10,865 matches
-
să vadă Transilvania unită cu Moldo-Valahia. Împăratul îndreaptă spre Europa centrală și orientală o privire favorabilă statu quo-ului, nonrevizuirii frontierelor și a legitimității lor. Revizuirea frontierelor ar deschide cutia Pandorei. În mod concret, aplicarea clauzelor Tratatului de la Paris privind reorganizarea Principatelor se realizează în trei ani de lupte intestine și de negocieri între Marile Puteri. Prima miză este aceea a alegerii adunărilor din 1857, atît în Moldova cît și în Țara Românească. Lupta îi opune pe partizanii unirii aflați față în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lupte intestine și de negocieri între Marile Puteri. Prima miză este aceea a alegerii adunărilor din 1857, atît în Moldova cît și în Țara Românească. Lupta îi opune pe partizanii unirii aflați față în față cu antiunioniștii. Primii reclamă unirea Principatelor sub un prinț străin și o cartă constituțională. Trimișii Constantinopolului intră în scenă, manipulează și falsifică alegerile. De la Plombières, unde s-a stabilit pentru o vreme, Napoleon III amenință, în iulie 1857, cu ruperea relațiilor cu Poarta. Mizele privesc compoziția
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o consideră contrară clauzelor Tratatului de la Paris. Acordul se încheie în august 1858 (Marea Britanie și Rusia sfîrșesc prin a se pune de acord cu pozițiile Franței pentru a preveni tulburări grave în Moldo-Valahia) și este ratificat în cadrul Convenției de la Londra. Principatele rămîn sub suzeranitatea Porții și sub garanția puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris. Ele nu sînt unite, dar păstrează instituții paralele coordonate, la Focșani, de o comisie centrală. Puterea executivă este conferită unui domnitor care exercită puterea legislativă de comun
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Banca Pereire și îi promite trimiterea de instructori militari... Învestitura lui Cuza, care face o vizită sultanului, este confirmată în octombrie 1860. În 1861, Cuza reușește să obțină, pentru scurtă vreme, un "aranjament" privind unirea administrativă a celor două Principate. Punerea față în față a lui Cuza cu rușii este dificilă, prințul arătîndu-și sistematic voința de dezangajare. El oferă mijloacele economice și simbolice ale acestei politici și trasează calea spre independență prin afirmarea suveranității asupra teritoriului național. Calculînd riscurile pe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de aproape treizeci de ani. Este vorba de recuperarea imenselor bunuri mănăstirești din Moldova și Muntenia, dăruite Muntelui Athos, patriarhilor de Constantinopol, Ierusalim, Alexandria și Antiohia. Veniturile obținute de pe aceste pămînturi ale mănăstirilor conduse de egumeni greci sînt pierdute de Principate. Simbolic, gestul este grav. În 1857, un reprezentant al Rusiei la Iași a declarat interlocutorilor săi moldoveni: "Amintiți-vă, domnilor, că există legături mai puternice decît legăturile politice și acestea sînt legăturile religioase. Nu uitați că și dumneavoastră aparțineți acestei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vrea să joace rolul intermediarului între guvernul Cuza și patriarhale, și să controleze negocierile care ar conduce spre vărsarea unei părți a veniturilor mănăstirilor la statul român. Cuza tranșează problema prin forță și decretează în 1866 secularizarea pământurilor mănăstirești. Relația Principatelor cu rușii, importantă, este ocultată printr-o compensare diplomatică orientată spre susținerea franceză. Cuza este constrîns să abdice în 1866 printr-un complot care-i unește pe conservatori și pe liberali. Căderea lui Cuza și ascensiunea la tronul principatelor a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Relația Principatelor cu rușii, importantă, este ocultată printr-o compensare diplomatică orientată spre susținerea franceză. Cuza este constrîns să abdice în 1866 printr-un complot care-i unește pe conservatori și pe liberali. Căderea lui Cuza și ascensiunea la tronul principatelor a prințului Carol de Hohenzollern, candidatul Franței și al Prusiei, ascunde miza geopolitică și culturală majoră, în care Rusia devine puterea din Balcani în ascensiune față de Poartă. Dacă unii reprezentanți ai elitelor românești consideră că, pentru viitor, tactica consistă în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este păstrătorul valorilor culturale și religioase slave; panslavii nu se opun mișcărilor insurecționale din Balcani, mișcări pe care le dirijează în favoarea cauzei naționale ruse. Dacă revoluția din Balcani poate servi intereselor Rusiei, aceleași insurecții amenință Imperiul austro-ungar. CAPITOLUL V Independența Principatelor O NOUĂ ETAPĂ A CHESTIUNII ORIENTALE Independența României, consimțită în 1878 la Congresul de la Berlin, care definește o nouă ordine în orientul Europei după revanșa rusă în fața turcilor din războiul de la 1877-1878, este o nouă etapă în chestiunea orientală. Controlul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Anii 1875-1877 sînt marcați de luările de contact între Curțile din Viena și Sankt-Petersburg. Neutralitatea Vienei este indispensabilă Rusiei în condițiile în care s-ar hotărî să facă pasul și să abandoneze politica de non-intervenție. Insurecțiile ating spațiul sud-danubian, însă principatele rămîn calme chiar dacă Bucureștii îi primesc pe revoluționarii bulgari pe teritoriul său încă din 1875. Comitetele bulgare organizează un trafic de arme și de muniții. Prințul Carol acționează, încă din 1866, într-o logică ce conduce la ideea de independență
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
povestire legendară, aceea a așezării față în față a turcilor și a românilor. Aceasta este stimulată de un populism statal care produce o istorie a eliberării eroice realizată doar de poporul român și urmărește să facă să fie uitate implicarea Principatelor în acțiunea generală a popoarelor balcanice și inserarea proiectului lui Carol în inițiativa determinantă, cea rusească, pentru a conferi evenimentelor de la 1877 un caracter fondator. Hotărîrea prințului și a echipei sale intervine după mai bine de zece ani al unui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și să creeze o armată modernă. În acest scop, Carol a recurs la ajutorul tehnic și financiar al străinătății, dar formularea acestei dependențe îmbracă un caracter nou, deoarece politicul se pretinde independent. Carol apărea în 1866. Ascensiunea sa la tronul Principatelor ascundea un puternic aer de conspirație. Abdicarea forțată a lui Cuza la 27 februarie destabilizase imediat unirea personală din 1859. În acel moment, Constantinopolul nu scapă ocazia și se adresează puterilor garante, pentru a chema la respectarea termenilor Convenției din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să-și fi dat acordul. Într-un timp foarte scurt se organizează un plebiscit, de unde rezultă, după Brătianu, că "cinci milioane de români își aclamă suveranul, pe prințul Carol". Camera ratifică plebiscitul... Lui Carol nu-i rămîne decît să descopere Principatele. El se informează și-i primește la Düsseldorf pe Brătianu și pe Davila, inspectorul general al serviciului sanitar român și pe bătrînul aghiotant al prințului Cuza. "Doctorul Davila îi arată prințului Banatul, Bucovina și Basarabia. El îi explică că toate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aghiotant al prințului Cuza. "Doctorul Davila îi arată prințului Banatul, Bucovina și Basarabia. El îi explică că toate aceste regiuni sînt locuite în mare majoritate de români și că, în consecință, ele vor trebui să fie într-o zi încorporate Principatelor române. Însă prințul Carol nu vrea să audă vorbindu-se de planuri fără rezultat. Acești domni lasă prințului un mare număr de cărți și de fotografii destinate unei mai bune cunoașteri a viitorului său Principat". Aventura începe cu o călătorie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fie într-o zi încorporate Principatelor române. Însă prințul Carol nu vrea să audă vorbindu-se de planuri fără rezultat. Acești domni lasă prințului un mare număr de cărți și de fotografii destinate unei mai bune cunoașteri a viitorului său Principat". Aventura începe cu o călătorie clandestină. Carol, ofițer prusac, urmează să traverseze Austria deghizat în negustor. Sosit la Baziaș, punctul terminus al căilor ferate ale statului austriac, el se îmbarcă pe un vapor care îl duce de la Orșova la Turnu-Severin
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-i confere prințului rangul și prerogativele, nu ca în trecut, cu titlu viager, ci cu titlu ereditar. În mesaj se arată că "Sublima Poartă nu are nici o îndoială că Alteța Voastră Serenisimă n-ar respecta în mod constant drepturile suzeranității Sultanului asupra Principatelor unite care fac parte integrantă din Imperiul otoman". Acceptarea acestui rol de vasal este fără îndoială tactică. Principatele constituie o miză în tocmeala dintre cei Mari. La Salzburg, în 1867, Napoleon III propune lui Julius Andrassy să le schimbe cu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mesaj se arată că "Sublima Poartă nu are nici o îndoială că Alteța Voastră Serenisimă n-ar respecta în mod constant drepturile suzeranității Sultanului asupra Principatelor unite care fac parte integrantă din Imperiul otoman". Acceptarea acestui rol de vasal este fără îndoială tactică. Principatele constituie o miză în tocmeala dintre cei Mari. La Salzburg, în 1867, Napoleon III propune lui Julius Andrassy să le schimbe cu Veneția. Ministrul împăratului Austriei ar fi replicat: Ne oferiți ceva ce nu ne aparține și pe care nu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
altă parte, ni se prescrie să concurăm cu forța la răsturnarea Imperiului otoman. Dacă ați făcut deja din România o a doua Belgie, situația noastră de astăzi ar fi clară". A vorbi de neutralitate presupune implicit revenirea la redefinirea statutului principatelor, căci neutralitatea ar implica o indepedență a politicii externe revendicate de prinț. Carol trece de la formularea dreptului la anunțarea unui fapt împlinit. Are loc un șantaj prin care se urmărește negocierea cu Constantinopolul a recunoașterii independenței în schimbul neutralității românești în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să se realizeze fără război", notează el într-un text publicat la București în 1877. Pentru unii susținători ai partidului conservator, acest război o simplă insurecție este descalificant; România nu trebuie să-și asume riscul de a pierde Basarabia. În Principate nu se manifestă un sentiment popular antiturc. Această apreciere este confirmată de N. lorga într-un studiu din 1928, consacrat războiului din 1877-1878: "Pentru români, turcii nu sînt de văzut. Există o mare diferență între atitudinea românilor și atitudinea slavilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1876 are loc la Constantinopol conferința ultimei șanse, la care participă marile puteri și Poarta. Noul program de reforme înaintat de marile puteri este respins de turci, care anunță o reformă constituțională. La București, aceste propuneri stîrnesc indignarea lui Carol. Principatele rămîn parte integrantă a Imperiului otoman; ele sînt calificate drept provincii privilegiate. Ruptura ruso-turcă este inevitabilă. Aceasta este precedată de negocieri cu rușii care garantează teritoriul românesc. Epoca în care Principatele erau doar cîmp de luptă pentru armatele străine a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
constituțională. La București, aceste propuneri stîrnesc indignarea lui Carol. Principatele rămîn parte integrantă a Imperiului otoman; ele sînt calificate drept provincii privilegiate. Ruptura ruso-turcă este inevitabilă. Aceasta este precedată de negocieri cu rușii care garantează teritoriul românesc. Epoca în care Principatele erau doar cîmp de luptă pentru armatele străine a trecut. Bismarck recunoaște că regularizarea trecerii trupelor rusești pe teritoriul românesc printr-un tratat este preferabilă abandonării țării, pur și simplu, Rusiei, în vreme ce Des Michels notează: "Rolul meu se reduce la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de proprietate. Proiectele avansate prin proclamația revoluției valahe din iunie 1848 își găsesc aplicarea. Reforma de la 1864 este un produs al anului 1848 și al marii mișcări ruse de reflecție asupra iobăgiei și asupra necesității abolirii ei. Regulamentul organic impus Principatelor de ruși a adus o primă mare mutație în definirea relației țăranilor cu stăpînii pământurilor: boierii au fost desemnați ca proprietari ai pămînturilor, iar drepturile țăranilor limitate la două treimi din moșie. Acest drept de folosință a moșiei de către țărani
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Muntenia și 48 în Moldova. Stăpînirea unei treimi din moșie de către proprietari trebuia să răspundă nevoilor crescînde de producție cerealieră, pentru profituri mai bune la export în momentul în care otomanii ar fi pierdut dreptul lor de preempțiune pe piața Principatelor. Avînd nevoie de munca țăranilor, proprietarii măresc corvezile. Țăranii nu sînt, în principiu, legați de pămînt, dar au obligația de a da un preaviz de 6 luni înainte de a pleca. Proprietarii se plîng în fapt de abandonarea cronică a pămînturilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
organizează în indiviziune. Pămîntul lipsește cu atît mai mult cu cît accesul la pășunile comunale este abolit. Țăranii fără pămînt se angajează ca fermieri și arendași, o nouă dependență creîndu-se. Foamea de pămînt devine o componentă a istoriei sociale a Principatelor. Legea din 1864 n-a pus capăt mizeriei țărănești care îi impresiona pe călătorii străini ai anilor 1840. La zece ani după aplicarea acestei legislații, tensiunile la sate persistă. Trimisul Franței la București înmulțește informațiile alarmiste asupra stării satelor: "Deznodămîntul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1.325.096 locuitori, și, după o statistică din 1860, este de 9.234 persoane în Muntenia, la 2.400.921 locuitori. Evreii reprezintă în 1859-1860 9% din populația Moldovei, aproape 0,4% din populația Munteniei, și 3% din populația Principatelor unite. Numărul evreilor a crescut în tot cursul secolului al XVIII-lea, apoi în anii Regulamentului Organic, pînă în 1878. Prinții Moldovei i-au chemat pe evrei pentru popularea provinciei, îndemnîndu-i pe noii veniți să creeze tîrguri sau să repopuleze
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
anii Regulamentului Organic, pînă în 1878. Prinții Moldovei i-au chemat pe evrei pentru popularea provinciei, îndemnîndu-i pe noii veniți să creeze tîrguri sau să repopuleze unele sate. Dezvoltarea comerțului în anii 1820-1830 provoacă o migrație a populațiilor străine către Principate. Acest aflux va fi denunțat de publiciștii aflați în serviciul cauzei antisemite. Într-un text semnat de Verax, în 1903, se poate citi: Totul făcea să se prevadă că românilor li se deschidea un magnific viitor economic. Din nefericire, în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]