10,854 matches
-
1738 bătrânii satului au fost ascultați în procesul cu orașul liber regesc Sibiu, ocazie cu care a fost consemnat faptul că întemeitorii așezării ar fi fost ""Mustață" și "Coman" Roșca", care "și-a durat locuință pe locul unde e astăzi Fântâna Roșcâ [sic], în mijlocul statului". Numele celor doi întemeietori legendari fac trimitere la prezența pecenegilor în această zonă, prezență atestată până în zilele noastre în denumirea "Dealului Beșineului" (Dealul Peceneagului, Dealul Cumanului), situat deasupra comunei Rășinari, fiind posibil ca însăși denumirea localității
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
cel care a inițiat modificarea clădirii principale de acum. În această perioadă va fi creat și parcul care înconjura castelul (proiectat de Johann Christian Erass), în spiritul barocului francez, caracterizat prin forme clare, geometrice, stricte, cu alei, lac, statui și fântâni arteziene. Aripa de nord a reședinței (clădirea principală) a fost terminată de fiul lui Dionisie, Gheorghe al V-lea, atestată de o inscripție deasupra balconului intrării dinspre curte, unde apare anul 1784. Următorul descendent Bánffy, József Bánffy, va demola în
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
ideilor și ale nașterilor / morților: "Greul, cățelul-pământului se simte pe el însuși ca o apăsare și răzbit de propria sa greutate, începe să latre în hohotul unei inimi. Aici era zborul, aici fusese căderea, nemișcarea doarme la mijloc ca o fântână cu cumpănă. Aud un cal galopând rar, ca un orologiu din veac în veac, aud respirația unui nor de demult, aud foșnetul coasei unui demon în iarba stelelor. Departe, la margini de margini, unde nu mai este nimic, unde inima
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
tremurător ("Populus tremula"10%) (vezi articolul principal al pădurii pentru detalii). Din punct de vedere geologic, roca fundamentală o constituie acumularea de sare, în unele locuri foarte aproape de suprafață. Așa se explică concentrația mare de NaCl în apa lacurilor și fântânilor de aici. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită (plantă adaptată condițiilor de viață pe solurile sărate), prezente în sărăturile de la Jabenița, certifică exploatarea antică, la
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
apa, formând ochiuri de apă sărată, cum ar fi de exemplu la Comănești, jud. Harghita, sau prin băi în lacurile cu apă sărată, neamenajate, cum ar fi de exemplu la Jabenița, lacul cu nămol aflat în locul numit “La Gurețe”..." "O fântână de slatină se amenajează în general în mod asemănător cu cea de apă dulce. După stabilirea locului în care avea să se construiască fântâna, loc în care izvorul avea un debit mai mare, se săpa o groapă de adâncime considerabilă
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
cum ar fi de exemplu la Jabenița, lacul cu nămol aflat în locul numit “La Gurețe”..." "O fântână de slatină se amenajează în general în mod asemănător cu cea de apă dulce. După stabilirea locului în care avea să se construiască fântâna, loc în care izvorul avea un debit mai mare, se săpa o groapă de adâncime considerabilă. În unele zone aceasta nu depășește 3 metri, din cauză că meșterii au dat de sare gemă și astfel s-au oprit. O astfel de fântână
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
fântâna, loc în care izvorul avea un debit mai mare, se săpa o groapă de adâncime considerabilă. În unele zone aceasta nu depășește 3 metri, din cauză că meșterii au dat de sare gemă și astfel s-au oprit. O astfel de fântână întâlnim la Ideciu de Jos, jud. Mureș. După săparea gropii, pe fundul acesteia, dacă nu se dă de sare gemă, se pune prundiș, pentru a filtra apa. De la fundul fântânii și până la suprafață pereții se acoperă cu scânduri, încheiate la
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
sare gemă și astfel s-au oprit. O astfel de fântână întâlnim la Ideciu de Jos, jud. Mureș. După săparea gropii, pe fundul acesteia, dacă nu se dă de sare gemă, se pune prundiș, pentru a filtra apa. De la fundul fântânii și până la suprafață pereții se acoperă cu scânduri, încheiate la colțuri în “pociungi” sau “șoși” de stejar. Între pereții de lemn ai fântânii și peretele de pământ se pune uneori prundiș, pentru a filtra apa care ar putea pătrunde în interiorul
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
acesteia, dacă nu se dă de sare gemă, se pune prundiș, pentru a filtra apa. De la fundul fântânii și până la suprafață pereții se acoperă cu scânduri, încheiate la colțuri în “pociungi” sau “șoși” de stejar. Între pereții de lemn ai fântânii și peretele de pământ se pune uneori prundiș, pentru a filtra apa care ar putea pătrunde în interiorul fântânii. Această tehnică de a construi o fântână de murătoare ne-a fost relatată de Cristea Toader (n. 1946, satul Jabenița) care a
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
și până la suprafață pereții se acoperă cu scânduri, încheiate la colțuri în “pociungi” sau “șoși” de stejar. Între pereții de lemn ai fântânii și peretele de pământ se pune uneori prundiș, pentru a filtra apa care ar putea pătrunde în interiorul fântânii. Această tehnică de a construi o fântână de murătoare ne-a fost relatată de Cristea Toader (n. 1946, satul Jabenița) care a reamenajat fântâna părăsită de la marginea localității Jabenița..." Extrase din lucrarea Sarea și manifestările saline din zona Carpaților Răsăriteni
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
scânduri, încheiate la colțuri în “pociungi” sau “șoși” de stejar. Între pereții de lemn ai fântânii și peretele de pământ se pune uneori prundiș, pentru a filtra apa care ar putea pătrunde în interiorul fântânii. Această tehnică de a construi o fântână de murătoare ne-a fost relatată de Cristea Toader (n. 1946, satul Jabenița) care a reamenajat fântâna părăsită de la marginea localității Jabenița..." Extrase din lucrarea Sarea și manifestările saline din zona Carpaților Răsăriteni. ..."Ceva mai mare este numărul stațiunilor balneoterapeutice
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
peretele de pământ se pune uneori prundiș, pentru a filtra apa care ar putea pătrunde în interiorul fântânii. Această tehnică de a construi o fântână de murătoare ne-a fost relatată de Cristea Toader (n. 1946, satul Jabenița) care a reamenajat fântâna părăsită de la marginea localității Jabenița..." Extrase din lucrarea Sarea și manifestările saline din zona Carpaților Răsăriteni. ..."Ceva mai mare este numărul stațiunilor balneoterapeutice care utilizează apa sărată și nămolul sărat. Majoritatea lor sunt de interes local - Coștiui, Sărățel, Jabenița, Ideciu
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
o basma, de brațul stâng îi atârnă un cearceaf de mătase. La picioarele ei zace, aruncat neglijent, un pantof rosu. Se lasă pradă gândurilor înainte de a intra în cadă, care e învelită parțial într-o pânză, împodobită cu o mică fântână arteziană sub forma unui cap de leu. Nu i se vede chipul, ci doar i se conturează puțin pleoapele și vârful nasului. Ingres ne înfățișează o femeie frumoasă, de o goliciune desăvârșită, dar, în același timp, îi acoperă fața, fapt
Femeie care se îmbăiază () [Corola-website/Science/299286_a_300615]
-
orașului Anenii Noi este Veaceslav Bondari (PCRM), ales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Anenii Noi (23 de consilieri) ales în 14 iunie 2015 este următoarea: Aprovizionarea cu apă a localității este asigurată prin intermediul apeductelor în proporție de 60% și fântâni. Lungimea apeductului, la care sunt conectate 1.200 gospodării, este de 62 km., având un rezervor de acumulare de 500 m³, pe teritoriul orașului funcționează 43 fântâni. În prezent se preconizează finalizarea lucrărilor privind construcția a 2 rezervoare cu capacitatea
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
cu apă a localității este asigurată prin intermediul apeductelor în proporție de 60% și fântâni. Lungimea apeductului, la care sunt conectate 1.200 gospodării, este de 62 km., având un rezervor de acumulare de 500 m³, pe teritoriul orașului funcționează 43 fântâni. În prezent se preconizează finalizarea lucrărilor privind construcția a 2 rezervoare cu capacitatea totală de 1.000 m³. Orașul este complet gazificat, inclusiv și satele din componența lui. Lungimea totală a conductei de gaze este de peste 110 km. Aprovizionarea cu
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
a suferit un incendiu devastator. Arta militară românească din acele vremuri este reliefată în special în timpul bătăliei din 1330. Pus în fața unei armate ungurești superioare numericește, Basarab adoptă o tactică având patru elemente: retragerea din fața dușmanului, pustiirea terenului și otrăvirea fântânilor din calea inamicului, hărțuirea permanentă a oastei ungurești și alegerea unui loc de confruntare cât mai convenabil. În momentul confruntării armate, oastea lui Basarab era împărțită în patru corpuri: două acționau de pe buza râpelor iar celelalte două închideau calea în
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
mp și compusă din două trupuri, Schinetea cu Mălinești și Armășeni, proprietatea se afla în comuna Dumești din plasa Fundurile, județul Vaslui. În primii ani ai secolului al XX-lea, el a adăugat vechiului conac un parc, un beci, o fântână și o casă a administratorului, care avea grijă de conac în lipsa proprietarului. În anul 1939, a construit și un corp nou de clădire. În total, conacul avea 25 camere. Familia Prezan s-a atașat foarte mult de aceste locuri, Schinetea
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
SA „Cereale Flor”, gospodăria țărănească „Pavel Cibotaru” - 140 ha, SA „Fabrica de lactate Florești”, abator, școala medie „Mihai Eminescu”, cămin cultural, bibliotecă, oficiu poștal, oficiul medicului de familie, biserica „Minunile Sf. Arh. Mihail”, grădiniță de copii, teren de fotbal, 90 fântâni, centrală telefonică, monument consătenilor căzuți în războiul II mondial, baie. Vărvăreuca e satul natal al scriitorului Mihail Gh. Cibotaru, laureat al Premiului Național pentru literatură (1.10. 1986). Cod poștal MD-5040. În anul 2004, cu sprijinul lui Victor Țîbrigan și
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
satul natal al scriitorului Mihail Gh. Cibotaru, laureat al Premiului Național pentru literatură (1.10. 1986). Cod poștal MD-5040. În anul 2004, cu sprijinul lui Victor Țîbrigan și a locuitorilor din comună, în zona luptelor de pe înălțimea „Bortoasa” este amenajată „Fântâna Eroilor” și monumentul ostașilor români căzuți pe câmpul de luptă în vara anului 1941; iar la 25 octombrie 2008, Victor Țîbrigan a inaugurat Muzeul ostașului român „Memoria” situat pe adresa str. Mihai Eminescu nr. 56.
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
și care a supraviețuit în folclorul nord european, în legendele scandinave, germane și englezești. La origine, elfii erau niște zei minori ai naturii și ai fertilității, fiind înfățișați de obicei ca niște tineri bărbați și femei, ce trăiesc în păduri, fântâni, iar uneori sub pământ. Ei dețin o viață lungă, uneori chiar sunt nemuritori și au puteri magice. J. R. R. Tolkien, în trilogia sa, "Stăpânul Inelelor", pune accent pe caracterul angelic, pe inteligența elfilor, ceea ce a făcut aceste personaje foarte
Elf () [Corola-website/Science/299947_a_301276]
-
dragaveiul, ștevia, însă alimentul de bază rămânea mămăliga și turta. Hidrografia joacă un rol extrem de important în viața și activitatea oamenilor și este compusă din apele Jiului și Jilțului. Populația era în trecut alimentată cu apă din izvoare, știubeie și fântâni, ca din anul 1975 să se amenajeze o rețea de aducțiune și distribuție a apei, unde au fost racordate 45 de gospodării, 1.400 de apartamente și 31 de agenți economici. Inițial, sate precum Gârbov, Murgești, Stolojani erau centre de
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
kościoła farnego.jpg|thumb|Primăria din [[Bochnia]] [[Fișier:Zakopane 2.JPG|thumb|Strada Krupówki din [[Zakopane]]]] [[Fișier:Biecz zabytki.JPG|thumb|Widok na stare miasto w [[Biecz]]]] [[Fișier:Wieliczka-saltmine-kinga.jpg|thumb|[[Salina din Wieliczka]]]] [[Fișier:Fountain in Rabka.jpg|thumb|Fântână în [[Rabka]]]] [[Fișier:Uzdrowisko krynica front.jpg|thumb|Băi vechi din [[Krynica]]]] [[Fișier:Bramadabrowatarnowska.jpg|thumb|Poarta de intrare la Palatul [[Lubomirscy]] din [[Dąbrowa Tarnowska]]]] [[Fișier:SkawinaRatusz.jpg|thumb|Primăria din [[Skawina]]]] [[Fișier:POL Alwernia, klasztor.jpg|thumb|Mănăstirea din
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
având capi pe vel-logofătul Nechifor Beldiman, vel-vornicul Baldovin, vel-hatmanul Sturza, bi-vel-vistiernicul Boul și pe vel-vornicul Mirza cu mercenarii săi. În septembrie 1615 răzvrătiții înconjoară Iașiul cerându-i domnitorului să părăsească tronul. Răscoală a fost înfrânta de domnitor în confruntarea de la Fântână lui Păcurar iar cei prinși au fost uciși. Domnitorul a salvat Transilvania de pârjol tătăresc, convingându-l pe Cantemir-bey să își trimită hoardele în Polonia pe care hanul tătar a devastat-o. În noiembrie 1615 polonii au intrat în Moldova
Ștefan Tomșa al II-lea () [Corola-website/Science/299294_a_300623]
-
constituie fenomene frecvente în perioada ploilor de primăvară și toamnă. S-au înregistrat ani când apele râului Rebra prin revărsare, datorită viiturilor din ploile torențiale au inundat zone provocând eroziuni de mal. Locuitorii satului Rebra se aprovizionează cu apă din fântâni de tip rural. Aceste fântâni sunt amenajate rudimentar, amplasate întâmplător și lipsite de perimetrul de protecție sanitară. Apele din precipitații se scurg pe versanții naturali și prin șanțurile drumurilor. Se înscrie în zona climatică a Munților Rodnei. Potrivit datelor meteo
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
ploilor de primăvară și toamnă. S-au înregistrat ani când apele râului Rebra prin revărsare, datorită viiturilor din ploile torențiale au inundat zone provocând eroziuni de mal. Locuitorii satului Rebra se aprovizionează cu apă din fântâni de tip rural. Aceste fântâni sunt amenajate rudimentar, amplasate întâmplător și lipsite de perimetrul de protecție sanitară. Apele din precipitații se scurg pe versanții naturali și prin șanțurile drumurilor. Se înscrie în zona climatică a Munților Rodnei. Potrivit datelor meteo înregistrate, media lunară și anuală
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]