10,007 matches
-
în partea centrală și 100-150 m în zonele nordică și sudică), de culme. În dealurile Cărunta, Capătă și Cireșul, versantul estic da astfel impresia unor munți mijlocii și joși, iar spre nord și sud aspectul de ansamblu este al unor culmi domoale cu interfluvii largi, uneori aproape orizontale (dealurile de pe stânga Trebișului), excepție spre limită de nord-vest (spre obârșiile Slatinei, Văii Budului și Cârligatei) unde apar câteva forme mai semețe. Fâșia de contact dintre abrupt și glacis - unde racordul se face
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
apar câteva forme mai semețe. Fâșia de contact dintre abrupt și glacis - unde racordul se face brusc - este foarte fragmentată. Rocile slab rezistente la eroziune ale glacisului, au favorizat o evoluție a rețelei hidrografice care l-a fragmentat în diferite culmi deluroase și microdepresiuni de contact tectono-erozive și erozive: Slatina (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate), Trebiș (eroziva, pe cursul mijlociu al Trebișului), Osebiți (eroziva pe un afluent al Negelului), Sărata-Băi (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate, pe cursul superior al
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
eroziva pe un afluent al Negelului), Sărata-Băi (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate, pe cursul superior al pârâului Sărată), Bălțata (eroziva, pe cursul superior al pârâului Bălțata), Cleja de Sus (eroziva, pe pârâul Cleja). Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului. Se distinge astfel un aliniament de culmi mai joase: Dealul Sohodol (325 m), Dealul Mare (370 m), Dealul Gherțu (451 m), Dealul Călugăra (492 m) Dealul Moșului (444
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Bălțata (eroziva, pe cursul superior al pârâului Bălțata), Cleja de Sus (eroziva, pe pârâul Cleja). Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului. Se distinge astfel un aliniament de culmi mai joase: Dealul Sohodol (325 m), Dealul Mare (370 m), Dealul Gherțu (451 m), Dealul Călugăra (492 m) Dealul Moșului (444 m), Dealul Movilita (308 m), Dealul Faraoani, Dealul Somușca (401 m) Spre Valea Trotușului, Piemontul Orbenilor se termină abrupt
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
m) Spre Valea Trotușului, Piemontul Orbenilor se termină abrupt. Arealulului îi este caracteristic climatul temperat-continental cu influențe de ariditate, cu ierni lungi și reci și veri calde adesea secetoase . Caracterul excesiv al climei se accentuează spre est și sud. Prezența culmii între Depresiunea Tazlăului și Culoarul Șiretului favorizează foehnizarea ușoară a maselor de aer vestice și nord-vestice la coborârea versantului împădurit din est și formarea brizelor de deal-vale. Microdepresiunile formate la contactul cu glacisul piemontan oferă nuanțe de adăpost . Este de
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere și produc viituri semnificative. Apele freatice se află la baza orizontului conglomerato-gresos din culmea principala și în depozitele scoarței de alterare și deluviale de pe celelalte culmi. Cea mai dezvoltată rețea de comunicații din zona este rețeaua rutieră. Culmea este circumscrisa în partea de nord pe valea Trebișului de DN2G Bacău - Comănești pe porțiunea Bacău
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere și produc viituri semnificative. Apele freatice se află la baza orizontului conglomerato-gresos din culmea principala și în depozitele scoarței de alterare și deluviale de pe celelalte culmi. Cea mai dezvoltată rețea de comunicații din zona este rețeaua rutieră. Culmea este circumscrisa în partea de nord pe valea Trebișului de DN2G Bacău - Comănești pe porțiunea Bacău - Tescani, la est în Culoarul Șiretului de DN2 pe porțiunea Bacău - Adjud
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
mari de curgere și produc viituri semnificative. Apele freatice se află la baza orizontului conglomerato-gresos din culmea principala și în depozitele scoarței de alterare și deluviale de pe celelalte culmi. Cea mai dezvoltată rețea de comunicații din zona este rețeaua rutieră. Culmea este circumscrisa în partea de nord pe valea Trebișului de DN2G Bacău - Comănești pe porțiunea Bacău - Tescani, la est în Culoarul Șiretului de DN2 pe porțiunea Bacău - Adjud, la sud pe valea Trotușului de DN11A pe porțiunea Adjud - Onești și
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Adjud, la sud pe valea Trotușului de DN11A pe porțiunea Adjud - Onești și la est pe valea Tazlăului - în partea sudică de DN11 între Onești și Sănduleni și de DJ118 între Sănduleni și Tescani. DN11 între Bacău și Sănduleni traversează culmea în apropiere de vârful Măgura. O altă serie de drumuri județene asigura pe flancuri comunicațiile: DJ 119 Bacău - Sărată, DJ119H DN2 - Faraoani, DJ206B DN2 - Parava - Gură Văii - Onești (traversează culmea, este însă doar parțial modernizat), DJ119D DN2 - Valea Seaca - Parava
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
între Sănduleni și Tescani. DN11 între Bacău și Sănduleni traversează culmea în apropiere de vârful Măgura. O altă serie de drumuri județene asigura pe flancuri comunicațiile: DJ 119 Bacău - Sărată, DJ119H DN2 - Faraoani, DJ206B DN2 - Parava - Gură Văii - Onești (traversează culmea, este însă doar parțial modernizat), DJ119D DN2 - Valea Seaca - Parava (DJ206B), DJ119A Sascut - Urechești (DN11A), DJ118B Enăchești (DJ118) - Strugari. În partea de est Magistrală CFR 500 între Bacău și Adjud și 501 în sud-est între Adjud și Onești flanchează în
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
celor plecați în bejenie, de a se refugia cu tot cu clopotul bisericii. În același loc există că și amenajări mese și bănci din leaturi și într-o margine a poienii un izvor amenajat. Peșterea Ghimelcea - Se află pe panțele vestice ale culmii Rotundă, în relativă proximitate a vârfului Ghimelcea, fiind de fapt o veche galerie de prospectare. În satul Cucova din comuna Valea Seaca, se găsește o mănăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfântă Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
unde se speră finalizarea asfaltării până la limita cu județul Neamț în intervalul 2013-2016. Deasemeni s-a realizat includerea șoselei în Programul Național de Dezvoltare Locală. În același timp, Asociația Italienilor din România, încearcă unele demersuri pentru a reconstrui crucea de pe culmea Stânișoarei. Este menționat în literatură de către Mihail Sadoveanu ca element cheie în drama romanului Baltagul și, se suprapune peste calea pe care a străbătut-o Vitoria Lipan pentru a-și căuta bărbatul. Și în epoca actuală pe ambii versanți ai
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
a conului vulcanic al a Măgurii Moigradului. Magmatitele, reprezentate prin riolite (laramice), microdiorite și andezite (neogene), sunt evidențiate inclusiv în măgurile Pometului și Citerei. Procesul de adâncire a faliei și de ridicare a măguriilor vulcanice (Moigrad, Pomet, Citera) a rupt culmea Meseșului împingând partea finală a acesteia - din care au rămas doar dealurile Poguior, Măgurița (Măguricea), Dealul Mare, Comorâște, Dumbrava și cel al Cigleanului (300 - 550 m altitudine). Dincolo de falia Moigradului, spre nord sunt prezente sedimentele neozoice. Râul Ortelec - ce curge
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
Cigleanului, la dreapta se află aliniamentul geologic inițial format din dealurile Porcarului, Comirii, Ferice, Măgura Moigradului, Ursoaiei și Citerii (dealurile Măgura Moigradului - 514 m, Poguior, Pomet - 501 m și Citera - 502 m domină trecătoarea). Râurile Agrij și Apa Sărată flanchează culmea Munților Meseș spre sud-est, respectiv prelungirea deluroasă de la stânga văii Ortelecului a culmii acestora spre nord-vest. Cu trasee aproximativ paralele, zona celor două văi formează culoare accesibile până la valea Someșului. Două culmi cu orientare nord-sud continuă după Jibou Munții Meseșului
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
Ferice, Măgura Moigradului, Ursoaiei și Citerii (dealurile Măgura Moigradului - 514 m, Poguior, Pomet - 501 m și Citera - 502 m domină trecătoarea). Râurile Agrij și Apa Sărată flanchează culmea Munților Meseș spre sud-est, respectiv prelungirea deluroasă de la stânga văii Ortelecului a culmii acestora spre nord-vest. Cu trasee aproximativ paralele, zona celor două văi formează culoare accesibile până la valea Someșului. Două culmi cu orientare nord-sud continuă după Jibou Munții Meseșului spre nord și încadrează cursul "Someșului Mare": a "Sălajului" spre vest și a
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
domină trecătoarea). Râurile Agrij și Apa Sărată flanchează culmea Munților Meseș spre sud-est, respectiv prelungirea deluroasă de la stânga văii Ortelecului a culmii acestora spre nord-vest. Cu trasee aproximativ paralele, zona celor două văi formează culoare accesibile până la valea Someșului. Două culmi cu orientare nord-sud continuă după Jibou Munții Meseșului spre nord și încadrează cursul "Someșului Mare": a "Sălajului" spre vest și a "Prisnelului" spre est. Controlul accesului prin trecătoare se făcea prin intermediul unor fortificații încă de pe vremea dacilor (cetățuia de pe dealul
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
reprezintă un șir de culmi muntoase scufundate, care realizează o legătură între Carpații Occidentali și cei Orientali, situate în nord-vestul Depresiunii colinare a Transivaniei. Acest sector separă bazinul de sedimentare al Transilvaniei de marea depresiune panonică aflată spre vest. Se află la nord de valea
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
este tributară Someșului. Principalele ape curgătoare sunt: , Lăpuș, Crasna, Zalău, Râul Agrij, Someș. "Măgura Șimleu" (597 m) - este situată la est de dealurile Crasnei și la nord și est de Depresiunea Șimleu, în bucla formată de cursul superior la Crasnei. Culmea este netedă, mărginită de văi adânci. Este formată din șisturi cristaline. Pe versanții nordici este acoperită de păduri de carpen și gorun, iar pe cei sudici de vii și livezi. "Dealul Codru" (580 m în vârful Lespezi) este situat la
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
șisturi cristaline. Pe versanții nordici este acoperită de păduri de carpen și gorun, iar pe cei sudici de vii și livezi. "Dealul Codru" (580 m în vârful Lespezi) este situat la vest de Someș, în estul și sud-estul Depresiunii Baia-Mare. "Culmea Prisnel" (651 m în vârful Prisnel) - este situată în nord estul Munților Meseș, în prelungirea aceastora. Are culmea teșită ca o platformă și povârnișuri abrupte. În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
vii și livezi. "Dealul Codru" (580 m în vârful Lespezi) este situat la vest de Someș, în estul și sud-estul Depresiunii Baia-Mare. "Culmea Prisnel" (651 m în vârful Prisnel) - este situată în nord estul Munților Meseș, în prelungirea aceastora. Are culmea teșită ca o platformă și povârnișuri abrupte. În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi cristaline și petice de calcar eocen sau oligocene, precum și din gresii. "Dealul Mare" este situat la nord de
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
și petice de calcar eocen sau oligocene, precum și din gresii. "Dealul Mare" este situat la nord de Prisnel și la vest de Preluca. "Dealul Dumbrava" (558 m) - este situat la nord-vest de Preluca . Are aspectul unei cueste cu orientare nordică. "Culmea Preluca" (810 m în vârful Florii) - este situată la nord de Podișul Someșan și la vest de Depresiunea Lăpuș, pe direcția est-vest între Râul Lăpuș (la sud) și aliniamentul văilor Cavnic și Bloaja (la nord) Are culmea largă și teșită
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
cu orientare nordică. "Culmea Preluca" (810 m în vârful Florii) - este situată la nord de Podișul Someșan și la vest de Depresiunea Lăpuș, pe direcția est-vest între Râul Lăpuș (la sud) și aliniamentul văilor Cavnic și Bloaja (la nord) Are culmea largă și teșită ca o platformă, iar spre nord are abrupturi tectono-erozive. Este formată din șisturi cristaline. În proporție mare este acoperită de păduri de fag și gorun. La vest se află "Dealul Țicău" (Dealurile Silvaniei) "Culmea Breaza" (974 m
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
la nord) Are culmea largă și teșită ca o platformă, iar spre nord are abrupturi tectono-erozive. Este formată din șisturi cristaline. În proporție mare este acoperită de păduri de fag și gorun. La vest se află "Dealul Țicău" (Dealurile Silvaniei) "Culmea Breaza" (974 m) se află la sud-est de cea a Prelucăi și, închide la sud Depresiunea Lăpuș. Reprezintă porțiunea cea mai coborâtă din jugul intracarpatic.. Spre vest desparte prelungirile vestice ale Munților Igniș de Culmea Codrului, iar spre est culmea
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
află "Dealul Țicău" (Dealurile Silvaniei) "Culmea Breaza" (974 m) se află la sud-est de cea a Prelucăi și, închide la sud Depresiunea Lăpuș. Reprezintă porțiunea cea mai coborâtă din jugul intracarpatic.. Spre vest desparte prelungirile vestice ale Munților Igniș de Culmea Codrului, iar spre est culmea Meseșului de Dealul Mare și Culmea Preluca. Întinderea ei este controversată, uneori fiind identificată cu Jugul Intracarpatic. În legătură cu caracterul fizico-geografic al acestei regiuni, există controverse legate fie de apartenența la una sau cealaltă dintre unitățile
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
Culmea Breaza" (974 m) se află la sud-est de cea a Prelucăi și, închide la sud Depresiunea Lăpuș. Reprezintă porțiunea cea mai coborâtă din jugul intracarpatic.. Spre vest desparte prelungirile vestice ale Munților Igniș de Culmea Codrului, iar spre est culmea Meseșului de Dealul Mare și Culmea Preluca. Întinderea ei este controversată, uneori fiind identificată cu Jugul Intracarpatic. În legătură cu caracterul fizico-geografic al acestei regiuni, există controverse legate fie de apartenența la una sau cealaltă dintre unitățile majore de orogen carpatic (orientală
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]