12,214 matches
-
transcendent pentru formele baconiene, ele fiind acel element subtil ce însoțește materia. Totuși, tocmai această interpretare dată formei este criticată de către Bacon atunci când vorbește despre filosofia scolastică și despre Aristotel, numindu-le "moduri himerice" de gândire: Căci în adevăr unii filosofi au pretins că există în realitate forme separate de materie (...). Altminteri, nu este absurd să se pretindă că existențe imaginare ar constitui existențe reale?"30. El precizează că: "(...) Modurile himerice pe care scolasticii le numesc forme par a exista mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Forma nu aparține suprafeței naturii, de sensibil, ci de interiorul ei, care aparține de inteligibil. O astfel de interpretare este de neacceptat pentru opera lui Bacon. Trebuie căutată o altă perspectivă. Aceasta o găsim datorită concepției lui asupra naturii. Concepția filosofului englez nu este una substanțialistă, ci mai degrabă una atomistă. În acest caz forma ține de mișcarea și de existența intimă a substanței. Realitatea nu este constituită din lucruri, ci din formele lor. Această idee ne apropie de universul lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
studii care țin de aceste științe, ele nu erau suficiente pentru a constitui o ramură științifică. Modul în care Bacon a prezentat științele a schimbat mult direcția de cercetare a acestora. Putem vorbi aici de o formă de evoluționism baconian. Filosoful englez își începe prezentarea cu regiunile cerești, terminând-o cu cea a animalelor. Se pare că aici a preluat modul de a clasifica științele după Geneză, mod pe care l-am amintit deja. De asemenea putem vorbi și despre o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se dezvoltă curente radicale care cenzurează teoriile științifice, atât cât îi stătea în putință. Trebuia lămurit rolul științelor și acela al religiei în gândirea umană, iar Bacon părea cel mai în măsură să facă acest lucru. El era un cunoscut filosof al naturii, dar și un bun credincios 64, deci putea rămâne neutru. Dar dincolo de această neutralitate separarea realizată de Bacon privește și reversul medaliei. Știința nu trebuie să se interfereze cu religia, astfel că pentru că știința nu se interpune în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
specific. Teologia este cea care, în aparență, pierde; dar de când fusese făcută o astfel de împărțire (sfârșitul Evului Mediu) domeniul științei se schimbase radical. Teologia este știința despre Dumnezeu, cuprinzând, de asemenea, știința îngerilor. Conștient de faptul că este un filosof al naturii, Bacon nu se ocupă de acest domeniu al științei. Științele rațiunii pot fi considerate drept cele mai importante. Rolul acestora este acela de a descoperi esența lumii, cauzele existenței. Trebuie să explicăm în continuare ce înseamnă "esența lumii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
In metoda sa, Bacon păstrase un loc și pentru deducție, dar a considerat că mai importantă este inducția deoarece știința se fundamenta experimental. Metoda baconiană trebuie privită ca un punct de răscruce în filosofie, un moment de nou început. Opera filosofului englez și implicit partea sa metodică nu au rămas doar la stadiul de enunț teoretic, e însoțind multe dintre activitățile științific ale epoci. În cadrul celebrei Societăți Regale s-a încercat punerea în practică a metodologiei dezvoltate de filosoful englez. Științele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
început. Opera filosofului englez și implicit partea sa metodică nu au rămas doar la stadiul de enunț teoretic, e însoțind multe dintre activitățile științific ale epoci. În cadrul celebrei Societăți Regale s-a încercat punerea în practică a metodologiei dezvoltate de filosoful englez. Științele naturii și în special direcția empiristă dezvoltată de școala engleză s-au dezvoltat sub impactul acestei metodologii. 3.4.2. Metoda carteziană și rolul matematicii în cadrul științelor Metoda dezvoltată de Descartes este opusă în anumite privințe de cea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
naturii și în special direcția empiristă dezvoltată de școala engleză s-au dezvoltat sub impactul acestei metodologii. 3.4.2. Metoda carteziană și rolul matematicii în cadrul științelor Metoda dezvoltată de Descartes este opusă în anumite privințe de cea baconiană pentru că filosoful englez căuta relațiile directe cu natura fără intermedieri teoretice exterioare, pe când în cazul metodologiei carteziene, chiar dacă a dezvoltat o cenzură a cunoștințelor celorlalți, cunoașterea nu se dezvoltă prin relație cu natura ci prin rațiune. Metodologia carteziană este în esența sa
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai sus că nici cu privire la deducție oamenii nu pot greși"87. Definiția intuiției subliniază faptul că o parte a cunoștințelor se află dincolo de o metodă rațională. Aceste cunoștințe sunt cele de care suntem absolut siguri. Exemplele pe care le oferă filosoful francez sunt trecute cunoștințele matematice, dar și intuițiile simple: "Așa fiecare dintre noi poate prinde cu mintea faptul că există, că gândește, că triunghiul e limitat doar de trei laturi, iar o sferă doar de o suprafață, și alte lucruri
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reprezintă drumul pe care îl indică Descartes pentru dezvoltarea lumii științei. Dar metodica sa nu se termină aici. Ea este completată de metode specifice de ordin matematic, dezvoltate în ultima parte a Regulilor și în Geometria. În cele din urmă filosoful francez a construit o metodică geometrico-algebrică complexă, care va influența atât filosofia, dar și matematica vremii. În continuarea metodei sale se află atât lucrare lui Spinoza Etica, dar și lucrări ale unor autori ca Jean de Reay, Jacques Rohault, Antoine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de dezvoltare având o construcție bine definită. Este vorba de Advancement of Learning a lui Francis Bacon, operă pe bază căreia se poate realiza o schemă a științelor foarte apropiată de cea modernă și contemporană. Identificăm în clasificarea realizată de filosoful englez științe care au apărut abia în secolul al XX-lea.109 Multe dintre aceste științe nu existau atunci când Bacon le descrie și de aceea denumirea realizată de el este mai puțin riguroasă. Descrierile realizate de Bacon au stat ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unui nou început; aici totul trebuia să pornească după un nou model. Pentru acest model au fost folosite și utopiile." La 4 iulie 1776, Congresul American votează Declarația de Independență redactată de Jefferson. Prima parte este un rezumat al doctrinei filosofilor, "piatra filosofală", chintesență a tuturor utopiștilor"120. Aceasta începe cu: "Considerăm ca evidente prin ele însele adevărurile următoare: toți oamenii sunt creați egali; ei sunt înzestrați de Creator cu anumite drepturi inalienabile; printre aceste drepturi se află viața, libertatea și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
concretizat și de aceea considerăm opera lui Bacon ca cea clară pentru demersul nostru. Cel mai cunoscut element din filosofia lui Francis Bacon este metoda inductivă. Ea nu reprezintă decât un element mărunt în vasta încercare de reformă propusă de filosoful englez. Transformarea pe care o încearcă el este completă. Pornind de la conținut, prin intermediul împărțirii științei pe care o face în lucrarea De Augmentis Scientiorum, Bacon continuă cu schimbarea metodei științifice în Novum Organum și termină cu modificări ținând de formă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
numai o schimbare pur științifică, ci și una politică și de conștiință. De asemenea, în tinerețea sa, în timpul șederii în Franța, Bacon a făcut parte din diferite organizații "culturale" (cum ar fi aceea a poeților Pleiadei). Concluzionând, putem spune că filosoful englez a fost un reprezentant al Francmasoneriei engleze 131, în forma pe care o avea la acea vreme. În acest caz cu atât mai importantă este forma pe care o îmbracă împlinirea lucrării baconiene. Faptul că el și-a dorit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
era un homo universalis, Bacon propune specializarea oamenilor de știință. Specializarea pe care o propune o putem urmări și astăzi. În fiecare știință există cei care se ocupă de partea experimentală, teoreticienii, cercetătorii în domeniul teoretic etc. Structura propusă de filosoful englez era greu de finanțat. Dar chiar dacă în viață o asemenea finanțare i-a fost refuzată, predicția autorealizatoare a funcționat și, după moartea autorului, apar primele instituții științifice având drept structură forma inspirată de filosoful englez. Tendința de ocultare a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
teoretic etc. Structura propusă de filosoful englez era greu de finanțat. Dar chiar dacă în viață o asemenea finanțare i-a fost refuzată, predicția autorealizatoare a funcționat și, după moartea autorului, apar primele instituții științifice având drept structură forma inspirată de filosoful englez. Tendința de ocultare a descoperirilor și modul în care oameni de știință încep să se organizeze copie "Casa lui Solomon" din Nova Alantis. Apariția, în 1660, a Societății Regale, după o structură asemănătoare celei din utopia baconiană, este un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru o lume obiectivă devine obiectiv într-o lume a ego-ului. Lumea născută astfel este o lume a certitudinii. Adevărul în această nouă lume nu mai poate fi considerat ca formă relativă legată de subiect ci în lumea construită de filosoful francez acesta a devenit o formă certitudinii obiective. Lumea ego-ului devine o lume a cunoașterii universale. Pentru aceasta Descartes apelează la un sprijin indispensabil: Dumnezeu. Adevărul cert nu se poate manifesta decât în jurul acestei idei și prin aceasta adevărul este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
elementele: îndoiala, manifestată prin negare, dar și afirmarea; voința (prin cele două componente ale sale: voiește - volens, nu voiește - nolens), imaginația și simțurile. Rolul cogito-ului este complex, el fiind mai real decât toate celelalte lucruri percepute în mod direct. Chiar filosoful francez precizează în răspunsul dat la una dintre întâmpinări, că ceea ce realizează el prin cogito nu reprezintă forma unui silogism, ci "e o inspecție a spiritului, un lucru cunoscut de-a dreptul"149. Descartes încearcă atribuie rolul de creator cogito-lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la care dorește să răspundă Descartes. Cum este posibil să existe "noaptea" în lumea cogito-ului? Cu toate că inițial numește eroarea lipsă el nu încearcă să o privească ca pe o formă total negativă, respingând-o sau anatemizând-o. "Întunericul nopții" pentru filosoful francez nu este un defect ci o formă naturală, acesta nenăscând monștri precum noaptea pentru lumea imaginarului din acea perioadă. Revenind la sursa erorii putem observa că eroarea nu este o negație, ci mai degrabă, o "privație" de cunoștințe, adică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Descartes depășește concepția categorială specifică aristotelismului găsind în aceasta nu numai un suport pentru elementele specifice lumii materiale, ci și pentru știință. cantitatea nu se rezumă la substanță ci la toate cele numărabile: "imaginez în chip distinct cantitatea, pe care filosofii o numesc de obicei continuă, sau întinderea în lungime, lățime și adâncime a acestei cantități, ori mai degrabă a mărimii lucrului; număr în ea părți felurite; atribui acelor părți oricâte mărimi, figuri, locuri și mișcări locale, iar mișcările acestora oricâte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cum ar fi mișcarea, locul, timpul. Dar acestea sunt adiacente la primelor două ele fiind doar amintite. Categoriile joacă rolul de intermediar între lumea sensibilă și cea inteligibilă și de aceea, folosindu-se de modalitatea de a fi a acestora, filosoful explică relația dintre obiectele exterioare și idei. Cum pot cunoaște ce este adevărat și ce este supus erorii? Principiul după care se realizează este cel al clarității dublat de principiul simplității: "căci e un lucru vădit că tot ce e
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
exterioară și se manifestă fie prin intermediul categoriilor (cantitate, calitate, mișcare etc.) și ideile ce nu au suport în realitate și care formează o zonă importantă a lumii inteligibile. Aceste sunt considerate ca fiind idei abstracte și sunt simbolizate de "păsări". Filosoful francez susține că și ideile ce ne apar în mod limpede și distinct în vis intră în categoria lucrurilor reale, ele având corespondență în animalele acvatice din Geneză. De acum în noua lume creată de Descartes lucrurile inteligibile ce sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
français, L'Hachette, Paris, 1934. Galilei, Galileo, Dialog despre ce două sisteme principale ale lumii, Editura Științifică, București, 1962. Galilei, Galileo, Dialoguri asupra științelor noi, Editura Academiei, București, 1961. Galilei, Galileo, Scrisori copernicane, Editura Humanitas, București, 2010. Garin, Eugenio, Întoarcerea filosofilor antici, Editura Omniscop, Craiova, 1998. Gaskoin, C. J. B., Alcuin: His Life and his Work, London: C.J. Clay & Sons, Cambridge University Press, 1904. Gilson, Etiene, La philososphie au Moyen Age, tome II, Payot & Cie, Paris, 1922. Ginzburg, Carlo, Istorie nocturnă, Editura
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Poetica, pornește de la o întâmplare reală. Ținând seama de anumite limite ale stilului literar se poate considera anumite elemente ale romanului ca fiind veridice și luate ca atare, măcar din punctul de vedere al imaginii promovate. 75 Eugenio Garin, Întoarcerea filosofilor antici, Editura Omniscop, Craiova, 1998, p. 21. 76 Ibidem, p. 26. 77 Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, vol. I, Editura Meridiane, București, 2000, pp. 224-225. 78 Andrei Oțetea, Renaștere și reformă, Editura Științifică, București, 1968, p. 182. 79 Dionisie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]