13,290 matches
-
după un anume tipic pe care revista Fortune le cerea de la el (Fishkin, 145). Rezultatul a fost mult mai intimul Let Us Now Praise Famous Men - Hai să ne închinăm acum la oamenii celebrii pentru că Agee a îndrăznit să descindă emoțional în adâncurile acestora. A îndrăznit să-și riște propria emoționalitate, ceva ce London nu a putut. În cele din urmă problema nu este dacă Riis se află în aceeași categorie din care fac parte Crane și London. În loc de aceasta, ar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
protestul progresist. Atunci când ambiția narativă a jurnalismului lor literar a urmărit conștientizarea mai evidentă a relației dintre subiectivitate și lumea fenomenală, au descoperit că nu pot rămâne detașați (nu e de trecut cu vederea cazul lui Hemingway, dat fiind detașarea emoțională din ficțiunea sa care, în mod paraoxal, l-a făcut celebru) - iar acest lucru îi va transforma în niște activiști. Totuși, nu toți scriitorii sau toate publicațiile au devenit avocați ai poporului. Una dintre excepțiile remarcabile a fost articolul apărut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scris: "Literatura lor, operelor lor de artă oferă modele care nu au putut fi niciodată înlocuite". Oxford English Dictionary menționează că aceasta este una dintre primele întrebuințări a unei "literaturi" care "își susține importanța, pe baza frumuseții formei sau efectelor emoționale" (Compact Edition, 1:1638). Bineînțeles că în acele timpuri de ambiție transcedentală a mișcării romantice în Marea Britanie, Davy se afla în procesul creației. Prin această proclamare a importanței emoției și "imaginației", Wordsworth a încercat să aprofundeze transcedentalismul, în poezii ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
originalul fiind publicat în 1937), Ford ridică problema subiectivității jurnalistice și folosește termenul "reportaj" atunci când se referă la faptul că meseria jurnalistului literar "este aceea de a face oamenii...să simtă... în încercarea lui de a da naștere unui ton emoțional...Astfel, reportajul poate fi definit ca prezentarea unei anumite întâmplări sau a unor întâmplări, un eveniment anume, o anumită situație care îl ajută pe cititor să experimenteze acele întâmplări sau acel eveniment. Reportajul devine jurnalism literar când John Dos Passos
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de consiliere nondirectiv, aceasta însemnând în bună parte că nu consilierul, ci clientul decide ce se va discuta și în ce succesiune. Rolul consilierului este doar de a facilita și încuraja discuția. De cele mai multe ori, aceasta se concentrează asupra lumii emoționale a clientului și nu asupra unor probleme. Problemele pot fi o manifestare a unor tulburări emoționale ale clientului. Consilierul trebuie să fie împreună cu clientul încă de la începutul procesului. Aceasta înseamnă că atitudinea consilierului este una deschisă, autentică, astfel încât clientul va
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
va discuta și în ce succesiune. Rolul consilierului este doar de a facilita și încuraja discuția. De cele mai multe ori, aceasta se concentrează asupra lumii emoționale a clientului și nu asupra unor probleme. Problemele pot fi o manifestare a unor tulburări emoționale ale clientului. Consilierul trebuie să fie împreună cu clientul încă de la începutul procesului. Aceasta înseamnă că atitudinea consilierului este una deschisă, autentică, astfel încât clientul va renunța la mecanismele de apărare. Empatia este fundamentul procesului de consiliere" (Durnescu, 2005, p. 343). Empatia
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dizabilități, iar acum funcționează drept complex de servicii sociale. Astăzi Complexul de Servicii Sociale "Sfânta Maria" Reșița oferă următoarele servicii de tip specializat : a) Centrul specializat pentru copiii/tinerii cu dizabilități: găzduire pe perioadă nedeterminată; asistență medicală și îngrijire; suport emoțional și, după caz, consiliere psihologică; recuperare / reabilitare; educare; socializare și petrecere a timpului liber; reintegrare familială și comunitară. b) Centrul de recuperare/reabilitare: îngrijire personală; recuperare; integrare/reintegrare profesională. c) Centrul de îngrijire și de asistență socială pentru tineri: găzduire
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
b) Centrul de recuperare/reabilitare: îngrijire personală; recuperare; integrare/reintegrare profesională. c) Centrul de îngrijire și de asistență socială pentru tineri: găzduire; îngrijire personală; recuperare; socializare; asistență paleativă. d) Centrul care acordă servicii pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă: suport emoțional și, după caz, consiliere psihologică; consiliere socială; informare; orientare profesională; integrare comunitară. b. Capela de la Complexul de Servicii Sociale "Sfânta Maria" Reșița Dacă în Centrul de Plasament "Speranța" din Reșița capela centrului este așezată pe același etaj cu biroul șefului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
situații etc.; priceperi necesare în asigurarea unui climat ce favorizează relația de ajutare: priceperea de a face un om să se simtă confortabil într-o situație noua sau străină, intervenția în situație de criză, crearea unui climat confortabil fizic și emoțional; priceperi în activitatea centrată pe problemele clientului: priceperi în rezolvarea problemelor pe care le prezintă clientul, a planificării, a elaborării strategiilor etc.; priceperi necesare în comunicarea cu alte persoane: de a asculta, de a comunica, de a utiliza parafraza, de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
acorde suportul minim necesar de dezvoltare și de educație; 2. Minorii din centrele de plasament pentru care în urma reevaluării măsurii de protecție Comisia județeană pentru protecția copilului hotărăște reintegrarea lor în familia naturală sau lărgită; 3. Minorii neglijați și abuzați emoțional și fizic în propriile familii; 4. Minorii cu dizabilități psihice și locomotorii. b) indirecți: familiile copiilor aflați în dificultate. Obiectiv general : Înființarea unui serviciu social la nivel local, destinat copiilor aflați în dificultate care previne intrarea acestora în sistemul rezidențial
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
negativ stresant, traumatizant, care revoluționează viața persoanei, principala sa problemă devenind cea de a insera aceste elemente fie în conștiința sa, fie prin integrarea lor în propriile expectative viitoare, cu tot ce poate să implice aceasta în planul dinamicii sale emoționale. Persoanele mai autonome și mai independente trăiesc într-o manieră mai dramatică apariția bolii, suferind de sentimente de autoculpabilizare și de inferioritate datorită faptului că imaginea de sine este compromisă pe de o parte, iar pe de altă parte datorită
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
comportamentale și problematica psihologică adiacentă apariției diabetului variază mai ales în funcție de particularitățile psihologice de vârstă ale pacientului: copil, adolescent sau adult. (1) La copiii preșcolari, diagnosticarea diabetului zaharat insulinodependent este trăită dramatic de întreaga familie. Oricum ar fi, o reacție emoțională de acest tip este destinată să inducă în sânul familiei o stare emoțională permanentă, care constituie un element negativ pentru o gestionare adecvată a bolii copilului. Unii dintre părinți nu au capacitatea de a se confrunta cu realitatea bolii, pe
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
de vârstă ale pacientului: copil, adolescent sau adult. (1) La copiii preșcolari, diagnosticarea diabetului zaharat insulinodependent este trăită dramatic de întreaga familie. Oricum ar fi, o reacție emoțională de acest tip este destinată să inducă în sânul familiei o stare emoțională permanentă, care constituie un element negativ pentru o gestionare adecvată a bolii copilului. Unii dintre părinți nu au capacitatea de a se confrunta cu realitatea bolii, pe care o percep ca fiind prea dură și crudă, de aici derivând o
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
prea direct și brutal; acești părinți adoptă o strategie pasivă de confruntare cu diabetul, dominată de reacții de negare și de anxietate nevrotică. O altă categorie de părinți sunt cei care rezistă șocului diagnosticării; la aceștia, progresiv vor apare reacții emoționale și atitudinale mai normale. Sunt cei care reușesc să înțeleagă că o cunoaștere cât mai precisă a bolii îi va ajuta să gestioneze boala copilului într-un mod cât mai adecvat și cât mai autonom. Dobândirea unor cunoștințe cît mai
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
s-a constatat că 90% din copiii spitalizați, cuprinși între 4-13 ani, erau convinși că erau spitalizați drept pedeapsă că au fost neascultători, răi sau „pentru că au mâncat prea multe dulciuri”, așa cum declaraseră părinții lor. O altă sursă de tulburări emoționale la părinți o reprezintă sentimentul de culpă, sentiment care este mai dezvoltat când diabetul este ereditar, sau cînd apare teama de a nu transmite diabetul și altui copil. În cazuistica noastră 50% din părinți acuză sentimente de neputință, de pesimism
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
acuză sentimente de neputință, de pesimism și chiar de disperare („mai bine nu-l făceam”, „este numai vina mea”, „este ca un blestem”). Șocul sau „criza psihologică” indusă de comunicarea diagnosticului de diabet zaharat insulinodependent va determina reacții sau tulburări emoționale mai mult sau mai puțin intense părinților acestor copii. Reacțiile anxioase sau depresiv anxioase, mai ales ale mamelor, care în cultura nostră sunt cele ce acordă toate îngrijirile fizice (injecțiile și dieta), se pot constata inițial, la majoritatea din ele
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
care tinde să se strângă tot mai mult și a cărui consecință poate să fie un diabet instabil sau o inadaptare psiho-socială, mai târziu. În acord cu datele din literatura de specialitate menționăm câteva caracteristici psihologice ale copiilor diabetici: dependența emoțională care este relativ proporțională cu hiperprotecția maternă, impusă de calitatea îngrijirilor, instabilitatea emoțională, niveluri crescute de anxietate, agresivitate și de impulsivitate, care pot induce o scădere a pragului de frustrație la factorii psihosociali stresanți. Din cauza acestei vulnerabilități afective, la mulți
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
să fie un diabet instabil sau o inadaptare psiho-socială, mai târziu. În acord cu datele din literatura de specialitate menționăm câteva caracteristici psihologice ale copiilor diabetici: dependența emoțională care este relativ proporțională cu hiperprotecția maternă, impusă de calitatea îngrijirilor, instabilitatea emoțională, niveluri crescute de anxietate, agresivitate și de impulsivitate, care pot induce o scădere a pragului de frustrație la factorii psihosociali stresanți. Din cauza acestei vulnerabilități afective, la mulți copii diabetici apar comportamente obsesionale; la alții apar tendințe la introversie și la
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
cei normali. Stein și Charles (28) au făcut un studiu comparativ pe un grup de adolescenți diabetici și un grup de normali; la cei diabetici au găsit o incidență mai mare de pierderi familiale și de relații caracterizate de tensiune emoțională crescută decât la normali. Nivelul glicemiei variază în funcție de stările emotive, mai ales la adolescenții în stare de tensiune, cu conflicte intrafamiliale; iar la fete obezitatea cu excesele sale alimentare reprezintă o altă cauză favorizantă de stres și de dezechilibru metabolic
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
unui psiholog, care să exploreze aspectele psihologice și mai ales modelele de comunicare intrafamilială, care va putea astfel să consilieze adecvat membrii familiei. (3) La tânărul adult, la care diabetul zaharat apare după 25-30 de ani, la vârsta maturității, adaptarea emoțională și atitudinală față de noua sa „condiție metabolică” se face progresiv, în general, timp de 2-3 luni. Apariția, instalarea si diagnosticarea diabetului zaharat tip 1 insulino-dependent în sine, constituie pentru diabetic un stres multiplu bio-psiho-social. Astfel, perioada de 2-3 luni, iar
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
stresul apariției bolii, deoarece implică schimbări majore ale stilului de viață al diabeticului (modificarea regimului de tratament și al meselor). Astfel, pacienții diabetici, în primele zile după diagnosticare, nu-și acceptă decât rațional diabetul zaharat, dar nu și în plan emoțional. Acceptarea emoțională este un proces stadial de modificare a atitudinilor față de diabet. Kubler-Ross (23), în lucrarea sa “Aspectele terminale ale unor boli cronice”, consideră că ar fi 4 stadii ale acceptării. Însă Assal, Gfeller și Lacroix (2, 4), care reprezintă
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
bolii, deoarece implică schimbări majore ale stilului de viață al diabeticului (modificarea regimului de tratament și al meselor). Astfel, pacienții diabetici, în primele zile după diagnosticare, nu-și acceptă decât rațional diabetul zaharat, dar nu și în plan emoțional. Acceptarea emoțională este un proces stadial de modificare a atitudinilor față de diabet. Kubler-Ross (23), în lucrarea sa “Aspectele terminale ale unor boli cronice”, consideră că ar fi 4 stadii ale acceptării. Însă Assal, Gfeller și Lacroix (2, 4), care reprezintă școala elvețiană
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
lucrarea sa “Aspectele terminale ale unor boli cronice”, consideră că ar fi 4 stadii ale acceptării. Însă Assal, Gfeller și Lacroix (2, 4), care reprezintă școala elvețiană în domeniul diabetologiei, consideră că ar exista 5 faze sau etape ale adaptării emoționale a diabeticului la noua sa condiție existențială de diabetic, și anume: Faza de șoc, care este dominată de sentimentul de spaimă și de neputință sau de disperare, care survine imediat după comunicarea diagnosticului. Faza de negare (“denial”), de refuz inconștient
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
până acum”. Pacientul înțelege și începe să accepte perspectiva de „restitutio ad optimum”, care înlocuiește aspirația iluzorie, sau idealul fazelor anterioare, de „restitutio ad integrum”. Faza de acceptare activă și responsabilă. Diabeticul care-și acceptă boala ajunge la un echilibru emoțional grație căruia este în măsură de a-și autogestiona tratamentul în viața cotidiană și de a-l integra în toate activitățile profesionale, familiale și sociale. Diabeticul recunoaște că diabetul zaharat implică constrângeri, limitări, cât și riscul de apariție al complicațiilor
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
acceptare” nu are o „traiectorie liniară”, adică, cu etape care se succed într-o anumită ordine, ci, dimpotrivă, pot să apară niveluri și variații individuale diferite, cum ar fi, de exemplu, la apariția unei complicații cronice, care relansează procesul acceptării emoționale, deoarece se produce o cădere motivațional afectivă sau o regresiune psihică la stadiile anterioare de acceptare parțială, adică la cele de revoltă sau de negocire privind condiția sa vitală. Aceste regresii pot fi consecutive, în urma parcurgerii unor momente critice sau
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]