9,860 matches
-
Dar voi pedepsi! Nu, nu vreau să mai plîng. Într-așa noapte, Lăsat afară! Toana! Am să-ndur. Pe-o noapte că aceasta! -O, Regan, Goneril, Tatăl bătrîn și bun, ce v-a dat totul Din inimă! Pe-aici e nebunia, Să încetez. KENT: Stăpîn bun, intră-aici. LEAR: Te rog să intri tu, cată-ți de grijă. Furtună nu mă lasă să gîndesc Ce m-ar lovi mai mult. Dar voi intra. (Bufonului) Băiete, -ntîi. Tu sărăcie fără casă, Dar
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-o-mplinesc. Vinul tare l-am îndrăgit, zarurile foarte; și cît despre femei, aveam mai multe țiitoare că un turc. Fățarnic la inimă, ușor de ureche, sîngeros de mînă; porc în murdărie, vulpe în viclenie, lup în lăcomie, cîine în nebunie, leu în pradă. Nu lasă că scîrțiitul pantofilor și foșnirea mătasurilor să trădeze biata-ți inima femeilor. Ține-ți piciorul departe de bordeluri și mîna de decolteuri, pana de registrul datornicilor, si desfide-l pe necuratu'. Mereu bate vîntul rece
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-l fac, Dacă-acest om prosperă. SLUJITORUL 3: Ea de trăiește mult Și-i la sfîrșit pe drumul vechi al morții, Femeile s-or transforma în monștri! SLUJITORUL 2: După bătrînul conte hai, si pe nebun Să punem să-l conducă: nebunia I-ngăduie orice. SLUJITORUL 3: Mergi tu, eu am s-aduc scama și-albuș de ou, Să pun pe fața-nsîngerată. Cerul să-l ajute. (Ies) ACT IV SCENE I. [The heath.] Enter Edgar. EDGAR: Yet better thus, and known to
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
I am a king; Masters, know you that? Și că un josnic sfetnic te prefă Că vezi și ce nu vezi. Acum, hai, hai, Hai, trage-mi cizmele. Mai tare, -asa. EDGAR: O, bun-simț și-aiurare în amestec! Rațiune-n nebunie! LEAR: Soarta de vrei să-mi plîngi, ia-mi ochii. Te știu destul de bine, nume-ai Gloucester... Fii răbdător. Venim plîngînd aici. Știi, -ntîia oară cînd ne tragem aer, Urlam, țipam. Ți-oi predică. Asculta. GLOUCESTER: Vai, vai, ce jale
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
comică a anacronismelor, într-o structură compozițională de feerie. În ampla culegere de texte dramatice comentate Beția de cucută (1984) figurează, alături de piesele cărora S. le datorează consacrarea în teatrul românesc, trei noi lucrări, exploatând fiecare alt filon dramatic. Elogiul nebuniei, publicată inițial în 1982 în revista „Teatrul” și reprezentată pe scena Teatrului German din Timișoara sub titlul Soldatul și filosoful, este o dramă de idei în centrul căreia se află Erasm din Rotterdam, confruntat cu ofensiva adepților reformei lui Luther
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
au povestit la noi despre țărani. A urmat, în creația lui Marin Preda, Întâlnirea din Pământuri. S-a discutat despre momentele naturaliste, despre descrierile de aspecte brutale, aproape neomenești, despre preocuparea pentru forme de conștiință inferioare, sau bolnave, pe marginea nebuniei, a disperării, a stărilor sufletești fără nume, neliniștitoare, întunecoase, la eroii unora din povestiri. Dar nu acelea erau elementele de viitor, germenii dezvoltării de mai târziu a scriitorului. Nu din Colina sau Calul, s-a dezvoltat autorul Desfășurării. În primele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pare În ordine. — E Jess, spune către mine. A Încercat să te sune pe tine, dar ai telefonul Închis. — Jess! zic Încîntată. Dă-mi-o să vorbesc cu ea! Jess e sora mea. Sora mea. Încă Îmi mai place la nebunie s-o zic. Toată viața mea, am crezut că sînt copil unic - după care am descoperit că am o soră de care habar n-aveam! La Început, nu ne-am prea Înțeles, Însă, de cînd ne-a prins pe amîndouă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mirată. Din cîte am văzut eu, nu păreați prea Încîntați. — Încercam și noi să nu arătăm cît sîntem de Încîntați! mă tînguiesc, ieșindu-mi brusc din rol. Luke, știam eu că trebuia să spunem ceva mai devreme! Ne place la nebunie casa! Mor după camerele copiilor! O vrem! Dorim foarte mult să vă facem o ofertă peste prețul solicitat, spune Luke, făcînd un pas În față. Putem Încheia tranzacția cu cea mai mare viteză, iar avocatul nostru vă poate contacta chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dar nu sînt sigură că m-au iertat cu adevărat. — Și nu am prejudecăți, adaugă Luke, Îndreptîndu-și cravata. Dar ascultă-mă bine, Becky, obstetriciana asta trebuie să fie al naibii de bună ca să renunțăm la domnul Braine. — Luke, o să ne placă la nebunie, Îi zic răbdătoare. Știu sigur asta. Verific mobilul din geantă, să văd dacă-i Încărcat, apoi, În clipa În care zăresc ceva pe biroul lui Luke, mă opresc. E o tăietură din paginile financiare despre nu știu ce nou tip de acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
galben splendid atîrnat la gîtul ei pe o sîrmă de argint. — Vreau să vă mulțumesc că m-ați primit Într-o stare atît de avansată, zic grăbită În timp ce-i Întind fișa medicală. Vă sînt foarte recunoscătoare. Și Îmi plac la nebunie pantofii dumneavoastră! — Îți mulțumesc! ZÎmbește. — Ia să vedem. Deci ești Însărcinată În douăzeci și trei de săptămîni... e primul copil... Degetul ei cu manichiură Îngrijită coboară pe observațiile domnului Braine. — E vreo problemă cu sarcina? Ai vreun motiv anume pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Te-ai gîndit să te duci la alt doctor? — Mă tot gîndesc la asta. Dar nu cred că ar schimba În vreun fel lucrurile. Deja a luat legătura cu Luke, nu? Sinceră să fiu, cred că i-ar plăcea la nebunie să ies total din peisaj. — Și Luke ce zice? — Ei, mă rog, Încep, făcîndu-mi de lucru cu paiul. Zice că se simte singură și vulnerabilă de cînd s-a despărțit de iubitul ei. Se poartă cu ea de zici că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pe sistem hidraulic, landouri retro cu roți de bicicletă, cărucioare cu saltele speciale, nemțești, și o ciudățenie de cărucior care Îți ferește copilul de poluare și „e ideal pentru shopping și băut cafea din mers“. (Ăsta ultimul Îmi place la nebunie.) Ne-am uitat la săculețe pentru picioare, copertine de ploaie și de soare, genți pentru schimbat copilul. Sinceră să fiu, Îmi plouă În gură după un latte, dar Luke a fost complet absorbit de subiect. Se uită la cadrul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
se semnează pe niște tricouri albe, simple. Danny Îmi surprinde privirea și-mi face cu ochiul. — Mersi, Îi spun din buze și-i trimit o bezea. E un star sută la sută. Plus că știu precis că Îi plac la nebunie toate astea. La mică distanță de masă, Eric e intervievat de altă echipă TV și, cînd mă apropii, Îl aud. Întotdeauna am simțit cu putere că The Look ar trebui să ia În calcul posibilitatea unor colaborări cu designeri celebri
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
spune Jess, dîndu-și un pumn În frunte. Nu mă duc acolo decît abia peste trei luni! Însă observ că-i strălucesc ochii. — Uite ce ți-am găsit. Tom arată o bucată de piatră neagră la cameră. O să-ți placă la nebunie țara asta, Jess. — O să se Îmbolnăvească de holeră! zice Janice, agitată. Sau malarie! Tom a avut Întotdeauna o sănătate cam șubredă... — Pot să-mi găsesc de lucru ca dulgher, spune Tom. Pot să-mi scriu cartea. O să fim fericiți aici
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Îhîm. — Și cealaltă moașă ți-a zis cît te-ai dilatat? — Îhm... patru centimetri, zic la plesneală. — Și suporți durerea? — PÎnă acum, da, zic curajoasă. Bate cineva În ușă și bagă capul o femeie. — Esther? Poți să vii? — Azi e nebunie, agață Esther fișa de marginea patului. Mă Întorc. Scuze. — Nici o problemă! Mersi! Ușa se Închide În urma ei și mă las să cad pe pat. Preț de cîteva clipe nu se Întîmplă nimic, și Încep să schimb canalele TV. Tocmai mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fie nașa copilului meu».“ Parcă a trecut un secol de atunci. Parcă trăim Într-o cu totul altă lume. CÎnd Îmi cade privirea asupra camerei superbe de designer, simt o Împunsătură În inimă. Lui Minnie i-ar fi plăcut la nebunie, știu sigur. Mă rog. O să aibă o cameră superbă, Într-o zi. Poate chiar una mai frumoasă ca asta. Duc revista Vogue la tejghea și o pun jos, iar vînzătoarea ridică privirea din propria-i revistă. — Bună ziua! zic. Aș dori
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vopsi roz. O să fie de vis. — Trei lire, vă rog, zice tipa și-mi Întinde mîna. Și eu tocmai vreau să-mi scot portofelul, cînd remarc, printre celelalte articole pentru cadouri, niște medalioane din cuarț trandafiriu. Aaa. Îmi place la nebunie cuarțul trandafiriu. — SÎnt la reducere, spune vînzătoarea, urmărindu-mi privirea. SÎnt foarte drăguțe. — Da. Așa e, Încuviințez gînditoare. Ideea e că ar cam trebui să ne strîngem un pic cureaua În momentul ăsta. CÎnd am venit de la spital, am avut
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
1983, cealaltă numită The Very Best of... din 1995. Gândește-te că de o bucată de timp circulă pe net un fel de petiție, semnată de peste 600.000 de persoane, între care și de mine, care solicită reapariția formației! Ce nebunie! Au cântat prima oară acum aproape 40 de ani! Dorin Popa: Te înșeli amarnic, prietene, sunt 600.001 persoane, deja. Amândoi am semnat Apelul pentru Paul Goma, trebuie să fim împreună și la petiția pentru Cream. Înțeles ori ba? Liviu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de ani și am distrus-o în doar două decenii, din 1918 până în 1938! Apoi dictaturile, pe rând de dreapta, militară și apoi de extremă stânga, au pus capac, astfel încât în 1990 ne-am trezit sufocați, fără orizont, fără energie. Nebunia este că regimul comunist a vrut să relanseze proiectul modernizării, doar că pe o cale complet greșită fără proprietate și piață liberă, care sunt motorul economiei, și fără drepturi și libertăți, care sunt motorul ameliorării performanțelor umane!, o cale împotriva
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
o cale complet greșită fără proprietate și piață liberă, care sunt motorul economiei, și fără drepturi și libertăți, care sunt motorul ameliorării performanțelor umane!, o cale împotriva omului care era, în același timp, "cel mai prețios capital" și scopul modernizării! Nebunie din care încă nu reușim să ieșim, cu această clasă politică produsă în mare parte în laboratoarele peceristo-securiste! Dorin Popa: Ții minte când, în anii '70, idealizam cu patos tocmai perioada pe care acum o blamezi INTERBELICUL? Apoi, în anii
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pentru ceea ce se numea în interbelic Vechiul Regat, a fost perioada ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea și de început al secolului al XX-lea, deci 1848, domnia lui Cuza și, îndeosebi, a lui Carol I. Îmi amintesc și nebunia de la începutul anilor '90, cu toate acele cărți ce ieșeau în ritm nebunesc pe piață și se epuizau instantaneu. Era, totuși, un lucru normal, veneau la lumină cele ascunse, ținute sub capac, sub obroc, vreme de vreo jumătate de veac
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
examen național cu adevărat, nu doar poreclit așa, cum e cazul nostru. Ca să nu mai spun că a-ți imagina că notele care se pun în diverse școli din România la aceeași disciplină sunt identice ori măcar comparabile ține de nebunie! Pentru că la liceele slabe cele mai multe, de altfel! se pun note mari, au început și liceele bune să procedeze la fel, ceea ce, logic, a condus la scăderea generală a pregătirii se-cundare. Nici nu mai vorbesc despre lipsa de entuziasm a profesorilor
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a examina un cadavru la un azil de nebuni. Un nebun are o criză și strigă: Câte morți, Nick, Nick, Nick, al meu ești! La care am fost nespus de uluit căci nu putea nicicum să-mi știe numele. În nebunia lui îmi strigă iar: Ascultă, băiete! Am să-ți spun ce nu știi, unul pe nume Hawksmoor are să te sfredelească! Cei doi eroi curg unul în altul. Care e unul și care celălalt? La ce ne-ar folosi chiar dacă am
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
face horoscoape, ghicește viitorul prin astrologie și tarot. I se spune magicianul. Suntem în anul 1930. Clement Harcombe "părea golit de parcă îl săpase pe dinăuntru trecerea vremii". Tim îi dă din puterea lui. Are tot atunci un vis înspăimântător despre nebunie, când alunecă într-o gravură de Hogarth reprezentând casa de nebuni. Lecția de pictură demonstrează că există armonie și în nenorocire, iar muzica înțelegerii însoțește fiecare clipă de viață. Visul se încheie cu exclamația, " Fericit priceputul născocitor!", care ne duce
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de neiertat să distrugi imaginea cuiva despre sine de dragul adevărului ori al unei alte abstracțiuni." Realul izvorul literaturii e un ocean de adevăruri contradictorii. Dreptatea și nedreptatea sunt interschimbabile, în final. Iată punctul unde inteligența vie a autoarei frizează patologicul, nebunia. La finalul oricăruia dintre romanele ei, lectorul caută certitudini și se înneacă în întrebări. Nu contează că intriga e neîncheiată; aceasta e deja o invenție depășită. Ne copleșește capacitatea romancierei de a ne popula mintea cu posibilități, cu idei neterminate
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]