10,006 matches
-
omul, adolescentul care a înfruntat ocupantul acum jumătate de secol, ocupant ce, ajutat de slugile autohtone, l-a alungat mișelește, adolescentul, apoi omul matur trăind între străini atîta amar de ani, dar neîncetînd, o clipă, să se gîndească la pămîntul natal, omul matur, apoi bătrînul frumos și impunător. Acest om, coborînd scara avionului și întîlnind mulțimea care-l ovaționa, a derulat fulgerător filmul vieții lui dramatice, ajunsă, iată, la ora ei astrală: reprimirea în sînul patriei. Cum să nu i se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prieten, aproapele Mihai Ursachi. Vă informez că toate cele patru urechi ne sînt intacte.) Doi mari pictori prieteni, întru existență, întru artă: unul alege departele, celălalt aproapele. Lui van Gogh îi este suficient un singur drum, cel din cețoasa Olandă natală în insolatul Arles, acolo unde rămîne și unde își conturează, dramatic, unicitatea. Gauguin, răzvrătitul pe condiția sa prosperă, pe care o părăsește în 1883 și-și începe hălăduirea: Bretania, Panama și Martinica, insulele Dominique din arhipelagul Marchizelor și, finalmente, Tahiti
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cealaltă ordine de idei, îl asigur pe grijuliul meu interpelator că în atelier nu trag chiulul. Îl și invit, de altfel, să se convingă. Str. Armeană 18, etaj 2, scrie pe ușă. Bătînd recent, după zeci de ani, străzile Dorohoiului natal, frisonul regăsirii nu a putut rămîne întreg, fiind minat de constatarea... înnoirilor. Am pe peretele atelierului o ilustrată, palid colorată, din... 1927: ei bine, aerul cochet al străzii principale, cu străvechile clădiri umbrite de copaci seculari, numește o Românie netraumatizată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de rîs ajuns pe caldarîm, a renunțat. E de observat, nu?, umorul (chiar dacă un pic negru) și de-o parte, și de cealaltă. Nici o reținere însă în relatarea aceluiași Cioran, altădată, privind relația sa de copil cu groparul cimitirului din natalul Rășinari, care-i facilita jocul de fotbal cu... tigvele proaspăt dezgropate. Aici, rîsul filosofului e total: gîlgîit, sufocat, devastator. "Ianus bifrons" reversul inocent. Rîsul Scălîmbului de Ribera (1591-1652), dacă n-ar fi atît de frumos în sine, ca pictură, ne-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în sfîrșit, periodic, între cei care știu ce reprezintă. Și-l iubesc. Ei, aici e delicata situație. Omul acesta, născut pe pămînt românesc, implicat, dinastic, în soarta României, se simte, omenește, atras de ființa atît de profund pitorescă a țării natale. Cum ar putea rezista irepresibilei dorinți de a tot reveni/ de a rămîne? Ar fi și fireasca explicație a "tributului" pe care Regele e silit să-l plătească unui maniac de care țara, iată, după atîția ani de zîrcoliri întru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar fi cea a suitei domniței Maria, fiica lui Constantin Brâncoveanu, surpinsă în călătoria către "casele" soțului ei. Deși în scenariul ritualic momentele principale ale nunții au ca subiect, indiferent de statutul social al miresei, pețirea ei și părăsirea casei natale, femeia rămâne în evul mediu, mai mult ca niciodată, un simplu obiect al unei tranzacții, cu atât mai mult cu cât este amestecată puterea domnitorului. Atunci când fie Radu Greceanu, fie cronicarul Anonimului Brâncovenesc se oprește asupra unei figuri feminine, o
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1994; Piotr Wierzbicki, Structura minciunii, București, 1996; Stanislaw Lem, Întoarcerea din stele. Golem XIV, pref. Cristian Tudor Popescu, București, 1997 (în colaborare cu Mihai Dan Pavelescu și Cristian Tudor Popescu), Eden, București, 1999; Czeslaw Milosz, Gândirea captivă, București, 1999, Europa natală, București, 1999, Ținutul Ulro, București, 2002; Wislawa Szymborska, Sub o singură stea, București, 1999 (în colaborare cu Passionaria Stoicescu), În râul lui Heraclit, București, 2003 (în colaborare cu Passionaria Stoicescu), Clipa. Chwila, București, 2003; K. Wojtyla, Iubire și responsabilitate, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
SUCEVEANU, I. O. (pseudonim al lui Ioan Olar; 12.XII.1905, Baineț, j. Suceava - 31.X.1960, Sibiu), poet. Este fiul Marinei și al lui Onufrei Olar, țărani. Își începe învățătura în comuna natală, în 1921 ajungând la Mediaș, unde urmează cursurile Școlii Tehnice de Aviație, secția electromecanică, avându-l coleg pe N. Ladmiss-Andreescu. Este profesor de meserii la Racovița, județul Sibiu. În 1947 era tehnician la Întreprinderea Regională de Electricitate din Mediaș, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
exprimă crezul cu privire la sentimentul național, cantonat cam desuet într-un ,,pașoptism” declarativ. Publicistul creionează portretul scriitorului ,,din provincie”, dezavantajat de poziția geografică și de inaccesibilitatea la viața culturală bucureșteană. Transplantat destul de timpuriu în Transilvania, S. rămâne veșnicul nostalgic al Bucovinei natale, imaginea codrilor și poveștile de aici intrând cu prisosință în versuri, puțin diferite de la un volum la altul. Chiar în primul, De pe dealuri uitate (1937), trăirile se concentrează în jurul sentimentului de înstrăinare, transpus într-o manieră apropiată de stihuirea populară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
, Alexandru (12.II.1926, Zamostea, j. Suceava - 28.XII.2000, Iași), istoric literar. Fiu al Mariei Teodorescu (n. Tudor) și al lui Neculai Teodorescu, învățători, T. face școala primară în satul natal (1932-1937), fiind apoi elev al liceului din Dorohoi (1941-1942, 1944-1945) și al Liceului „A. T. Laurian” din Botoșani (1942-1944). Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, pe care o va absolvi în 1949. Profesor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
VLAD, Gheorghe (13.V.1927, Bălșoara, j. Vâlcea - 3. VII.1992, București), gazetar și dramaturg. Este fiul Elenei (n. Stănescu) și al lui Alexandru Vladu, țărani. Urmează școala elementară în localitatea natală; pleacă la București, unde intră ucenic-mecanic la Arsenalul Aeronautic Cotroceni (1941-1943). Practică diferite meserii în fabrici, pe șantiere, într-o mină de cărbuni din Valea Jiului. În 1947 este angajat la Secția de presă a Apărării Patriotice din Cluj, și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
felul în care, în umilitatea periferiei și a atelierului, imaginile înregistrate aveau efecte și reverberații magice, declanșând starea lirică. Privirea îi cade pe concretul imediat, descris conștiincios, dar tern, în ciclurile Rurale și Urbane, unde sunt prezente imagini ale Bărăganului natal sau ale suburbiei bucureștene. În Tablouri și cântece din călătoria mea (1938), Slove desculțe (1939), Daruri pentru cocioabe (1944) S. continuă să schițeze diferite scene, unele și din natură, adesea în alcătuiri destul de expresive, deși nu foarte originale, repetând în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
ruinat de secole de războaie, Winston Churchill, a oferit propria viziune a visului european. El a spus: „Sperăm să vedem o Europă În care oamenii din fiecare țară vor gândi că sunt europeni În aceeași măsură În care aparțin țării natale și... oriunde merg În acest mare teritoriu... se vor simți acasă”2. Jean Monnet, care, mai mult decât oricare altă persoană, a fost responsabil pentru crearea ideii de comunitate europeană Între țări și popoare până atunci divizate, a Înțeles cât
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
secolului XXI de modelele asimilaționiste anterioare, așa zisul melting pot. Smith descrie formarea comitetelor de ajutorare, alcătuite din lucrători mexicani migratori, care au donat bani pentru sisteme de canalizare, renovarea bisericilor, clădirilor și chiar a piețelor centrale În localitățile lor natale din Mexic. Sumele adunate de acești migranți mexicani, care trăiesc În Statele Unite ale Americii, erau adeseori mai mari decât bugetul public pentru infrastructură În acele localități. Ei au participat activ În procesul de luare a deciziilor asupra modului În care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai mari decât bugetul public pentru infrastructură În acele localități. Ei au participat activ În procesul de luare a deciziilor asupra modului În care aceste fonduri vor fi folosite și au fost În dialog continuu cu funcționarii din localitățile lor natale prin intermediul teleconferințelor 48. Primarii mexicani au Întreprins călătorii la New York pentru a supune spre examinare propuneri de investiții comunitare În față asociațiilor de migranți 49. Afacerile transnaționale Îi leagă de asemenea pe migranții mexicani În Statele Unite ale Americii cu cei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
16 martie 2004. 61. Appadurai, Arjun, Modernity at Large: Cultural Dimension of Globalization, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1996, p. 166. 62. Ibidem, pp. 166, 171. 63. Milbank, John, „Against the Resignations of the Age”, În F.P. McHugh și S.M. Natale (coord.), Things Old and New: Catholic Social Teaching Revisited, University of America, New York, 1993, p. 19. 64. Ibidem. 65. Foucault, Michel, „Of Other Spaces”, Diacritics, vol. 16, nr. 1, primăvara 1986, p. 22. 66. Christiansen, Thomas și Jorgensen, Knud Erik
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
World, New York, 1959. Marvin, Carolyn, When Old Technologies Were New, Oxford University Press, New York, 1988. Marx, Leo, The Machine in the Garden, Oxford University Press, New York, 1964. McCann, Justin, The Rule of St. Benedict, Sheed & Ward, Londra, 1970. McHugh, F.P., Natale, S.M. (coord.), Things Old and New: Catholic Social Teaching Revisited, University of America, New York, 1993. McKenzie, Evan, Privatopia: Homeowner Associations and the Rise of Residential Private Government, Yale University Press, New Haven, 1996. McLuhan, Marshall, Understanding Media: The Extensions of
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Național din Iași, al cărui director era V. M. Burlă, bun prieten al lui Mihai Eminescu. Vacanțele mari și le petrecea la Burdusaci. Tânărul Alexandru Brăescu a rămas multă vreme cunoscut în regiune, prin aceea ca parcurgea distanța dintre Burdusacii natali și Iașii studiilor pe jos, de-a dreptul peste dealuri. Încă de pe băncile facultății devine medic intern al Spitalelor Sf. Spiridon și preparator la Catedra de Chimie Medicală a profesorului E. Riegler. La 9 ianuarie 1892, își susține teza de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
iubea viața retrasă până la anonimat. Fără familie proprie, avea o accentuată vocație familială. Așa se face că în acești ani își petrecea constant verile la fratele său, Dumitrache Brăescu, notar la Galbeni, pe valea Zeletinului. Prefera Galbenii și nu Burdusacii natali, unde îl cunoștea toată lumea. Tot mai tăcut, tot mai suspicios, cade pradă unei adânci tristeți. Tresare la gândul că va fi otrăvit și nu-și ascunde, față de ai săi, această teamă. Se plimba prin grădini, citea în casă și tresărea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
volumul Gânduri. Poezii și articole diverse i-au apărut în „Argeș”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Steaua”, „Teleormanul” ș.a. Versificator pe teme date, N. a publicat și poezii mai inspirate, de factură tradiționalistă. Motivul dominant e nostalgia copilăriei și a satului natal, amintirea părinților, îndeosebi a mamei. Compuse în versuri clasice (cele mai multe) sau libere, mai toate sunt rememorări în notă elegiacă: „Unde s-au stins anii copilăriei/ Când printre stânci eram zvăpăiatul izvor?/ Ziua de vară dam roată câmpiei,/ Noaptea dormeam cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
a cântecului angelic menționat de Luca 2,14 în relatarea nașterii lui Isus la Betleem. În secolul al IV-lea devine parte din cadrul liturghiei de Crăciun, după cum mărturisește Leon cel Mare (+ 461), iar ulterior intră și în liturghiile in die natali a martirilor și apoi în liturghiile solemne ale anului liturgic (secolul al VI-lea). La început, imnul Gloria era intonat numai de papa și era continuat de grupul clericilor care înconjurau altarul. „Acesta este motivul pentru care melodiile cele mai
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
STĂNESCU, Ștefan (9.I.1912, Greabănu, j. Buzău - 1956, București), poet. Este fiul Siței și al lui Ilie Stănescu, fierar. După școala primară urmată în satul natal, orfan de tată de la patru ani, biruind lipsurile, devine elevul - eminent - al Liceului „Sf. Sava” din București, absolvit în 1929. Se înscrie și frecventează Facultatea de Drept (finalizată în 1937) și, în paralel, fără să o absolve, Facultatea de Litere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
Sfântul Vasile cel Mare și educația tinerilor Asemenea altor autori creștini, Sfântul Vasile cel Mare<footnote id="26"> Sf. Vasile cel Mare (329-379) a studiat în marile centre creștine Cezareea, Constantinopol și Atena, după care s-a întors în Cezareea natală, unde a activate ca professor de retorică. Pe la anul 364 s-a preoțit, șase ani după aceea ajungând episcope al Cezareei. S-a impus printr-o bogată activitate pastorală și socială, înființând instituții de asistență socială, aziluri și școli. Principalele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
-și speria soția, care, din ricoșeul glonțului, este ușor rănită. Realizând consecințele gestului său necugetat, Anghel se va împușca în piept. Rănit grav, a refuzat să mai trăiască, neacceptând îngrijirile medicale. Ostracizată încă o dată, N. se va retrage în locurile natale, continuând totuși să publice intermitent în „Flacăra” și în „Cronica”, unde iscălește un fragment din romanul confesiv Floarea Soarelui. Acesta va fi publicat după primul război mondial, în care trăiește o nouă tragedie - moartea fiicei sale, provocată de un bombardament
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
nostru. El a fost un luptător de seamă pentru realizarea năzuințelor de veacuri, care s-au Împlinit abia mai târziu. Poporul i-a Închinat, În semn de recunoștință, multe cântece de slăvire a faptelor lui de vitejie. Astăzi, satul lui natal din Munții Apuseni Îi poartă numele. Pe dealul Feleacului Merge oastea Iancului. Pușcă Iancu prin butuci Fug domnii fără papuci; Dă Iancu cu tunurile De răsună dealurile. Până Iancu se crăiește Iobăgie nu mai este. Vine Iancu de la munte Cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]