15,723 matches
-
va fi trecut cu vederea pentru că abandonase de mult colaborările cu Pribeagu și alții. În mai puțin de trei ani de când Cristi termină de cântat la restaurantul lui Andronic și se cazează împreună cu Boantă la Hotel du Jardin, în Cartierul Latin, lângă Grădina Plantelor, Carol al II-lea va abdica și se va instaura Statul Național Legionar, odată cu generalul Ion Antonescu și Horia Sima. În prima lună, întregul personal evreiesc din teatre va fi concediat. Sindicatul Artelor Frumoase îi va exclude
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și femeile sale inegalabil de fru- moase, despre bulevardele largi și aglomerate, pline de viață, despre băuturile tari și bețiile terminate pe jos sau cu scandaluri. Seara următoare am fost toți la Cabaret des Noctambules din strada Champollion, în Cartierul Latin. Șansonetistul era unul Martini. Tourtal l-a invitat la masa noastră, iar Martini, când a auzit că sunt și eu dizeur și după ce Tourtal mi-a ridicat calitățile glasului în înaltul cerului, m-a luat prietenește de braț, m-a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Meșterului Manole; istoricii ardeleni În frunte cu Gh. Șincai, Petre Maior sau Samuil Micu, care Îndrăznesc o istorie a „celor ce se zic Români”, trăitori de-o parte și de alta a Carpaților, la Nord de Dunăre, propunând o grafie latină unui „idiom” ce avea ciudat de mari asemănări de flexiune și de vocabular cu una din limbile de cea mai augustă civilizație a globului! Sau preotul de țară Vasile Lucaciu care, impresionat În tinerețe de cea mai mare catedrală a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
după convulsii și forme dramatic confuze, seculare, În primul rând prin această conștientizare a faptului că suntem de fapt o singură națiune, iar această luciditate comunitară s-a datorat celor care au scris și tipărit În acel idiom, cu rezonanțe latine, ce se vorbea prin aceste locuri - la Început prin copierea unor texte vechi, bisericești, În literă slavonă, apoi prin saltul spre litera, grafia latină și apoi printr-o producție impresionantă de texte originale, literare și istorice care au fixat aceată
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
luciditate comunitară s-a datorat celor care au scris și tipărit În acel idiom, cu rezonanțe latine, ce se vorbea prin aceste locuri - la Început prin copierea unor texte vechi, bisericești, În literă slavonă, apoi prin saltul spre litera, grafia latină și apoi printr-o producție impresionantă de texte originale, literare și istorice care au fixat aceată „descoperire” a unei origini comune ca și a capacității acestei „populații” de a crea În forme „Înghețate”, scriptice, canonice, forme originale și majore ale
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ce par a nu avea soluții: ale „absurdului social” sau ale arbitrariului celui mai grosolan. Sau ale Întâmplării, cea nefericită, neagră, brutală!... E știut Însă că beția alcoolică produce și versuri, deci visare. Și, fără a ne opri la poeții latini, Îl vom aminti, bineînțeles, pe Omar Khayam, poetul persan și rubayatele sale care cântau luna, vinul și iubita, și apoi atâția poeți clasici și romantici Încât vinul a devenit nu mai puțin decât unul dintre instrumentele importante ale recuzitei lor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
le ironizează! -, eu răspund pozitiv la această chestiune. Iar lupta tinereții noastre eu o văd și În aceea (și energia de care am dat dovadă se hrănea și din aceastaă că, deși născuți la periferia „marii Europe”, Într-o limbă latină, e drept, dar de restrânsă circulație - precum limba suedeză, de altfel, al cărei Institut decernează cele mai prestigioase premii literare și științifice! -, cu o cultură relativ recentă și o literatură care În valorile ei majore este uneori o reușită și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
popor, o „populație” de pe ambele versante ale Carpaților ce, atât de târziu și totuși!, s-a regăsit stăpână pe un Întins și bogat teritoriu, unită și dibuindu-și cu uimire, cu mîndrie, orgoliu chiar, origini milenare, având norocul unui „idiom latin” păstrat În toate cele trei provincii Înfeudate secole unor imperii străine, printr-un miracol. Bucuria libertății, a speranței mari, individuale și naționale, ce putea Încă o dată să renască și „să fie!”, iată unul dintre darurile pe care mi le-a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
aminti!”, acea amintire care, prin glasul unui Goga, al unui Iorga sau Eminescu, mai ales, este amintirea „pribegiei”, dar și a mândriei, a orgoliului de a fi „urmașii Romei”. În sensul cel mai real, adică păstrători nu numai ai limbii latine În frumosul și pitorescul, expresivul, nostru „idiom românesc”, dar și, cum o voiau pașoptiștii și romanticii, păstrătorii și re-animatorii „virtuților latine”; acele calități indiscutabile care au făcut din Romani stăpânii lumii cunoscute atunci și, mai ales, factori de Înaltă civilizație
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mândriei, a orgoliului de a fi „urmașii Romei”. În sensul cel mai real, adică păstrători nu numai ai limbii latine În frumosul și pitorescul, expresivul, nostru „idiom românesc”, dar și, cum o voiau pașoptiștii și romanticii, păstrătorii și re-animatorii „virtuților latine”; acele calități indiscutabile care au făcut din Romani stăpânii lumii cunoscute atunci și, mai ales, factori de Înaltă civilizație: drumuri, terme, structuri urbane, coduri civile și penale (ce se aplicau cu rigoare!Ă - violența sau, mai bine zis capacitatea de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
țară. România este o sinteză, rezultată dintr-o mare diversitate. Pentru a o Înțelege, trebuie interogată istoria. Începând cu nebuloasa și mitologizata problemă a originilor și Încheind cu România de astăzi, aflată Încă În căutarea drumului său. 2 O insulă latină Urmașii Romei Originile sunt o preocupare majoră a românilor. În asemenea măsură, Încât trecutul pare uneori pentru ei mai important decât viitorul. Când, cum și unde s-a format poporul român? Care sunt elementele lui componente? La aceste Întrebări, mitologia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sunt români, fără Îndoială. Dar din propria lor perspectivă, cu secole În urmă? În problema Încurcată a originii românilor, există totuși un punct fix, pe care nu Îl contestă nici un lingvist: faptul că limba română Își are originea În limba latină. Este o limbă romanică, Întocmai ca italiana, franceza, spaniola și portugheza, prezentând Însă originalitatea (una dintre multiplele originalități românești) că a evoluat nu În vestul continentului, ca celelalte, ci În răsărit, În zona predominant slavă a Europei. Este ce a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Îndreptat pe erudiții căutători ai originilor mai Întâi de toate, și chiar exclusiv, spre romani. Așa i-au văzut pe români istoricii din Renaștere: drept descendenți ai romanilor. Românii Înșiși Încep să se intereseze ceva mai târziu de originile lor latine. Aceasta deoarece, pe când În Occident Înflorea Renașterea, ei se aflau integrați În cultura slavonă a Răsăritului. Reperele lor culturale nu erau latine, ci grecești și slave, determinate de apartenența lor la Biserica ortodoxă. De fapt, catolicismul și ortodoxia Împărțiseră Europa
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din Renaștere: drept descendenți ai romanilor. Românii Înșiși Încep să se intereseze ceva mai târziu de originile lor latine. Aceasta deoarece, pe când În Occident Înflorea Renașterea, ei se aflau integrați În cultura slavonă a Răsăritului. Reperele lor culturale nu erau latine, ci grecești și slave, determinate de apartenența lor la Biserica ortodoxă. De fapt, catolicismul și ortodoxia Împărțiseră Europa În două, indiferent de limbi și de etnii. Europa latină era Europa catolică (devenită parțial protestantă În secolul al XVI-lea). Polonezii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aflau integrați În cultura slavonă a Răsăritului. Reperele lor culturale nu erau latine, ci grecești și slave, determinate de apartenența lor la Biserica ortodoxă. De fapt, catolicismul și ortodoxia Împărțiseră Europa În două, indiferent de limbi și de etnii. Europa latină era Europa catolică (devenită parțial protestantă În secolul al XVI-lea). Polonezii, deși slavi, aparțineau, prin catolicism, spațiului latin. Românii, deși vorbeau o limbă romanică, aparțineau, prin ortodoxie, spațiului slav. Ei chiar scriau, și aveau să scrie până În plin secol
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
apartenența lor la Biserica ortodoxă. De fapt, catolicismul și ortodoxia Împărțiseră Europa În două, indiferent de limbi și de etnii. Europa latină era Europa catolică (devenită parțial protestantă În secolul al XVI-lea). Polonezii, deși slavi, aparțineau, prin catolicism, spațiului latin. Românii, deși vorbeau o limbă romanică, aparțineau, prin ortodoxie, spațiului slav. Ei chiar scriau, și aveau să scrie până În plin secol XIX, cu caractere chirilice, la fel ca bulgarii, sârbii și rușii. Ce contează mai mult: originile Îndepărtate, sau sinteza
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
chiar scriau, și aveau să scrie până În plin secol XIX, cu caractere chirilice, la fel ca bulgarii, sârbii și rușii. Ce contează mai mult: originile Îndepărtate, sau sinteza culturală a fiecărei epoci? Într-un sens, polonezii erau pe atunci mai latini decât românii! Românii și-au descoperit latinitatea În secolul al XVII-lea. Este perioada când slavona, omniprezentă mai Înainte În Biserică, În actele de cancelarie sau În primele scrieri cu caracter istoric, se retrage În favoarea limbii române. Se petrece o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a reprezentat principalul reper mitologic. Ideea imperială și ideea creștină — cele două mari componente ale civilizației europene — Își găseau aici punctul de plecare, simbolicul „centru al lumii“. Pentru oamenii Renașterii și, până târziu, În secolul al XVIII-lea inclusiv, cultura latină stătea la baza oricărei formații intelectuale, iar istoria romană se constituia Într-un model aparent de nedepășit. Noile sinteze imperiale nu Își propuneau decât să perpetueze (imperfect!) modelul roman: cazul Bizanțului, al Imperiului Romano-German, și chiar al Moscovei, care Își
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
români și de a obține pentru ei un statut similar cu cel al maghiarilor și germanilor. Printre argumentele invocate, istoria, și Îndeosebi originile, ocupau un loc-cheie. Se insista asupra vechimii românilor (anteriori celorlalte grupuri etnice) și totodată asupra originii lor latine, pur latine. Ce răspuns mai bun se putea da disprețului cu care aristocrații maghiari Îi priveau pe supușii lor români? În Ungaria, mai mult ca În alte țări europene, latina a rămas limbă oficială (În administrație și Învățământ) până spre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de a obține pentru ei un statut similar cu cel al maghiarilor și germanilor. Printre argumentele invocate, istoria, și Îndeosebi originile, ocupau un loc-cheie. Se insista asupra vechimii românilor (anteriori celorlalte grupuri etnice) și totodată asupra originii lor latine, pur latine. Ce răspuns mai bun se putea da disprețului cu care aristocrații maghiari Îi priveau pe supușii lor români? În Ungaria, mai mult ca În alte țări europene, latina a rămas limbă oficială (În administrație și Învățământ) până spre mijlocul secolului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Și iată-i pe cei trei mari istorici ai „Școlii ardelene“: Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Șincai (1754-1816) și Petru Maior (1761-1821), făcând tot ce le stătea În putință pentru a-i anihila pe daci și a pune În evidență puritatea latină a românilor. Nu era atât de simplu, fiindcă, În realitate, nici dacii nu au pierit, nici românii nu au cum să fie romani puri (de unde s-ar fi extras atâția romani puri În lumea romană cosmopolită din secolele II-III?). Pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
secolul al XIX-lea, și nu numai În Transilvania, ci pe Întreg teritoriul românesc, prin curentul latinist, aflat În poziție dominantă până după 1870. Cel mai influent dintre exponenții săi, istoricul și lingvistul August Treboniu Laurian (1810-1881) — de remarcat prenumele latine, așa Își botezau ardelenii copiii, cu nume latinești —, Își Începea Istoria românilor, publicată În 1853, de la fondarea Romei (753 Înainte de Cristos), adoptând și sistemul cronologic corespunzător. Istoria românilor se Înfățișa ca o continuare a istoriei romane. Românii erau romani, nici
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
delimiteze net de slavii Înconjurători. Erau ortodocși ca și aceștia, iar religia și cultura corespunzătoare contau mai mult decât originea etnică. Odată Însă cu intrarea În faza națională, ajung la ordinea zilei despărțirea de lumea slavă și apropierea de „surorile latine“ din Occident. Roma devine (și nu numai pentru „greco-catolicii“ ardeleni, ci pentru toți românii) un simbol mai puternic decât Bizanțul. Românii descoperă că sunt „o insulă latină Într-o mare slavă“, izolați, aici, În Răsăritul Europei și dornici să se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
națională, ajung la ordinea zilei despărțirea de lumea slavă și apropierea de „surorile latine“ din Occident. Roma devine (și nu numai pentru „greco-catolicii“ ardeleni, ci pentru toți românii) un simbol mai puternic decât Bizanțul. Românii descoperă că sunt „o insulă latină Într-o mare slavă“, izolați, aici, În Răsăritul Europei și dornici să se desprindă, navigând spre vest. Invocarea Romei Însemna marcarea apăsată a identității românești și totodată voința de occidentalizare. Romani, daco-romani sau daci? Și totuși, „purismul“ latin Începe, spre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o insulă latină Într-o mare slavă“, izolați, aici, În Răsăritul Europei și dornici să se desprindă, navigând spre vest. Invocarea Romei Însemna marcarea apăsată a identității românești și totodată voința de occidentalizare. Romani, daco-romani sau daci? Și totuși, „purismul“ latin Începe, spre mijlocul secolului al XIX-lea, să fie pus sub semnul Întrebării. Era un semn de maturizare politică și intelectuală. Odată cu Întemeierea României (1859), proclamarea independenței (1877) și a regatului (1881), românii au putut constata că se pot descurca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]