11,261 matches
-
și simplu de faptul că articolele cuprinse în volum tratează, majoritatea, subiecte legate de opere și autori aparținând respectivelor mișcări. Într-un compartiment aparte, "Extra muros", am rânduit articole ce ies din cadrul arătat, iar un grupaj de "Dialoguri" se face ecoul frământărilor și preocupărilor ultimilor ani din sfera vieții literare și nu numai. Urmează să-mi apară, de asemenea, la Editura "Eminescu", ediția a doua a studiului monografic Ion Creangă o biografie a operei, editat în 1994 într-un tiraj neîndestulător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sud-vest a statului vizităm așa numitul Oregon’s Caves National Monument. Sunt o serie de mici peșteri, unele nexplorate Încă, adâncite În Munții Siskijou. Sunt sute de camere și compartimete, cu ape subterane care produc În Întunericul de acolo un ecou neobișnuit. Unul dintre râulețe e numit Stixul. Lipsește Charon cu luntrea sa care să ducă vizitatorii mai departe. În ziua de 29, prin Roseberg și Eugenie ajungem la Corvallis. Familia Hill ne primește bucuroasă. Rămânem În Corvallis trei zile, timp
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
au reapărut motivele necazurilor mele și, ca să-mi mai alin sufletul, am telefonat soției mele, aflată temporar la mare distanță de mine. Am găsit-o într-un moment de grație divină: tocmai vizitase Sfântul Mormânt! Vorbele mele, ce se făceau ecoul necazurilor lumești, s-au diluat instantaneu în fața celor venite de la mare distanță, dar... de la locurile sfinte: au pălit, esența lor s-a pierdut! De data aceasta, soția mea era cea care plutea... Așa mi-am amintit visul! 27 iunie 2004
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pe deplin și... însușit. Am observat efectele iubirii în acțiune în chiar timpul desfășurării pujei. Ca niciodată parcă, spiritele erau destinse, libere sau eliberate, iar devoțiunea a fost nu doar una picturală, ci exprima, într-adevăr, voința inimilor înflorite. Muzica, ecoul devoțiunii a fost îngerească, iar Dan Huideș și Nirmal Bakti, la înălțimea îngerilor! Afară, coroana solară își presăra ploaia fină de steluțe aurii și luminoase asupra sahasrarelor noastre deschise la maximum. Nu știu dacă aș dori a mai scrie ceva
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a răspuns primului imbold interior și și-a cheltuit foarte repede mare parte din bani, cumpărând cam tot ce se găsea și în cantități... cam exagerate. Invitațiile mele la cumpătare și argumentele legate de economia de piață nu au avut ecou în fața entuziasmului inocent al fetei: - Domnu’ Florin, banii aceștia merg la Sahaja Yoga!... Nu o puteam contrazice pe Diana dar, dacă aș fi procedat la fel, aș fi cumpărat multe lucruri la prețuri de două ori mai mari. Chiar dacă banii
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu evlavie și mândrie: „În mâinile tale generațiune bravă dau sufletul meu!” Iar codrii și șesurile Daciei Traiane vor răsuna de un singur glas de biruință, glas ce va ieși triumfal din mormântul Marelui de la Putna, răsfrângânduse în mii de ecouri de stâncile Ardealului, iar mândrul Olt va duce spumegând bătrânei Dunăre vestea reînvierii gloriei străbune...” Spumegând bătrânei Dunăre... până la Balcic, am adăuga noi. Cum au reușit să stea la postul conștiinței naționale presa și slujitorii ei, pas cu pas, numai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
proștii” ... cu subtitlurile: „Un spectacol tragi-comic de zile mari” - întâlnirea în localul Teatrului muzical dramatic ucrainean”, „Olga Kobyleanska” din Cernăuți a președinților Kucima-Iliescu, „Cu doi tați și fără mamă”, „Ai noștri, ca brazii”, „O palmă dată istoriei” iar întro pagină „Ecouri la vizită”, sună titlul „Măi vecine, măi cazace, poți dormi deacum în pace!” fragmente din articole publicate de presa ucraineană din regiunea Cernăuți, și nu numai, despre istorica vizită, cu titluri: „Au semnat tratatul, au recunoscut frontierele”, „Destinul Bucovinei a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
urmat, la distanțe mai mici ori mai îndelungate, alte și alte poezii de Lucian Blaga: Gorunul... Lumina, Veșnicul, Pământul, Zorile, Iisus și Magdalena, Inima, Vreau să joc!, Visătorul, Ursitoarea mea, Eva, Fiorul..., Legenda, Izvorul nopții, Scoica, Martie, La mare..., Zamolxe, Ecourile, Dorul, Ghimpii dar și Cugetări... dintr-un viitor volum. După care în numărul 143, Nicolae Iorga scria despre poetul Lucian Blaga: ... E aici un tânăr care întinde brațe de energie către tainele lumii. Tainele nu se prind niciodată, căci avem
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tipografia „Lynotip”, Cernăuți. Începând cu numărul 10/31 ianuarie 1937 nu mai apare dr.Siegfried Rosenzweig redactor șef. Revista continuă activitatea sub conducerea unui comitet de redacție. Începând cu nr.3/6iulie 1936, tiparul se execută la Tipografia „Arta”, Cernăuți. * Ecou de Codru, organ de publicitate al Societății inginerilor silvici din Administrația Fondului Bisericesc, Cernăuți, apare lunar în iulie 1928, redacția și administrația: inginer E. Hulubaș, Cernăuți, strada Iancu Flondor nr.30. Se publicau materiale de specialitate din domeniul silvic - împăduririle
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
literară lunară (format 23x31 cm). Coordonată de studentul Constantin Berariu din Societatea Junimea de la Universitatea Cernăuți. La această revistă au debutat Const. Berariu, I.G. Toma, Const, Verdi (C. IsopescuGrecul), Temistocle Bocancea, Șt. Bodnărescu, C. Stamati-Ciurba. Revista n-a născut un ecou în lumea literară, dar a fost o încercare tinerească din care și-au luat zborul unele talente literare de mai târziu. Prin program, revista răspundea liniei tradiționale a gazetăriei locului; ea își propunea să lupte pentru apărarea drepturilor naționale ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu trasul sforilor, prin interpolare, poate fi actuală și astăzi. Alta cu „Domnilor, declar Congresul deschis!” poate fi proprie desfășurării adunărilor noastre parlamentare de astăzi, tot cu sălile fără auditoriu. Sau, cum spunea ziarul Adevărul din 23 decembrie 2003, redând ecouri la premiile naționale pentru teatru, luând ca moto spusele regizorului Felix Alexa „Ne-am simțit umiliți și jigniți”, a cărui spectacol „Vis al unei nopți de vară” de la Teatrul Național din București s-a desfășurat în prezența doar a vreo
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
citeze în triptic, asociată difuz fie cu enigma celor trei tumuli, primitive temple ale zeilor din Gamla Uppsala, fie cu acea Suedie de unde un poet încercat îi scria veșnic tânărului Xavier Kappus, nu și-ar fi urmat, treptat și suitor, ecoul. Entuziasmul de a fi obținut atunci fotocopii ale lucrărilor celor trei savanți s-a maturat și precizat sub forma unei opțiuni. Coagularea și finalizarea acestui proiect, început mai întâi cu publicarea originalului scrisorilor în patru fascicule succesive ale periodicului Archævs
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Cine este, în fond, acest corespondent de lungă durată al lui Eliade?- se poate întreba cititorul român, cu prospețimea ilizibilității aproape firești pentru aria de studii în care numele lui Stig Wikander este rezonant, întrucât iranistica suscită la noi un ecou la fel de pal pe cât numele său, savant format în cultura scandinavă, de necomparat cu cea a Franței, Angliei sau Germaniei, dar a unei țări, fost regat a trei coroane, care și-a trimis pe rând cruciații 3, diplomații și ambasadele 4
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
vară petrecută în Germania (Berlin, München, Hamburg, Nürnberg), o vară mai puțin presată de urgențele documentării pentru teza de doctorat, deja publicată, și pentru cele două cărți, despre alchimia asiatică și mitologiile mătrăgunei, însă un sejur prelungit în Germania, când ecoul marșurilor naziste se aude mai clar decât un zgomot tolerabil al străzii, sejur fragmentat și de vizitarea Angliei: „Regele mă trimite, prin Gusti, la Oxford, să văd ce e cu Oxford Group Movement. Am fost și am văzut. Cel mai
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ca nimeni altul, a înnoit studiile de istoria religiilor, dar a și trezit interesul unui public larg atât pe continent, cât și în America. În Franța, studiile sale despre modalitățile de expresie ale miturilor și simbolurilor au avut un mare ecou. Cu siguranță, el nu este cel dintâi care a discutat legătura dintre formele de gândire arhaică și formele contemporane, aparent secularizate, ale producției literare și ale complexului ideatic modern, dar, prin arta sa de înaltă valoare literară, a ajuns cu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în franceză, fiind contribuții de înalt ordin prin cunoașterea și rezonanța provocată în cele mai largi cercuri de știință modernă a religiilor din Franța, nu mai puțin printre oamenii de condei. Dar aceste lucrări au avut de timpuriu și un ecou internațional. Eliade a fost profesor invitat în mai multe țări, de două ori în țările scandinave, unde printre altele a ținut conferințe la Lund și Uppsala. Începând cu 1956, el deține catedra de istoria religiilor de la Chicago. Prin cursurile sale
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
că nu i-ați făcut și această plăcere - să formulați în câteva pagini rezultatele principale ale cercetării dvs. cu privire la gemenii din epopeea indiană? Nu vă veți teme atunci realizând că nu veți putea niciodată ști ce ar fi zis, ce ecou ar fi avut acestea pentru el? După cum știți, dl Dumézil va împlini 60 de ani la 4 martie 1958. Nu credeți că ar fi o idee bună - și o faptă bună - să-i puteți trimite, la acea dată, pentru acea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
11.09.1977). Pentru a încerca o mai bună apreciere a contribuției lui Wikander, permiteți-mi să adopt pentru o clipă punctul meu de vedere, cel de arheolog al Asiei Centrale. Am descoperit cu emoție, în scrisorile din anii 1952-1953, ecoul întâlnirii sale, la Beirut și Damasc, cu Henri Seyrig și Daniel Schlumberger. În ale sale Études sur les mystères de Mithra, Wikander tocmai prăbușise impozantul edificiu lăsat ca testament de Franz Cumont. Mulți nu i-au iertat-o, dar Schlumberger
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Ion Vitner, Paul Georgescu etc., argumentează, înarmat cu învățătura înaintată a marxism-leninismului, în această carte neagră: "Și la noi s-a discutat mult în ultima vreme despre realism. S-au făcut numeroase considerații asupra romanului și asupra prozei în genere. Ecoul uneia din tendințele despre care am vorbit s-a resimțit într-o absolutizare a realismului și o ocolire a caracterului său socialist în literatura noastră nouă. Cînd romane ca Bietul Ioanide de G. Călinescu sau Groapa de Eugen Barbu sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lipsă de superlative călinesciene, născute cu prilejul împlinirii a douăzeci de ani de la "eliberarea" sovietică: "Numai un orb la suflet n-ar putea să vadă, căci orbul obișnuit simte cu palmele, marmora care a înlocuit lutul bordeielor și aude pretutindeni ecourile flăcărilor din cuptoare... Fericit acela care se naște în acest an. Căci el va vedea, pregătită de oamenii muncii de azi, o Românie frumoasă ca Parthenonul, grandioasă ca piramidele Egiptului, bogată în miere și lapte ca străvechiul Canaan, o Românie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ca la temelia noii societăți să fie pusă remușcarea, "să fie judecat sistemul cu toate crimele sale, iar de condamnat să nu fie condamnați decît "capii răutăților"". După cum știm cu toții, în Federația Rusă aceste propuneri n-au avut, practic, nici un ecou, nimeni n-a fost judecat și condamnat și e greu de crezut că vom asista în următorii ani la o astfel de, să recunoaștem, incredibilă întîmplare. Reîntors în Occident, după eșecul demersurilor sale, Vladimir Bukovski, remarcînd în Rusia o "uitare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trăiești într-o astfel de țară!" Situația prezentată de autorul Pavilionului canceroșilor seamănă întocmai celei din România de astăzi, și va fi cumplit să trăim într-o astfel de Țară! Tot mai slab se aude glasul victimelor comunismului, ca un ecou tot mai îndepărtat, ca dintr-un hău al uitării, asiduu cultivat de cei interesați. Valurile Lethei par a acoperi urechile și ochii celor care prin lege sînt chemați să îndrepte și condamne fărădelegea, crimele fără de sfîrșit ale comunismului. Așa cum crimele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din CC, va fi ales Ion Iliescu, "un tînăr și promițător membru supleant, de peste un deceniu liderul mișcării comuniste de tineret din România, remarcat datorită dibăciei cu care a stăpînit situația în rîndurile studenților români în momentele grele în care ecourile revoluției ungare au început să agite spiritele tinerilor intelectuali". Între documentele inserate se află și Raportul privind pe Ursu Gheorghe Emil, din 30 ianuarie 1985, pus la dispoziție de fiul acestuia Andrei Ursu. Este cunoscut că a fost ucis în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
iulie 1949, ora 4 dimineața, a fost executată sentința asupra condamnatului Spiru Blănaru și consorți în perfecte condițiuni". Securitatea avea, în acei ani, în mînă toate instrumentele, de la investigare, cercetare penală pînă la aplicarea justiției. Tot la Timișoara, ca un ecou al revoluției din Ungaria, din 1956, studenții politehniști intră în grevă. Cum aflăm din episodul "Un spațiu însetat de libertate" (cuprins în primul volum din cutremurătorul serial Memorialul durerii apărut în volum la Editura Humanitas, în 2007 al excelentei realizatoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nici o sancțiune, nici măcar una morală. Noul regim i-a și protejat pe toți informatorii securității și nomenclaturiștii vechiului regim. Între colegii de detenție ai lui Munteanu se aflau Al. Ivasiuc, Sergiu Al-George, Theodor Enescu, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu... Ca un ecou al mișcărilor din Ungaria anului 1956, între cei care au suportat rigorile detenției politice a fost grupul de la Iași al lui Alexandru Zub. Arestările aveau un caracter mai mult preventiv și se operau în diferite straturi sociale cu intenția de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]