11,589 matches
-
franceză devine neimportant sau facultativ în culturile micilor literaturi naționale; ci doar că strategiile genialității vor funcționa de aici înainte orbește, fără o "hartă" care să repereze resursele prin care societatea se angajează în producția de literatură. 1.3.2. Geniul național (Volksgeist) și poetica poeziei Geniul limbii franceze a devenit în secolul al XVIII-lea o realitate geopolitică, fiind unul dintre argumentele principale pentru revendicarea supremației culturale pariziene. De aceea a fost vizat direct de "mașina de război a culturilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
culturile micilor literaturi naționale; ci doar că strategiile genialității vor funcționa de aici înainte orbește, fără o "hartă" care să repereze resursele prin care societatea se angajează în producția de literatură. 1.3.2. Geniul național (Volksgeist) și poetica poeziei Geniul limbii franceze a devenit în secolul al XVIII-lea o realitate geopolitică, fiind unul dintre argumentele principale pentru revendicarea supremației culturale pariziene. De aceea a fost vizat direct de "mașina de război a culturilor naționale", cum inspirat i-a spus
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cum inspirat i-a spus Pascale Casanova. Noii veniți, care intrau pe un teren deja ocupat de o mare literatură, așa cum făcuse și literatura franceză cu trei secole mai devreme, trebuiau să recurgă tot la o politică a resurselor spontane. Geniul era și pentru ei soluția firească. Aveau însă neșansa ca marea literatură să își fi constituit din politica genialității un mit legitimant; ceea ce trebuia să fie o înfruntare între "bogați" și "săraci" a opus în realitate două strategii ale sărăciei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
era și pentru ei soluția firească. Aveau însă neșansa ca marea literatură să își fi constituit din politica genialității un mit legitimant; ceea ce trebuia să fie o înfruntare între "bogați" și "săraci" a opus în realitate două strategii ale sărăciei. "Geniul" micilor literaturi naționale a fost conceput împotriva "geniului francez", ca o articulare polemică a aceluiași tip de politică 28. Gesturile care au constituit noul program naționalist au fost făcute "în oglindă", ca răspunsuri simetrice la componentele proiectului francez al genialității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
neșansa ca marea literatură să își fi constituit din politica genialității un mit legitimant; ceea ce trebuia să fie o înfruntare între "bogați" și "săraci" a opus în realitate două strategii ale sărăciei. "Geniul" micilor literaturi naționale a fost conceput împotriva "geniului francez", ca o articulare polemică a aceluiași tip de politică 28. Gesturile care au constituit noul program naționalist au fost făcute "în oglindă", ca răspunsuri simetrice la componentele proiectului francez al genialității. Herder, cel care a lansat în 1774 Volksgeist
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
răspunsuri simetrice la componentele proiectului francez al genialității. Herder, cel care a lansat în 1774 Volksgeist, sintagma de recunoaștere a micilor culturi revoluționare, a intrat în contact cu problematica savantă a genialității încă din 1757. Pentru Herder, francezii sunt "maimuțele geniului"29, adică simpli simulatori ai unei tehnici a spontaneității. Iar numeroasele lui scrieri abundă în referințe directe sau aluzive la elementele care definesc geniul francez al limbii. Evocă - desigur, ca reper negativ - atât figurile conversației, cât și toposul salonului sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
intrat în contact cu problematica savantă a genialității încă din 1757. Pentru Herder, francezii sunt "maimuțele geniului"29, adică simpli simulatori ai unei tehnici a spontaneității. Iar numeroasele lui scrieri abundă în referințe directe sau aluzive la elementele care definesc geniul francez al limbii. Evocă - desigur, ca reper negativ - atât figurile conversației, cât și toposul salonului sau al capitalei având Parisul ca referință implicită 30. Altundeva se referă depreciativ la caracterul prozaic al producției franceze de literatură: "Poeții francezi târzii nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
zburat niciodată: limba lor e în întregul ei o proză a sănătoasei rațiuni"31. În punctul de articulare a celor două "genialități" s-au petrecut câteva mutații semnificative. Primul efect a fost dispariția "mitologiei". Nu a existat un mit al geniului limbii/ literaturii germane în contrapondere la figura consacrată a geniului francez. Conceptul herderian a fost de la început o construcție plurală, distribuită între mai multe culturi cu destine paralele, care nu erau menite să asume un proiect comun al genialității. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a sănătoasei rațiuni"31. În punctul de articulare a celor două "genialități" s-au petrecut câteva mutații semnificative. Primul efect a fost dispariția "mitologiei". Nu a existat un mit al geniului limbii/ literaturii germane în contrapondere la figura consacrată a geniului francez. Conceptul herderian a fost de la început o construcție plurală, distribuită între mai multe culturi cu destine paralele, care nu erau menite să asume un proiect comun al genialității. În plus, mitologizarea geniului francez a fost strâns legată de "mistica
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
germane în contrapondere la figura consacrată a geniului francez. Conceptul herderian a fost de la început o construcție plurală, distribuită între mai multe culturi cu destine paralele, care nu erau menite să asume un proiect comun al genialității. În plus, mitologizarea geniului francez a fost strâns legată de "mistica regală", adică de imaginea publică a unei puteri politice. Or, micile culturi naționale împărțite între mai multe forme de guvernământ, aflate în cadrul unor procese de coagulare statală și traversând episoade revoluționare de punere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
imaginea publică a unei puteri politice. Or, micile culturi naționale împărțite între mai multe forme de guvernământ, aflate în cadrul unor procese de coagulare statală și traversând episoade revoluționare de punere în cauză a legitimității nu aveau cum să raporteze ideea geniului la un mit al puterii politice. Ceea ce se pierde astfel e o perspectivă unitară asupra a ceea ce constituie cultura geniului. În absența unui mit, va deveni greu de perceput raportul dintre practicile de producție și apreciere a literaturii, instituțiile sociale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
procese de coagulare statală și traversând episoade revoluționare de punere în cauză a legitimității nu aveau cum să raporteze ideea geniului la un mit al puterii politice. Ceea ce se pierde astfel e o perspectivă unitară asupra a ceea ce constituie cultura geniului. În absența unui mit, va deveni greu de perceput raportul dintre practicile de producție și apreciere a literaturii, instituțiile sociale și discursurile despre genialitate: spre deosebire de geniul francez, geniul literaturilor naționale nu federează resursele pe care le presupune. În al doilea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
politice. Ceea ce se pierde astfel e o perspectivă unitară asupra a ceea ce constituie cultura geniului. În absența unui mit, va deveni greu de perceput raportul dintre practicile de producție și apreciere a literaturii, instituțiile sociale și discursurile despre genialitate: spre deosebire de geniul francez, geniul literaturilor naționale nu federează resursele pe care le presupune. În al doilea rând, la întâlnirea celor două modele ale genialității s-a deplasat spațiul de referință al limbii, "funcția" la care trimit practicile spontane. Geniul francez era orientat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se pierde astfel e o perspectivă unitară asupra a ceea ce constituie cultura geniului. În absența unui mit, va deveni greu de perceput raportul dintre practicile de producție și apreciere a literaturii, instituțiile sociale și discursurile despre genialitate: spre deosebire de geniul francez, geniul literaturilor naționale nu federează resursele pe care le presupune. În al doilea rând, la întâlnirea celor două modele ale genialității s-a deplasat spațiul de referință al limbii, "funcția" la care trimit practicile spontane. Geniul francez era orientat de valorile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre genialitate: spre deosebire de geniul francez, geniul literaturilor naționale nu federează resursele pe care le presupune. În al doilea rând, la întâlnirea celor două modele ale genialității s-a deplasat spațiul de referință al limbii, "funcția" la care trimit practicile spontane. Geniul francez era orientat de valorile sociabilității, de idealul comunicării reușite și al schimbului fericit de idei; prin contrast, geniul micilor culturi naționale s-a situat în domeniul valorilor etice, bazându-se pe comportamente, atitudini, stiluri și moduri de a fi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la întâlnirea celor două modele ale genialității s-a deplasat spațiul de referință al limbii, "funcția" la care trimit practicile spontane. Geniul francez era orientat de valorile sociabilității, de idealul comunicării reușite și al schimbului fericit de idei; prin contrast, geniul micilor culturi naționale s-a situat în domeniul valorilor etice, bazându-se pe comportamente, atitudini, stiluri și moduri de a fi. Ceea ce trebuie subliniat e faptul că modelul francez a "consumat" o valență importantă a limbajului, funcția comunicativă, care e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
asumând în același timp o anchetă mai vastă și mai vagă, orientată spre alte moduri de folosire a limbajului, și în alte spații. Consecința cea mai importantă a acestei mutații a fost descentrarea practicilor spontaneității. Prin dispariția sociabilității din orizontul geniului, s-a produs o "explozie" a formelor productive, a numărului și distribuției lor: geniul, care se găsea în secolul al XVIII-lea concentrat în saloane și cancelarii, se dispersează în secolul al XIX-lea spre domeniile marginale ale vieții naturale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
moduri de folosire a limbajului, și în alte spații. Consecința cea mai importantă a acestei mutații a fost descentrarea practicilor spontaneității. Prin dispariția sociabilității din orizontul geniului, s-a produs o "explozie" a formelor productive, a numărului și distribuției lor: geniul, care se găsea în secolul al XVIII-lea concentrat în saloane și cancelarii, se dispersează în secolul al XIX-lea spre domeniile marginale ale vieții naturale (forme de relief și de climă, demografie etc.). În sfârșit, în al treilea rând
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
secolul al XVIII-lea concentrat în saloane și cancelarii, se dispersează în secolul al XIX-lea spre domeniile marginale ale vieții naturale (forme de relief și de climă, demografie etc.). În sfârșit, în al treilea rând, în această "bătălie" a geniilor naționale s-a definit un gen diferit de literatură emanată de limbă. Cum am anticipat deja, "proza" modelului francez a fost înlocuită cu "poezia" literaturilor naționale. Important e că astfel s-a deschis posibilitatea unei acces diferit la limbă și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poezia" literaturilor naționale. Important e că astfel s-a deschis posibilitatea unei acces diferit la limbă și la tehnicile ei. Poezia a angajat o rețetă de exploatare a limbii care viza în mod intenționat alte proprietăți decât cele implicate de geniul limbii franceze. Viitoarele culturi minore dețineau astfel nu numai un set de justificări și de legitimări, ci și un ghid practic de a folosi resursele primare ale limbii. Faptul că după modelul culturii germane au înflorit în toată Europa "genialitățile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tip de organizare a limbajului, Herder invocă modelul dicționarului ("limba rămâne un simplu dicționar"34). Dicționarul reprezintă un mod de structurare a materiei lingvistice care privilegiază densitatea lexicală brută înaintea oricărei forme de raționalizare prin declinare sau conjugare. Și pentru că geniul francez cuprinsese aceste forme de articulare rațională a unităților lexicale în sfera gramaticii, Herder nu va ezita să stabilească un raport de opoziție: "Pentru că orice gramatică nu e altceva decât o filosofie a limbajului și o metodă de a-l
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în fața căreia s-au extaziat romanticii noștri, în rimele populare stereotipe pe care le aprecia Titu Maiorescu sau în numele Luceafărului, așa cum a încercat să o demonstreze Dimitrie Caracostea într-o analiză celebră 37. Așadar, pe baza unui raport polemic cu geniul limbii franceze, reamintit cu insistență, concepția herderiană mobilizează o dimensiune radical diferită a limbajului, deplasând reprezentarea mecanismului prin care acesta produce literatură. Dacă ar trebui să schematizăm, această deplasare s-ar putea exprima prin relația de opoziție ușor perceptibilă între
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și cuvânt, între articulare sintactică și bogăție lexicală, între dispunerea sintagmatică și organizarea paradigmatică. Dar e mai mult decât atât: Herder pune în joc sistemul de relații latente care susțin universul de reprezentări al limbajului. Astfel, opoziția dintre cele două genii antrenează distincția între realizarea efectivă a limbii în vorbire și arhitectura ei de serii concurente și vecinătăți, care susțin vorbirea fără a se putea regăsi integral în ea. Chiar dacă Herder nu îi dă importanța pe care i-o vor acorda
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de puternică pentru a individualiza resorturile productive ale limbajului. "Poezia" spontană este, în sens strict, o poezie a configurațiilor ascunse ale limbii - ceea ce Roman Jakobson avea să numească două sute de ani mai târziu "poezie a gramaticii". 1.3.3. De la "geniul național" la "demonul teoriei" Conceptul de "poezie a gramaticii" apare în gândirea lui Roman Jakobson abia după război, în momentul în care ajunsese deja în SUA. Articolul, publicat sub titlul "Poetry of grammar and grammar of poetry" în 1968, a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a limbajului produce - prin paralelism - poezie. Dacă descoperirea lui Lowth l-a incitat pe Herder, a fost pentru că a oferit o ilustrare a modalității spontane prin care o anume dimensiune a limbii se angajează în literatură - adică o expresie a geniului: "geniul limbii ebraice se găsește și în Noul și în Vechiul Testament, și geniul unei limbi nu se vede nicăieri mai bine decât în poezia sa, mai ales în poezia sa primitivă"48. De aceea Herder insistă asupra practicilor sociale care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]