11,537 matches
-
2. comisarului de poliție în ceea ce privește faptele; 3. vecinului și vecinei în ceea ce privește moravurile. Prima dintre aceste confesiuni sociale produce idolatria; a doua, servilismul; a treia, clevetirile și uneltirile. Toate trei îngustează inteligența, înjosesc simțul moral și falsifică viața socială. O bârfă eternă răscolește și transformă societatea; o delațiune constantă devine marele resort al politicii, iar confesionalul preotului, încununând acest edificiu, desăvârșește degradarea generală. Monseniorul Lacroix mă însoțește până la mine, unde mă aștepta un alt prelat, Monseniorul de Falloux, fratele fostului mare om
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
încercat să stabilească o posibilă legătură între schimbarea perceptibilă prin simțuri și principiul lucrurilor, imperceptibil. În opinia sa, principiul este însăși schimbarea, cu atât mai mult cu cât, într-o lume mobilă, schimbătoare și aflată în continuă prefacere, singurul adevăr etern este că nimic nu rămâne constant, permanent. Metamorfozele urmează anumite cicluri pe care filosoful le numește "drumul în sus" și "drumul în jos". 7 un exemplu elocvent în acest sens îl constituie teoria lui Ivan Ilich despre deșcolarizarea societății și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Le putem îngădui, susține tacit romancierul, fiindcă noi nu romanțul îl desființăm ci chiar substratul lui. Să nu mai acuzăm intrigile bine făcute, să lăsăm romanul să captiveze și să dea pâine, circ și basm (iubire și promisiunea de viață eternă). Ceea ce ineviatbil o să fie distrus este rasa umană. Omul are să fie ras de pe fața pământului. Dintr-o jonglerie cu convențiile povestirii (în Modernism) trans-romanul a alunecat într-un tragism sumbru. Mulți romancieri de la acest început de mileniu au sentimentul că
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care le scriem? Are viața intimă vreo importanță altfel? Chiar și atunci când dezvălui publicului ceva personal, prea puțini înțeleg exact cei din aceeași generație, cu aceleași experiențe poate. Asta este, suntem cu toții intimi prin definiție. Omul e în același timp etern și exasperant de trecător: "Ce e omul? Prea imperfect pentru a fi opera lui Dumnezeu. Prea bun ca să fie pur și simplu rodul întâmplării!" În această specie umană amenințată din toate direcțiile, care se autodistruge înainte să fie devorată din
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lumea de aici pe cea de dincolo, în care sunt mii de alte universuri, să trecem de la una la alta printr-un amestec de înțelegere și tandrețe, care să ne ducă la vorbele lui: "mintea e suflet". Iubirea pășește în etern în vreme ce poetul nu vrea decât să-i fie reazem, s-o ocrotească: deschizându-ne unul altuia poarta imaginea ta se scoală din pat și umblă lumina argintie din afara gratiilor se apleacă înainte ca malurile râului indispensabile peste apa stătătoare îți
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ca orice alt poet, doar că el alege cuvinte respinse de poezie înainte de el. E un lucru care se întâmplă în orice mișcare poetică la începuturile ei. Diferența dintre Modernism și Desperado este că cel de-al doilea pare un etern început. Poezia Desperado și-a creat deja demult propria convenție de aparentă inexpresivitate, rigiditate, impersonalitate, care e mai longevivă tocmai fiindcă poeții Desperado sunt mai ageri decât mulți alții, mereu dispuși să se contrazică. Auto-contrazicerea vine încă de la T.S. Eliot
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
creștină. A fost o împlinire realizată prin descoperirea credinței în Dumnezeu, inițiată de un reprezentant de seamă al acestui loc și al acestei perioade, cu numele de Philon. Despre Dumnezeul lui Philon se spunea că a fost unul imuabil, imens, etern și omniprezent în tot ceea ce există pe Pământ și sub Soare. De la acest punct de plecare a fost edificată o concepție nouă, necunoscută în Antichitate, cu luarea în considerare a transcendenței peste generații a experienței sociale. Era vorba de o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru pozitivismul unei raționalități fundamentale pentru nașterea și dezvoltarea ulterioară a psihologiei în care inițiatorul acestui raționalism, I. Kant, nu a crezut niciodată. Cu respect însă pentru istoria milenară a societății omenești, acestui "eu", I. Kant i-a recunoscut dimensiunea eternă și absolută, ca dependentă de un imperativ moral, de cel dumnezeiesc. Acest raționalism s-a completat ulterior cu un altul, de sorginte hegeliană, pentru care reflectarea conștientă este un produs natural, rezultat al unei construcții cognitive individuale, a unui "sine
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu sine însuși: Când sufletul se gândește, el se întovărășește cu sine însuși". Dialogul angajat se realizează cu ajutorul limbajului interior, cu un rol decisiv în producerea gândirii. Doar pe calea rațiunii se ajunge la Idee, locul unde se află esența eternă a lucrurilor, care nu poate fi văzută cu aparatele receptoare. Pentru descrierea teoriei sale a cunoașterii, Platon s-a folosit de experiența și terminologia mitologică. Acțiunile reproduse sunt efectuate de zei, care se manifestă pe baza experienței lor. În ceea ce privește constantele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mitologică. Acțiunile reproduse sunt efectuate de zei, care se manifestă pe baza experienței lor. În ceea ce privește constantele categoriale, ale formelor și valorilor spirituale, ele sunt așezate dincolo de lumea senzorială, care este o lume trecătoare ce se integrează și se subordonează lumii eterne a Ideilor. Cunoașterea științifică la Platon funcționează asemenea unui proces de reamintire. În această accepție, știința realizează curățirea sufletească a ideii. Pentru ca sufletul curat să poată fi separat și purificat de simțire, de cunoașterea senzorială, este nevoie de intervenția anamnesis-ului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conceptelor la obiect, independența acestora ajunge să fie pusă la îndoială. Dincolo de sufletul corporal și inter-influența sa cu mediul, inteligența ajunge să se confrunte cu o postură neobișnuită a lucrurilor, a obiectelor, care au nevoie să se raporteze la categorii eterne, la adevărul absolut. Aici activitatea mentală este scoasă în afara naturii. În ea se află gândul ca valoare, ca ceva care este neconvertibil. Aceasta este forma gândului curat, care reprezintă scopul dezvoltării intelectuale. Prin această explicație, Aristotel scoate mintea și activitatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
El nu se confundă cu lumea și nici cu sufletul însuși, nu este dependent de nimic, este neschimbător. Nici o imagine vizibilă nu-l poate cuprinde, cuvintele nu ajung la perfecțiunea sa. Despre acest Dumnezeu Philon spunea că este imuabil, imens, etern și omniprezent în tot ceea ce există. Dacă nu îl vedem, el ne vede, soarele strălucește prin el, prin el ochii văd lumea, el face ca lucrurile să se întâmple așa cum se întâmplă. Lui Dumnezeu, Philon i-a atribuit forța și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
putea ajunge ușor la mistificarea fenomenelor. Transcendența era mediată prin idei, îngeri, arhangheli, descriși de Philon asemenea unor forțe abstracte ale Atotputernicului. Ansamblul acestor puteri formează un tot, guvernat de Logos, care este anterior lumii materiale. Logosul este de natură eternă și cuprinde lumea întreagă, împreună cu omul inteligibil. Este o lume care se pretează raporturilor numerice, simbolismului matematic care a fost susținut înainte de pitagoreici, care astăzi se numește numerologie. Philon a relevat mistica numărului 7, ca expresie legică naturală, cu care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
înțelepciunea lui Dumnezeu pe care el le reprezenta pe Pământ. Sursa tuturor doctrinelor se afla în învățătura marilor apostoli, care au interpretat sufletul din perspectiva mântuirii creștine. Aceasta punea accentul deopotrivă pe origine și pe destin, pe ideea unei vieți eterne, a victoriei asupra păcatului, ca o încununare a Îndurării și a supremei demnități a vieții lui Iisus Christos. Pentru descifrarea și explicarea perioadei patristice, un examen scurt al marilor sale idei poate fi relevant. Astfel, unele documente 3 spun că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
literatura pot fi lucruri bune și rele în același timp. Important este ca ele, prin aprofundare spirituală, să se finalizeze în erudiție. El a făcut deosebire între rațiunile superioare și cele inferioare, primele bătătorind calea spre înălțarea contemplativă, spre ideile eterne. Se ajunge la acest nivel prin intrarea în funcțiune a ceea ce în suflet asigură înălțarea spirituală, adică a "mens-lui", sediul înțelepciunii, care beneficiază de ajutorul iluminator al lui Dumnezeu. Acesta conduce sufletul spre stadiile sale superioare de purificare, când se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Doar ca rezultat al intervenției gândirii, 2 + 2 = 4, ca un fapt necesar. A deosebit, de asemenea, fantasma de imaginația creatoare, unde un rol importat îi revine memoriei. Prin intermediul gândirii și cu ajutorul lui Dumnezeu, omul poate ajunge la reflectarea lucrurilor eterne. Sf. Augustin a sesizat însemnătatea conștiinței reflectante, inerentă conștiinței obiectelor, actului de cunoaștere însuși. Grație experienței interioare, sufletul se poate întoarce spre sine și, cu ajutorul credinței, poate intra în posesia rezultatelor propriilor acțiuni, poate să beneficieze de produsele sale nevăzute
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interesul pentru cunoașterea fenomenelor sufletești ca aparținând naturii, să contopească în mare parte psihologia în teologie. S-a considerat că marele merit al credinței creștine constă în accentul pus pe problemele originii și destinului sufletului, pe ideea existenței unei vieți eterne, a victoriei acestuia asupra păcatului, pe slăvirea demnității supreme a vieții lui Iisus Christos. IV. ZORII EREI MODERNE POSTMEDIEVALE RENAȘTEREA 1. Reforma gândirii medievale În zilele noastre, sensul cuvântului "revoluționar", acordat unor oameni sau unei perioade istorice, este compromis. Dovadă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
recunoașterea intervenției mișcării acestora, a posibilității de a se deplasa și de a se roti unele după altele. Deci un mod de gândire diferit, care cuprindea multiple posibile evoluții ale inter-influențelor lucrurilor, începând de la cele privitoare la existența unei experiențe eterne (apriorice), cu care ne naștem și până la experiența ce se dobândește în sensul cel mai larg al cuvântului (adică prin practica zilnică, comună). În lumea și natura geometrizată a lui Galilei, au fost mereu prezente acțiunile practice, uneori inaparente. Adevărul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este infinită. Aceasta are două proprietăți mai importante: întinderea și gândirea. 1. Monismul psihofizic spinozian Prin formularea celor două proprietăți de nedespărțit ale naturii și materiei a întinderii și a gândirii Spinoza a reușit să dea o nouă soluție problemei eterne a psihofizicii, relației suflet corp. Adică, spune el, "nici corpul nu poate determina sufletul să gândească, și nici sufletul, corpul, să se miște sau să se odihnească, și la nimic altceva". A fost astfel formulat de el nu doar postulatul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o unificare a preformismului cu empirismul senzorial. Conceptual, Bonnet a fost inclus în rândul preformiștilor, care au declarat că toate formele posibile ale vieții există doar prefăcute. În acord cu concepția sa, sufletul uman, ca și cel animal, sunt existențe eterne, o eternitate a sufletului care depinde de cea trupească, asupra căruia se fac tot mai mult simțite influențele externe din mediu. În accepțiunea lui Bonnet, întreaga reflectare mentală își are punctul de plecare în simțuri. Fără simțuri spune el sufletul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reprezentând viața psihică: pe această bază, acțiunile organismului sunt explicate mai complet decât pe baza principiilor macromecanicii (a); de asemenea acțiunilor psihice a început să li se recunoască importanța (b). Desigur, la început singura soluție s-a dovedit a fi eternul paralelism psihofizic, aflat în prelungirea vechiului mecanicism. Evidențele însă probau cu certitudine crescândă că princpiul conservării și economisirii energiei își are aplicabilitatea și în cazul faptelor de comportament. De aici și până la a formula ideea că însuși psihicul este de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
al acțiunilor organismului. O dinamică subordonată necesității păstrării echilibrului raporturilor organismului cu mediul. În acest context s-a ajuns să se schimbe decisiv accepțiunea dată categoriei înseși de organism, considerat de astă dată nu doar ca o noțiune fixă și eternă, ca o canava în care să fie introduse caracterele proprii fiecărei specii, ci ca un sistem mereu transformabil pe linia dezvoltării sale filogenetice și ontogenetice. Teoria darwinistă extrage orice proces sau funcție organică din acțiunile necesare adaptării la mediu. Este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cele proprii pentru pozitivismul rațional al filosofiei kantiene, care au negat legitimitatea trecerii conștiinței de la "eu"-l cartezian la activitatea conceptuală, gândită, care au negat "eu"-lui reprezentativitatea pentru raportul spirit corp, pentru a-i recunoaște acestuia doar o dimensiune eternă și absolută. Este locul unde "eu"-l se face dependent de un imperativ moral absolut, dumnezeiesc, de manifestare a vieții sufletești. Pe de altă parte, omul concret, în lucrarea de căpătâi a lui Hegel, Fenomenologia Spiritului care a apărut în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din perspectivă comparativă, pregătind, în momentul următor, posibilitatea ca studiul acestuia să-l facă într-un laborator specializat, cu referință la producerea fenomenului la copii, la bolnavi, dependent de condiții etnografice, istorice, filologice. A făcut acest lucru ținând aprins focul eternelor probleme ale filosofiei, ținând cont de implicațiile etice, religioase pe care le presupune reformularea relației dintre suflet și corp, a legăturilor dintre obiecte și cel care le reflectă. Societatea germană a acelei vremi era încercată de mari frământări, iar filosofia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și a celor mentale; b) studiul reactivităților psihice de diferite feluri; c) continuarea cercetărilor efectelor senzoriale și perceptive deja puse în evidență de psihofizică. Fiecăreia dintre aceste direcții le era comună necesitatea de a aduce noi argumente, noi răspunsuri la eternele probleme legate de elaborarea asociațiilor, la cele care se refereau la reflectarea senzorială, la reflectarea mentală, la cele ale voinței, apercepției, etc. Obiectul de cunoaștere propriu-zis nici nu era încă destul de clar definit, dar elanul închegat și cultivat în acest
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]