9,846 matches
-
formula 52 temperaturile termostatelor, iar cu formula 53 și formula 54 cantitățile de căldură respective, avem așadar unde funcția formula 57 nu depinde de natura sistemului. Mașina termică bitermă reversibilă descrisă poartă numele istoric de "mașină Carnot", ea funcționând după un "ciclu Carnot", iar enunțul precedent este echivalent cu "teorema lui Carnot": randamentul unui ciclu Carnot depinde numai de temperaturile celor două surse de căldură. Analiza detaliată a schimbului de căldură în transformări ciclice biterme reversibile și ireversibile arată că funcția formula 58 definită prin relația
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
-l» de lațurile afacerilor pământești. De atunci până în zilele noastre ministerul, slujirea pontificală s-a modelat tot mai mult pe stilul evanghelic. Pe acest fundal trebuie înțeles atât răspândirea crescândă a venerației față de «vicarul lui Christos pe pământ» cât și enunțurile Conciliului Vatican I cu privire la primatul de jurisdicție și la infalibilitatea personală a papei în unele circumstanțe ale exercitării magisteriului său: când învață "ex cathedra" despre credință și morală. Conciliul Vatican II, reamintind aceste enunțuri, a introdus figura și funcțiunea succesorului
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
lui Christos pe pământ» cât și enunțurile Conciliului Vatican I cu privire la primatul de jurisdicție și la infalibilitatea personală a papei în unele circumstanțe ale exercitării magisteriului său: când învață "ex cathedra" despre credință și morală. Conciliul Vatican II, reamintind aceste enunțuri, a introdus figura și funcțiunea succesorului lui Petru într-o ecleziologie a comuniunii. Episcopul Romei, care exprimă în persoana sa unitatea colegiului episcopal „este principiul și fundamentul permanent și vizibil al unității atât al episcopilor cât și al întregului popor
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
de consecințe). Gradul de informație pe care ni-l oferă o teorie este direct proporțional cu conținutul ei empiric. Astfel că o teorie ne zice mai multe dacă ea interzice cât mai multe fenomene. Ea tebuie să împartă clasa tuturor enunțurilor de bază (enunțuri-test) în două clase nevide: clasa celor cu care este în contradicție, pe care le interzice (clasa falsificatorilor potențiali ai teoriei) și clasa enunțurilor pe care teoria le permite. Însă o teorie face aserțiuni numai despre falsificatorii ei
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
multe dacă ea interzice cât mai multe fenomene. Ea tebuie să împartă clasa tuturor enunțurilor de bază (enunțuri-test) în două clase nevide: clasa celor cu care este în contradicție, pe care le interzice (clasa falsificatorilor potențiali ai teoriei) și clasa enunțurilor pe care teoria le permite. Însă o teorie face aserțiuni numai despre falsificatorii ei potențiali (legile naturii sunt interdicții), despre enunțurile pe care le permite nici nu spune că sunt adevărate. Interzicand cât mai multe fenomene, toria devine una puțin
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
nevide: clasa celor cu care este în contradicție, pe care le interzice (clasa falsificatorilor potențiali ai teoriei) și clasa enunțurilor pe care teoria le permite. Însă o teorie face aserțiuni numai despre falsificatorii ei potențiali (legile naturii sunt interdicții), despre enunțurile pe care le permite nici nu spune că sunt adevărate. Interzicand cât mai multe fenomene, toria devine una puțin probabilă. În știință nu sunt relevante enunțurile adevărate, dar banale ci, sunt căutate acele enunțuri care aduc noul, care revoluționează modul
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
o teorie face aserțiuni numai despre falsificatorii ei potențiali (legile naturii sunt interdicții), despre enunțurile pe care le permite nici nu spune că sunt adevărate. Interzicand cât mai multe fenomene, toria devine una puțin probabilă. În știință nu sunt relevante enunțurile adevărate, dar banale ci, sunt căutate acele enunțuri care aduc noul, care revoluționează modul nostru de a gândi. Noi năzuim la sporirea cunoștințelor noastre, vrem enunțuri cu un conținut informațional ridicat deci formulăm enunțuri care au o probabilitate scăzută. Cu
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
potențiali (legile naturii sunt interdicții), despre enunțurile pe care le permite nici nu spune că sunt adevărate. Interzicand cât mai multe fenomene, toria devine una puțin probabilă. În știință nu sunt relevante enunțurile adevărate, dar banale ci, sunt căutate acele enunțuri care aduc noul, care revoluționează modul nostru de a gândi. Noi năzuim la sporirea cunoștințelor noastre, vrem enunțuri cu un conținut informațional ridicat deci formulăm enunțuri care au o probabilitate scăzută. Cu cât ceva devine mai probabil, cu atât este
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
cât mai multe fenomene, toria devine una puțin probabilă. În știință nu sunt relevante enunțurile adevărate, dar banale ci, sunt căutate acele enunțuri care aduc noul, care revoluționează modul nostru de a gândi. Noi năzuim la sporirea cunoștințelor noastre, vrem enunțuri cu un conținut informațional ridicat deci formulăm enunțuri care au o probabilitate scăzută. Cu cât ceva devine mai probabil, cu atât este mai lipsit de conținut și neinteresant. Astfel, pentru a progresa trebuie să avem teorii cât mai informative (enunțuri
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
probabilă. În știință nu sunt relevante enunțurile adevărate, dar banale ci, sunt căutate acele enunțuri care aduc noul, care revoluționează modul nostru de a gândi. Noi năzuim la sporirea cunoștințelor noastre, vrem enunțuri cu un conținut informațional ridicat deci formulăm enunțuri care au o probabilitate scăzută. Cu cât ceva devine mai probabil, cu atât este mai lipsit de conținut și neinteresant. Astfel, pentru a progresa trebuie să avem teorii cât mai informative (enunțuri mai puțin probabile) și cât mai sever testabile
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
enunțuri cu un conținut informațional ridicat deci formulăm enunțuri care au o probabilitate scăzută. Cu cât ceva devine mai probabil, cu atât este mai lipsit de conținut și neinteresant. Astfel, pentru a progresa trebuie să avem teorii cât mai informative (enunțuri mai puțin probabile) și cât mai sever testabile. Ajungem la conceptul de știință eroică în care progresul se face numai atunci când sunt idei îndrăznețe care au un grad înalt de falsificabilitate. Noul este întotdeauna improbabil. Teoriile trebuie să facă predicții
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
intră formule de salut ("szervusz" „salut, bună”), cuvinte afirmative ("igen" „da”), cuvinte negative ("nem" „nu”) și cuvinte injonctive ("rajta!" „hai!”). Cuvântul modalizator nu se află în raport sintactic cu nicio parte de propoziție, ci caracterizează atitudinea vorbitorului față de conținutul întregului enunț în care este folosit. Asemenea cuvinte sunt: "talán" „poate”, "valószínűleg" „probabil”, "esetleg" „eventual”, "állítólag" „zice-se” etc. Prezentăm sintaxa limbii maghiare cu ajutorul terminologiei maghiare traduse în română. Părțile de propoziție sunt predicatul, subiectul, obiectul, complementul de loc, de timp, numeric
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
pentru prima oară prin decret prezidențial la 13 decembrie 1927, decret în care se stipula că nuanța oficială este vermillon. Această specificare a fost reiterată de un decret în 7 decembrie 1955. Legea Stemei din 31 ianuarie 1980 a înlocuit enunțul în limbaj natural cu coordonate tricromatice în spațiul de culoare CIE, după propunerea lui Nikodem Sobczak, expert în colorimetrie, readucând nuanța de roșu aproape de carmin. Drapelul Marelui Ducat al Posenului, provincie autonomă majoritar poloneză a Regatului Prusiei, înființată în 1815
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
formalizarea. Standardizarea logică este transformarea enunțărilor din limba naturală, fără a le altera conținutul, în expresii din care poate fi detașată structura lor logică. Simbolizarea este introducerea de simboluri speciale -constante și variabile-cu ajutorul cărora forma logică a acestor enunțuri este fixată în formule specifice. Se utilizează numai parțial în logica generală și extins în logica simbolică. Formalizarea este finalizarea teoriei logice într-o formă calculatorie. Se utilizează numai în logica simbolică fiind un criteriu eficace de deosebire între logica
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
orice cuplu de propoziții contradictorii A și non A, din sistem, trebuie să fie demonstrată cel puțin una. 3. Independența Această regulă se referă la independența axiomelor.Este cerința ca nici una din axiome să nu derive din celelalte.Nici unul din enunțurile componente ale bazei axiomatice nu trebuie să fie deductibil din celelalte. Proba independenței se face ori prin scoaterea axiomei vizate ori prin substituirea ei cu contradictoria sa cu condiția ca sistemul să nu devină inconsistent. Istoric Geneza logicii s-a
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
dublu, vocea pasivă flexibilă (derivată din vocea mediopasivă a limbilor PIE), și o clasă de verbe cu reduplicare în cadrul timpului trecut (derivat din timpul perfect al limbilor PIE). Sistemul complex de timpuri verbale al englezei moderne (cum se regăsește în enunțurile: "In three months, the house will still be being built." - În trei luni, casa va fi încă în construcție (formă continuă), sau "If you had not acted so stupidly, we would never have been caught," - dacă nu te-ai fi
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs. În cazul cel mai simplu, situația de comunicare este definită de relația dintre un vorbitor (persoana I singular), un destinatar al enunțului său (persoana a II-a singular) și obiectul comunicării, adică o ființă sau un lucru, ori mai
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs. În cazul cel mai simplu, situația de comunicare este definită de relația dintre un vorbitor (persoana I singular), un destinatar al enunțului său (persoana a II-a singular) și obiectul comunicării, adică o ființă sau un lucru, ori mai multe ființe sau lucruri (persoana a III-a singular, respectiv plural). Situația de comunicare poate implica și relații mai complexe între cei trei
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
sus, în afară de cazurile în care sistemele posedă simetrii foarte complicate. Teorema lui Noether afirmă că: odată ce avem un grup de transformări a parametrilor care păstrează un sistem mecanic, există o cantitate care se conservă în timpul evoluției acestui sistem. De fapt, enunțul complet al teoremei dă o formulă pentru cantitățile care se conservă, în funcție de transformări și sistemul considerat. Una din consecințele existenței cantităților care se conservă este aceea de a constrânge sistemul mecanic studiat să rămână într-o regiune oarecare a spațiului
Geometrie simplectică () [Corola-website/Science/317822_a_319151]
-
1831 de Faraday este una din cele mai importante legi ale electromagnetismului. Fenomenul numit inducție electromagnetică constă în apariția tensiunii electromotoare induse de un flux magnetic variabil în timp. Acest fenomen permite conversia diferitelor forme de energie în energie electrică. Enunțul acestei legi este: Tensiunea electromotoare indusă pe o curbă închisă (Γ) este egală cu minus viteza de variație în timp a fluxului magnetic prin orice suprafață deschisă mărginită de curba închisă (Γ). Exprimarea sa printr-o formulă este: unde formula 2
Legea inducției electromagnetice () [Corola-website/Science/319355_a_320684]
-
audiovizualului - Legea nr. 504 / 2002. Termenul format a fost preluat de la englezi și semnifică maniera în care radioul își alege și asamblează conținutul, tocmai pentru a reuși să-și personalizeze canalul și a putea să atragă cât mai mulți ascultători. „Enunțul radiofonic se caracterizează prin continuitatea sa temporală. El se desfășoară însă și mai mult decât televiziunea ca un flux neîntrerupt, ce se structurează pe genuri și pe conținuturi în funcție de temporalitatea propusă (zilnică, săptămânală) a audiențelor sale. Programării îi revine rolul
Radio România Actualități () [Corola-website/Science/315059_a_316388]
-
este maxima care are următorul enunț: „"Dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost"”. Numele legii vine de la inginerul american Edward Aloysius Murphy, Jr. (1918 - 1990). În 1948, pe când lucra la Institutul de Tehnologie al United States Air Force, a declarat despre asistentul său că „"Dacă
Legea lui Murphy () [Corola-website/Science/316257_a_317586]
-
al egiptenilor în domeniul geometriei este, incontestabil, calculul suprafeței cercului. Procedeul de calcul constă în a scădea 1/9 din diametru și a ridica apoi rezultatul la pătrat. Acest calcul dă pentru π valoarea de 3,1605. Figura care însoțește enunțul problemei arată că de această dată egiptenii au obținut rezultatul printr-un procedeu grafic: cercul este înscris într-un pătrat și scribul pare să fi calculat cu aproximație, folosind cele 4 triunghiuri rezultate din înscrierea cercului.(Papirusul Rhind, probl.50
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
detaliată, în termeni preciși, recomandăm cititorului interesat să se raporteze la documentul oficial disponibil pe siteul Consiliului Europei. Cuvinte cheie: întrebări simple, mediul înconjurător apropiat și familiar. Achiziția nivelului A1: Studentul poate înțelege și utiliza expresii familiare și cotidiene, precum și enunțuri simple care vizează satisfacerea nevoilor concrete. Poate să se prezinte sau să prezinte pe cineva și să pună unei persoane întrebări care o privesc (locuința, relații, ce îi aparține ...). Poate să răspundă aceluiași tip de întrebări. Poate comunica simplu dacă
Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi () [Corola-website/Science/320660_a_321989]
-
restricție privind optimizarea variațională a energiei electronice. Multiplicatorul Lagrange care introduce restricția normalizării densității este de asemenea numit potențial chimic, adică, unde formula 13 este numărul de electroni din sistem și formula 14 (miu) este multiplicatorul Lagrange care introduce restricția. Când acest enunț variațional este satisfăcut, termenii din cadrul acoladei vor satisface relația: unde densitatea de referință este densitatea care minimizează energia. Această expresie se simplifică la Multiplicatorul Lagrange care introduce restricția este, prin construcție, o constantă; totuși, derivata funcțională este, în mod formal
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]