9,887 matches
-
pentru crearea unui stat polonez. La 1 octombrie, generalul von Beseler a discutat cu Hindenburg la Berlin și, informat fiind de situația militară sumbră, s-au întors la Varșovia bolnav și descurajat. La 6 octombrie, el a predat administrația funcționarilor polonezi și, pe 23 octombrie, a transferat comanda asupra forțelor poloneze (care atunci cuprindeau și regimentele poloneze din Armata Austro-Ungară) Consiliului de Regență. Cu toate acestea, un alt guvern polonez cu sediul la Lublin s-a ridicat să conteste autoritatea Regenței
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
Beseler a discutat cu Hindenburg la Berlin și, informat fiind de situația militară sumbră, s-au întors la Varșovia bolnav și descurajat. La 6 octombrie, el a predat administrația funcționarilor polonezi și, pe 23 octombrie, a transferat comanda asupra forțelor poloneze (care atunci cuprindeau și regimentele poloneze din Armata Austro-Ungară) Consiliului de Regență. Cu toate acestea, un alt guvern polonez cu sediul la Lublin s-a ridicat să conteste autoritatea Regenței: la 6 noiembrie, a proclamat „Republica Populară Polonă” ("Tymczasowy Rząd
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
Berlin și, informat fiind de situația militară sumbră, s-au întors la Varșovia bolnav și descurajat. La 6 octombrie, el a predat administrația funcționarilor polonezi și, pe 23 octombrie, a transferat comanda asupra forțelor poloneze (care atunci cuprindeau și regimentele poloneze din Armata Austro-Ungară) Consiliului de Regență. Cu toate acestea, un alt guvern polonez cu sediul la Lublin s-a ridicat să conteste autoritatea Regenței: la 6 noiembrie, a proclamat „Republica Populară Polonă” ("Tymczasowy Rząd Ludowy Republiki Polskiej" - traducere literală: „Sfatul
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
bolnav și descurajat. La 6 octombrie, el a predat administrația funcționarilor polonezi și, pe 23 octombrie, a transferat comanda asupra forțelor poloneze (care atunci cuprindeau și regimentele poloneze din Armata Austro-Ungară) Consiliului de Regență. Cu toate acestea, un alt guvern polonez cu sediul la Lublin s-a ridicat să conteste autoritatea Regenței: la 6 noiembrie, a proclamat „Republica Populară Polonă” ("Tymczasowy Rząd Ludowy Republiki Polskiej" - traducere literală: „Sfatul Popular Provizoriu al Republicii Polone”), cu Daszyński (politician socialist și fost membru al
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
zile mai târziu. Guvernatorul general german de la Varșovia, comandantul-șef al Polska Siła Zbrojna — (1 august 1915 - 11 noiembrie 1918) Guvernatori generali austro-ungari de la Lublin: În proclamația de 5 noiembrie 1916, Puterile Centrale au refuzat să stabilească frontierele noului stat polonez. În urma preluării puterii de către bolșevici în Rusia, în octombrie 1917, unii politicieni polonezi s-au aliat cu Germania ca „ultimul bastion al ordinii” împotriva amenințării bolșevice, dar politica Germaniei de a înființa mai multe state clientelare mici la est de
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
Zbrojna — (1 august 1915 - 11 noiembrie 1918) Guvernatori generali austro-ungari de la Lublin: În proclamația de 5 noiembrie 1916, Puterile Centrale au refuzat să stabilească frontierele noului stat polonez. În urma preluării puterii de către bolșevici în Rusia, în octombrie 1917, unii politicieni polonezi s-au aliat cu Germania ca „ultimul bastion al ordinii” împotriva amenințării bolșevice, dar politica Germaniei de a înființa mai multe state clientelare mici la est de Polonia, susținută mai ales de comandamentul suprem condus de Ludendorff a stârnit rezistență
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
ultimul bastion al ordinii” împotriva amenințării bolșevice, dar politica Germaniei de a înființa mai multe state clientelare mici la est de Polonia, susținută mai ales de comandamentul suprem condus de Ludendorff a stârnit rezistență crescută față de prezența germană în teritoriile poloneze. Cu sprijinul militar german, Consiliul Lituaniei a proclamat independența statului lituanian la 11 decembrie. Sentimentul polonez a reacționat puternic, deoarece considera că Polonia și Lituania sunt o uniune istorică și mai ales deoarece considerau orașul Wilna (Vilnius), propus drept noua
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
clientelare mici la est de Polonia, susținută mai ales de comandamentul suprem condus de Ludendorff a stârnit rezistență crescută față de prezența germană în teritoriile poloneze. Cu sprijinul militar german, Consiliul Lituaniei a proclamat independența statului lituanian la 11 decembrie. Sentimentul polonez a reacționat puternic, deoarece considera că Polonia și Lituania sunt o uniune istorică și mai ales deoarece considerau orașul Wilna (Vilnius), propus drept noua capitală a Lituaniei, drept oraș polonez. Consiliul de Regență a solicitat admiterea la negocierile cu guvernul
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
Lituaniei a proclamat independența statului lituanian la 11 decembrie. Sentimentul polonez a reacționat puternic, deoarece considera că Polonia și Lituania sunt o uniune istorică și mai ales deoarece considerau orașul Wilna (Vilnius), propus drept noua capitală a Lituaniei, drept oraș polonez. Consiliul de Regență a solicitat admiterea la negocierile cu guvernul bolșevic în timpul călătoriilor la Berlin și Viena de la începutul lui 1918, dar a câștigat doar promisiunea cancelarului german de a recunoaște guvernul polonez cu rol consultativ. Reprezentanții bolșevicilor au refuzat
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
drept noua capitală a Lituaniei, drept oraș polonez. Consiliul de Regență a solicitat admiterea la negocierile cu guvernul bolșevic în timpul călătoriilor la Berlin și Viena de la începutul lui 1918, dar a câștigat doar promisiunea cancelarului german de a recunoaște guvernul polonez cu rol consultativ. Reprezentanții bolșevicilor au refuzat și aceasta, ei nerecunoscând nicio legitimitate a guvernului polonez. Reprezentantul german și-a exprimat convingerea că „Polonia independentă va fi mereu considerat de mine o utopie, și voi sprijini fără nicio îndoială revendicările
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
cu guvernul bolșevic în timpul călătoriilor la Berlin și Viena de la începutul lui 1918, dar a câștigat doar promisiunea cancelarului german de a recunoaște guvernul polonez cu rol consultativ. Reprezentanții bolșevicilor au refuzat și aceasta, ei nerecunoscând nicio legitimitate a guvernului polonez. Reprezentantul german și-a exprimat convingerea că „Polonia independentă va fi mereu considerat de mine o utopie, și voi sprijini fără nicio îndoială revendicările ucrainene.” Prin semnarea tratatulului de la Brest-Litovsk la 9 februarie, provincia Chełm — care făcuse parte din Polonia
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
ucrainean, mulți polonezi au privit aceasta ca pe „a Patra Împărțire a Poloniei”, ceea ce a dus la o „grevă generală politică” la Varșovia, pe 14 februarie și la demisia administrației lui mai târziu în aceeași lună. Părți ale corpului auxiliar polonez de sub comanda lui au protestat față de rapt părăsind frontul austro-rus și plecând în Ucraina, pentru a se întâlni cu detașamentele poloneze care dezertaseră din armata țaristă. După o aprigă la Kaniów în mai, resturile acestor trupe au fost internate în
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
la Varșovia, pe 14 februarie și la demisia administrației lui mai târziu în aceeași lună. Părți ale corpului auxiliar polonez de sub comanda lui au protestat față de rapt părăsind frontul austro-rus și plecând în Ucraina, pentru a se întâlni cu detașamentele poloneze care dezertaseră din armata țaristă. După o aprigă la Kaniów în mai, resturile acestor trupe au fost internate în tabere de prizonieri, deși Haller a reușit să fugă la Moscova. Cu toate acestea, frontierele nespecificate ale Poloniei erau amenințate și
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
de Ofițer (1896), în grad de Comandor (1910), Ordinul „Coroana României” în grad de Ofițer (1891), în grad de Comandor (1909), Ordinul bulgar „Sf. Alexandru”, cl. IV (1892), Medalia „Avântul Țărei” etc. Constantin Z. Boerescu a fost pictat de artistul polonez Tadeusz Ajdukiewicz, în anul 1901, în calitate de comandant al Regimentului 6 Infanterie „Mihai Viteazul” (de Gardă), ca reprezentant al Infanteriei Române. Este înfățișat pe câmpul de instrucție de lângă București, în fruntea regimentului pe care îl comanda, împreună cu soldatul de ordonanță și
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
fost oprit de o mașină de patrulare în apropiere de Coloana Victoriei (Siegessäule). Vehiculul este înmatriculat în Polonia și aparține unei firme de transport de mărfuri cu sediul în Gryfino. Patronul companiei, Ariel Żurawski, a declarat unui post de radio polonez că șoferul camionului era un văr al său, iar acesta se îndrepta către Berlin. Bărbatul a insistat că vărul său nu ar fi avut cum să provoace tragedia, având „15 ani de experiență în șofat”. Żurawski a adăugat că a
Atentatul din Berlin (2016) () [Corola-website/Science/337315_a_338644]
-
tragedia, având „15 ani de experiență în șofat”. Żurawski a adăugat că a vorbit ultima dată cu șoferul camionului luni, în jurul prânzului, și că acesta transporta structuri din oțel cântărind peste 25 de tone. Firma a pierdut contactul cu șoferul polonez în jurul orei locale 15:00. Patronul suspectează că vărul lui a fost răpit, iar camionul deturnat. Poliția germană a confirmat că șoferul polonez a fost găsit împușcat mortal în cabina camionului. Șoferul polonez al camionului, Łukasz Urban, „s-ar fi
Atentatul din Berlin (2016) () [Corola-website/Science/337315_a_338644]
-
că acesta transporta structuri din oțel cântărind peste 25 de tone. Firma a pierdut contactul cu șoferul polonez în jurul orei locale 15:00. Patronul suspectează că vărul lui a fost răpit, iar camionul deturnat. Poliția germană a confirmat că șoferul polonez a fost găsit împușcat mortal în cabina camionului. Șoferul polonez al camionului, Łukasz Urban, „s-ar fi luptat până la sfârșit” cu autorul atentatului și ar fi fost „încă în viață, în cabină, în momentul în care vehiculul a lovit oamenii
Atentatul din Berlin (2016) () [Corola-website/Science/337315_a_338644]
-
tone. Firma a pierdut contactul cu șoferul polonez în jurul orei locale 15:00. Patronul suspectează că vărul lui a fost răpit, iar camionul deturnat. Poliția germană a confirmat că șoferul polonez a fost găsit împușcat mortal în cabina camionului. Șoferul polonez al camionului, Łukasz Urban, „s-ar fi luptat până la sfârșit” cu autorul atentatului și ar fi fost „încă în viață, în cabină, în momentul în care vehiculul a lovit oamenii”. Pe corpul bărbatului au fost descoperite răni de cuțit. Łukasz
Atentatul din Berlin (2016) () [Corola-website/Science/337315_a_338644]
-
a fost furat între 15 și 16 ora locală. La ora locală 15:19 și 15:44 au existat tentative eșuate de a porni camionul. Fie a fost vorba de atacatorul care a încercat să îl fure, fie de șoferul polonez care încerca să scape. Atentatul din Berlin se aseamănă cu cel petrecut pe 14 iulie 2016 la Nisa, când tunisianul Mohamed Lahouaiej-Bouhlel a intrat în mulțimea care urmărea focurile de artificii cu ocazia Zilei Bastiliei. 86 de oameni au fost
Atentatul din Berlin (2016) () [Corola-website/Science/337315_a_338644]
-
2016 la Nisa, când tunisianul Mohamed Lahouaiej-Bouhlel a intrat în mulțimea care urmărea focurile de artificii cu ocazia Zilei Bastiliei. 86 de oameni au fost uciși atunci. 12 oameni au fost uciși în atentat. Printre victime se numără și șoferul polonez în vârstă de 37 de ani, Łukasz Robert Urban. Bărbatul era căsătorit și avea un copil. Șase germani se numără printre persoanele care au murit în piață. Alte 49 de persoane au fost rănite. Potrivit ministrului de Interne, Thomas de
Atentatul din Berlin (2016) () [Corola-website/Science/337315_a_338644]
-
n (; 17 mai 1568 - 26 februarie 1625) a fost o prințesă suedeză și poloneză. A fost fiica regelui Ioan al III-lea al Suediei și a reginei Catherine Jagellon. A avut o relație apropiată cu fratele ei, Sigismund al III-lea Vasa, rege al Poloniei (1587-1632) și rege al Suediei (1592-99). Crescută în religia
Anna Vasa a Suediei () [Corola-website/Science/337344_a_338673]
-
ei a repetat invitația pentru Anna și de data asta tatăl ei și-a dat acordul de dragul lui Sigismund. Anna a plecat cu Sigismund în Polonia la 12 septembrie 1587 și a fost prezentă la încoronare. În timpul șederii la curtea poloneză a fost privită negativ prin celebrarea maselor luterane la curtea ei. În 1589 Anna l-a însoțit pe Sigismund la întâlnirea cu tatăl lor la Reval, în Estonia suedeză. Ea a fost prezentă în timpul sesiunilor furtunoase ale Riksråd, unde regele
Anna Vasa a Suediei () [Corola-website/Science/337344_a_338673]
-
curtea ei. În 1589 Anna l-a însoțit pe Sigismund la întâlnirea cu tatăl lor la Reval, în Estonia suedeză. Ea a fost prezentă în timpul sesiunilor furtunoase ale Riksråd, unde regele Ioan a insistat ca Sigismund să abdice de la tronul polonez și să se întoarcă în Suedia. Consilierii suedezi au protestat la această idee și furios Ioan a promis să-i persecute. Erik Sparre i-a cerut Annei să intervină ca mediator și să-l calmeze pe tatăl ei. În timp ce Sigismund
Anna Vasa a Suediei () [Corola-website/Science/337344_a_338673]
-
Polonia, Anna și-a urmat tatăl în Suedia, unde și-a petrecut următorii trei ani. În 1592, Anna a revenit în Polonia pentru a participa la nunta fratele ei cu Anne de Austria. Anna Vasa nu era plîcută de curtea poloneză din cauza religiei ei și a influenței asupra regelui Sigismund; a fost bînuită că a sprijinit planul tatălui ei, plan care a eșuat, de a aranja o căsătorie protestantă pentru Sigismund cu Christina de Holstein-Gottorp. Arhiepiscopul a fost atât de provocat
Anna Vasa a Suediei () [Corola-website/Science/337344_a_338673]
-
1593 Anna s-a întors în Suedia alături de fratele ei, regele Sigismund, și cumnata ei, regina Anne. A fost privită cu neîncredere de trimisul papal Germanico Malaspina. În timpul revoltei scandaloase dintre catolici și protestanți în timpul serviciului de inmormantare al muzicianului polonez Sowka la Riddarholmskyrkan în noiembrie 1593, propriul ei preot Olaus Simonis a participat de partea protestantă. În februarie 1594, când Anna și-a vizitat unchiul Carol, Duce de Södermanland, la Uppsala, au participat la predica anticatolică a lui Ericus Schepperus
Anna Vasa a Suediei () [Corola-website/Science/337344_a_338673]