zgârcenia, nici infatuarea, ci pur și simplu pălăvrăgeala care face versuri. În portretul Flecarului limba e lăsată să meargă în gol, ca o mașină care s-ar fi pornit din miezul unei conversații indiferente să genereze poezie. Iar Mumuleanu o stenografiază pe pagini întregi, fără să o orienteze spre niciun sens. Nu spune despre Flecar doar că e vorbăreț, îl lasă să o arate în timp real: Încep num-nșir și spun, C-alui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fel are dreptate. Versurile, cu rimarea naivă a replicilor, sună a proză. Iar prin comparație cu textele din Rost de poezii, forjate după un model preromantic, e fără îndoială mai puțină convenție lirică. Dar nu mai puțină literatură. Prin proza conversației, Mumuleanu caută să își amenajeze o a doua intrare în literatură, una care să fie independentă de modelele consacrate, una care să fie acordată oricui. Una pentru care ajunge să privești și să asculți. Nu e vorba de o dispariție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu doar cu mult. Oscilația lui Mumuleanu între o poezie subtilă și această proză rezultată din flecăreală trebuie înțeleasă pe fundalul unui raport specific cu literatura. Când poate un poet să aleagă dacă face poezie din "literatură" sau din vorbire, conversație, rostire - adică din non-literatură? Când se poate alege între o retorică și o tehnică a spontaneității? Pentru marea majoritate a scriitorilor opțiunile sunt limitate și nu ajung niciodată atât de departe. Un autor născut în 1890, educat în școală cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
culturile abia intrate pe piață. Nu trebuie recuperat un decalaj pentru că literatura există deja. Unde? De exemplu, în practicile lingvistice banale. Genialitatea arată cum se poate face literatură din articularea spontană a limbajului în comunicare, cum se poate remonta vorbirea, conversația, cuvintele de zi cu zi în așa fel încât să se obțină opere. Poți face literatură așa cum vorbești și, chiar mai mult, poți descoperi că vorbirea ta e deja literatură. Revelația lui Monsieur Jourdain care făcea proză fără să știe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca artă a comunicării, tratând-o ca o subdiviziune a persuasiunii. Or, geniul nu inventează un nou mod de guvernare a literaturii, ci doar dislocă funcția de comunicare din spațiul retoricii în cel al gramaticii. Adică situează o artă a conversației în cadrul limbii, determinată de obișnuințele limbii franceze. El se sprijină pe ideea că în limbă se pot găsi mijloace mai eficiente de a conversa, mai "naturale", decât cele pe care le oferă retorica: vorbitorul, prin structura spontană a expresiei sale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
determinată de obișnuințele limbii franceze. El se sprijină pe ideea că în limbă se pot găsi mijloace mai eficiente de a conversa, mai "naturale", decât cele pe care le oferă retorica: vorbitorul, prin structura spontană a expresiei sale, stăpânește regulile conversației de lume. În virtutea acestui fapt, gramatica franceză poate să asume rolul unei retorici și - astfel - se poate transpune într-o literatură. Spus scurt, geniul se sprijină pe o denunțare a mijloacelor retoricii și în același timp pe o uzurpare a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unor clase sociale determinate, în condiții concrete: e o artă a practicii, care operează în contexte bine definite, se adresează unor oameni cu funcții sociale precise, în vederea unor țeluri tangibile. Luând locul retoricii, fiind la rândul ei o artă a conversației, gramatica demonstrează aceeași implantare solidă în realitatea socială, politică și instituțională. Numeroși autori 25 au arătat în ce măsură geniul limbii a fost legat de prestigiul curții regale care a promovat franceza ca limbă de guvernare, ca simbol al centralizării statului și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
concret, într-un raport instituțional. Astfel, "natura" implicată în mitologia creatoare a geniului are un orizont de referință ușor de identificat: există o "natură" socială, a oamenilor care știu să scrie și să vorbească franceza (cancelaria regală, societatea cercurilor de conversație); o "natură" a locurilor de întâlnire și comunicare (salonul, curtea regală); o "natură" a instituțiilor care fac posibilă inteligibilitatea francezei (regalitatea); o "natură" a unui teritoriu simbolic, centralizat în jurul capitalei (Parisul). "Geniul" nu e doar o colecție de procedee, de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Pentru Herder, francezii sunt "maimuțele geniului"29, adică simpli simulatori ai unei tehnici a spontaneității. Iar numeroasele lui scrieri abundă în referințe directe sau aluzive la elementele care definesc geniul francez al limbii. Evocă - desigur, ca reper negativ - atât figurile conversației, cât și toposul salonului sau al capitalei având Parisul ca referință implicită 30. Altundeva se referă depreciativ la caracterul prozaic al producției franceze de literatură: "Poeții francezi târzii nu se pot pierde în înălțimi, fiindcă primii inventatori ai limbii lor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e și modalitatea sa cea mai productivă - pentru că în bavardaj se ilustrează cel mai bine creativitatea spontană de forme și de idei. Noua cultură a genialității a fost silită să excludă din sfera resurselor literare formele sociale ale practicilor lingvistice (conversația, pălăvrăgeala, chiar și înțelegerea) și ocaziile lor de exercitare (întâlnirea, centralitatea, capitala), asumând în același timp o anchetă mai vastă și mai vagă, orientată spre alte moduri de folosire a limbajului, și în alte spații. Consecința cea mai importantă a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tradițiile lingvistice și literare. Totuși, înainte de a lua în calcul aceste cauze firești ale producției de opere, Mureșanu își desfășoară ancheta la un nivel mai general al resurselor naționale. Creația de poezie se leagă de "coîmblet", de contacte și de conversație, adică de o capacitate de comunicare și de toate disponibilitățile caracteriale pe care ea le presupune. Grănicerul curajos care știe să se uite drept în ochii interlocutorului, care are deschidere spre celălalt, care nu se teme să converseze și să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
citându-l pe Derrida, noțiunea geniului pare cu atât mai fertilă cu cât e mai confuză. De aici, a doua consecință majoră a propunerii lui Ann Jefferson. Abordarea din perspectiva uzajului presupune scoaterea geniului dintr-o dezbatere cultivată, a unei "conversații" europene, purtate în secolul al XVIII-lea între câteva figuri centrale, Condillac, Voltaire, Kant etc. Ann Jefferson critică privilegierea autorilor de primă mărime și a contribuțiilor lor singulare, în detrimentul unei istorii intelectuale comprehensive: "a acorda atenție autorilor individuali ignorând totodată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unor doctrine cristalizate. O asemenea perspectivă fixează un alt prag, inferior, pentru intrarea în dezbaterea despre geniu. Ea avantajează spațiile marginale care nu au avut șansa să dea mari gânditori care să ia parte alături de Voltaire și Condillac la marea "conversație europeană", care nu au avut o tradiție literară și filosofică suficient de puternică încât producțiile lor să fie relevante pentru destinul "ideii de geniu". Putem ilustra acest fapt chiar în cultura română. Există între postumele lui Tudor Vianu schița unui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
numai cei implicați în utilizarea operelor, ci și cei mobilizați prin "contagiune". O carte are un tiraj de 500 de exemplare și va fi citită efectiv poate de 1500 de oameni. Dar unele din imaginile ei se vor perpetua prin conversație, titlul va fi reținut și de cei care nu au citit-o, expresiile memorabile se vor fixa ca locuri comune pentru păturile cele mai puțin cultivate care nici măcar nu mai au conștiința originii lor literare, iar în anumite cazuri, figurile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
populare reprezentau un partaj de intimitate care nu depindea de formele sociale consacrate de tradiție și de cadrele instituționalizate ale spațiului public. Punctul lui de referință era idealul francez al sociabilității definit de instituțiile publice ale salonulului, curții regale sau conversației. Prin contrast, cultura română mobiliza forme de atașament colectiv lipsite de dimensiune publică. Era sociabilitatea Franței minus instituțiile ei. Dacă versurile vorbeau despre sentimente față de iubită sau față de tovarăși, Michelet le presupunea ca ținând de sfera privată, constrânse de împrejurările
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dar a le răsplăti cu cuvântul, nu s-a gândit niciodată. Această stă în caracterul său", concluzionează Th. Codrescu. „Cu ocazia ultimelor alegeri din 1888, efectuate la Iași, când s-au ales deputat la Cameră, am avut cu Domnia sa o conversație; între altele l-am întrebat, dacă de când mă cunoaște mi-a făcut vreodată bine; domnia sa mi-a răspuns cu francheță, că nici un bine nu mi-a făcut, dar că se va sili să mă îndatorească. Până astăzi în 4 ianuarie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cunoașterii din lume“, dar regulile ei capătă rol și în modelarea democrației, a unei societăți juste. Rorty afirmă că există două condiții pentru realizarea pragmatismului: punctele noastre de plecare sunt contingente și singurul lucru pe care ne putem susține este conversația, dialogul, și toate acestea acceptând că nu mai avem nici un „confort metafizic“ în noua lume. Nu e greu să observăm că o asemenea poziție poate avea rezultate doar între indivizi care vin din aceeași familie de „vocabulare“: ați întâlnit până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
îi obligă să renunțe. Wikipedia relativizează fiecare individ pornit să cucerească lumea de pe o poziție esențialistă și dominatoare. Nu-i relativizează în totalitate „arhiva de concepte“, dar o aruncă, tocmai pentru că el este orgolios și centrat în propria cultură, în conversația cu celălalt. Dacă refuzi conversația, dispari. Richard Rorty a murit vineri, 8 iunie. În ultimii 30 de ani de activitate filosofică, după ce a fost unul dintre cei mai promițători filosofi analitici, a deschis, pe baze pragmatiste, un dialog și cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]