14,215 matches
-
scenă a scheletului reginei. Bătrânul monarh este singurul supraviețuitor al carnagiului, dar tragedia i-a luat mințile: "Zadarnic încercară oamenii să se înțeleagă cu Regele Wenceslav. La orice întrebare el râdea și, ridicându-și hlamida până la genunchi, începea să joace. Râsul lui creștea și scădea fără încetare, încât umplu de groază pe oameni". O inscripție descoperită de unul dintre localnici devoalează misterul: cetatea pierise răpusă de ciumă 62, chiar de Sfânta Elena, ziua nunții regelui. Rândurile narațiunii sunt sudate în jurul unei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al Rusiei, un scelerat sifilitic. Dialogul sacadat și percutant, plasat între perioade descriptive tăiate în fâșii rezumative fine, accentuează impresia de dramatic, la care trebuie adăugate elementele de gesticulație punctate cu promptitudine de narator: "Râdea, mușchii i se suceau în râsul acesta și ochii lui hojma clipeau". În asemenea manifestări trebuie descoperiți germenii nebuniei care declanșează teroarea subsecventă. Un al doilea episod cu valoare premonitorie este constituit de dialogul, cu accente de patetism romantic, dintre protagonist și soția sa, Ruxandra, care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tenebroase. Sub povara efortului și a strânsorii, "[m]âna era umflată și degetele încovoiate". Contemplând-o la lumina lămpii, Leiba "atinse mâna tâlharului cu sticla fierbinte: o crispație violentă a degetelor se produse urmată de un vaier surd...". Hohotul de râs alienat care-l zguduie pe hangiu este semnalul materializării revanșei. Ca un regizor dramatic experimentat, chiar înainte de consumarea propriu-zisă a climaxului, naratorul mută focusul asupra soției lui Zibal, care se trezește, brusc, din somn, pentru a descoperi că Leiba, bolnav
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acestei prime întâlniri cu oamenii casei este augmentat ulterior; călătorii descoperă o altă creatură, demnă de fanteziile cinematografice ale unor Tod Browning sau Wes Craven: "un gușat cu traista de carne lucioasă, căscând ochii cârpiți, rânjind dinții galbeni într-un râs grotesc și strâmbându-se tâmp". În sfârșit, cadrul se lărgește suficient cât să permită înregistrarea pe retină a castelului bântuit, descoperit, într-o simultaneitate teatral-gotică, de narator și de lector: "Răspundea exact închipuirii: cu cele două rânduri de ferestre înguste
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu doarmă în odăile bântuite de spectrul Arankăi, al cărei portret hipnotizează orice privire. Atras de o chemare misterioasă către smârcurile fetide, eroul îl reîntâlnește afară pe hirsutul Gușat, figură împrumutată din imaginarul gotic apusean: acesta "se apropie ocolit cu râsul oribil, care-i dezvelea dinții galbeni și tociți, cu pieptul dezgolit care-i arăta smocurile de păr, roșcate și grețoase". Microscopat, peisajul își dezvăluie cu voluptate vintrele descompuse și contaminate de fungus: "aceeași apă băloasă, aceleași plante grase și apoase
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
astfel de reconstituiri s-a ajuns la o concluzie nostimă privind dobândirea fericirii pe calea umorului (dovedit de atâtea ori de englezi) și a ironiei (arătată mereu de francezi). Ca o completare venea și îndemnul să știm să râdem, căci râsul este o "medicină morală". În aceste condiții se schimbă și scopul religiei. Ea ne îndeamnă spre buna dispoziție, care este sinonimă cu adevărata credință, respingând proasta dispoziție, care trimite spre ateism. Unele contribuții la criza conștiinței europene de la sfârșitul clasicismului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
stârnit nenumărate controverse. Klimt bulversa încă odată convențiile canonice ale picturii academice înfățișând o anatomie completă a nudului feminin. Femeia imponderabilă a filozofiei și pozitivismului pare să exibe propria sexualitate ca și antica Baubo, dar, spre deosebire de gestul grotesc care stârnește râsul Demetrei, aici el este generator de anxietate. O altă figură care a stârnit oprobiul a fost cea a femeii însărcinate din colțul din dreapta sus al tabloului. Moartea, mai precis craniul scheletului, stă între femeia însărcinată și o alta care-și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de a crea noi forme de existență. Focalizat pe momente reprezentând "moartea și renașterea, schimbarea și reînnoirea", carnavalul medieval a condus, conform lui Bahtin, la "o percepere festivă a lumii", scopurile sale majore fiind subminarea realității sociale prin batjocură și râs. Spre deosebire de festivitățile oficiale, bazate pe valori ierarhice, care susțineau tot ceea ce era "stabil, neschimbat, peren", carnavalul medieval celebra "eliberarea temporară de adevărul curent și de ordinea prestabilită", suspendând "toate gradele ierarhice, privilegiile, normele și interdicțiile 212". Dacă aplicăm teoria lui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
grup de curteni mascați, și-a exprimat în felul acesta nemulțumirea față de guvernarea lui Henric VI216. Considerat ca fiind o imitație a carnavalului european, carnavalul american nu se încadrează descrierii bahtiniene a ideii de subminare a regulilor sociale prin provocarea râsului, și nici interpretării lui Humphrey referitoare la "neascultare". Există o diferență remarcabilă între carnavalul american din secolul al XIX-lea și manifestările sale din secolul al XX-lea. În secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX carnavalul american
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
într-o parte și nu sufla în fața celui cu care vorbești în acel moment. Scuipatul este un gest foarte urât și trebuie urgent să renunți la el, mai ales în prezența altora. Căscatul, introducerea degetelor în nas sau trosnirea lor, râsul zgomotos sunt alte câteva gesturi de prost gust. Încearcă să te controlezi atunci când îți vine să le faci, mai ales în public! Să râdem cu Mia! Ioana, te-ai spălat înainte de a pleca la școală? Sigur că da, mamă. Și
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
personalitatea lui. Cred că partea umoristică din film este extrem de eficientă, te face să-ți lași garda jos, și atunci ești lovit în plin. Sunt apropiată de tragicomedie, cred în complexitate. Nu poți să faci tragedie fără să pui și râs. Viața apare distorsionată dacă spui doar că tragedia e tragedie, viața e mai complexă, e un amestec. Umorul face bine la sănătatea noastră mentală și este una dintre calitățile pe care nu trebuie să le pierdem. Aveam în vedere chiar
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
că forțele tineretului democratic sunt formate din Tineretul Progresist (UTC-ul, camuflat precum cameleonul, n.n.), Tineretul Plugăresc, Sindicalist și Liberal - Tătărăscu”. Continuând să mintă și să se laude cu nerușinare, tov. Vasile Bălteanu făcea niște constatări pe dos de tot râsul: „...în județ cea mai mare influență o are T.F.P.-ul (tineretul plugăresc, afirmație adevărată, n.n.), T.P.-ul (tineretul comunistoprogresist, afirmație mincinoasă, n.n.) și Tineretul Național Liberal (afirmație corectă, n.n.) iar în oraș Tineretul Progresist (conform propriilor statistici ale T.P. ce
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai puține decât comuniștii și sateliții lor, dar destule pentru a putea remarca „popularitatea” de care se bucura acest BPD, în special în mediul rural. Opinăm că dacă PCR ar fi candidat „solo”, scorul final ar fi fost de tot râsul dar așa, ascunzându-se cu viclenie și lașitate în spatele unei sigle „mobilizatoare” (BPD), a putut să se strecoare în Parlamentul de atunci exact pe ușa din dos și „in extremis”. Subcapitolul IX În episodul anterior am descris pe baze strict
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din Cozmești: prin acuzarea liderului de nealiniere benevolă și umilă la „adevărata organizație revoluționară unică”, UTM, ce și întinsese otrăvitele tentacule prin cele mai ascunse unghere al României. d. „Tov. Cârciu Vasile a căutat să facă U.T.M.-ul de râs” Hotărât lucru, raportul de activitate din care vom cita în continuare, a fost conceput în mod special încă de la prima literă de către tov. Olaru, pentru a duce la bun (rău?!) sfârșit totala desființare a OTS din toate comunele sau satele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Strati Gheorghe”. Plângându-se în continuare de belelele întâmpinate pe teren, secretarul Plasei Pungești mai scria următoarele: „...greutăți în ședință am avut la Pungești din partea tov. Cârciu Gh. Vasile care în timpul ședinței a căutat să facă U.T.M.-ul de râs pentru a sustrage tinerii de la atenția prelucrării ședinței”. Avându-se în vedere „gravitatea” faptei lui Cârciu, aceea de a lua (pe bună dreptate!) organizația utemistă în răspăr, au urmat și consecințele pe care tov. Olaru le-a inserat cu mare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
săi, dar ne putem pune în pielea lor. Ce să facă mama Zamfira, fată de patron din Huși, și tata Costache, răzeș, proprietar de pământ cu un mic rang boieresc și funcționar public? Probabil, pentru a nu-i face de râs prin sat, s-au hotărât să-și dea copilul pe mâinile unui maestru pentru a învăța meseria de tâmplar și nu la Vaslui, unde-l puteau vedea oamenii din Bârzești, ci la Huși. Vârsta majoratului (21 de ani) l-a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
drapel. A ajuns pe frontul de Răsărit unde a fost luat prizonier. În 1951 a fost eliberat și a ajuns acasă la Buda. Pe acolo lucra în învățământ și o domnișoară tânără și frumușică, adică eu (trage un hohot de râs sănătos n.n.). Bine-nțeles că a pus ochii pe mine, hoțomanul, și până nu m-am măritat cu el n-am scăpat! Ei, asta era în 1951”. d. „Socrul meu Constantin Zavloschi a făcut două luni de pușcărie” Margarita își
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și cultura indiană • Émile Durkheim, Despre sinucidere • Georges Bataille, Partea blestemată • Henri Bergson, Cele două surse ale moralei și religiei • Henri Bergson, Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței • Henri Bergson, Evoluția creatoare • Henri Bergson, Introducere în metafizică • Henri Bergson, Teoria rîsului • Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei • Hermann Keyserling, Jurnalul de călătorie al unui filosof • Ion Petrovici, Din cronica filosofiei românești • Léon Bloy, Mîntuirea prin evrei • Leonida Maniu, Dor și armonie eminesciană • Lev Șestov, Începuturi și sfîrșituri • Lev Șestov, Revelațiile morții
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu schimbarea aceasta. Caragiali nu mai lucrează nimic și abuzează pot zice într-un mod extraordinar de prieteșugul meu pentru el ba are de gînd să mai plece și la Iași, nu știu eu singur pentru ce." În ceea ce privește sperarea și rîsul împreună, Eminescu le dezminte: "Musiu în chestie e, îmi pare, tot în București. Dar nu l-am mai văzut." Aceste rînduri sînt din 6 ianuarie 1882: numit în 1881 revizor școlar pentru județele Neamț și Suceava, Caragiale ceruse mutarea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
rupt în vîrf, apoi continua: "...al familiei Cavacioni" și iar se apleca rapid asupra pantofului. [...] "Eu am cercetat cette lignee și am probe evidente despre afirmația mea...". Odată a îndrăznit să se zugrăvească cu această obîrșie în fața tatălui său. Ce rîs a fost! Caragiale, bătîndu-și țeasta, a exclamat: "Ce tot spui, mă! Străbunicul tău era plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sînt eu turtit în creștet!"..." Niciodată nu i-a iertat lui Caragiale că mama lui nu fusese cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
adîncă amărăciune despre a noastră: Nebunie va fi odinioară starea normală a minții omenești. Planeta noastră va fi un vast balamuc. Biata omenire! După atîta prostie, frumos sfîrșit!" Începem o altă istorie, mai puțin veselă decît cea de pînă ieri; rîsul și gluma nu vor mai putea sluji de mîngîiere ca altădată față cu cele ce se vor petrece în lumea noastră românească. Copiii noștri vor avea poate de ce să plîngă noi am rîs destul." Un singur element de continuitate prin
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
tot pasul a acestor „ziceri” cu sens aforistic este specifică nu țăranului, ci scriitorului Creangă care dă dovadă de un real rafinament erudit. Formula prin care sunt introduse în text proverbele și zicătorile („vorba ceea”), devenită ea însăși proverbială, stârnește râsul și întreține mereu vie atenția cititorului anunțând intențiile ironice ale autorului. De fapt, efectul de ansamblu pe care îl vizează Creangă prin „înțelepciunea” construită de zicerile tipice este umorul. Inepuizabila dorință de a vorbi vine, la Creangă, dintr-o „voluptate
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Ceriul era limpede și luceferii sclipitori râdeau la stele, iar luna scoțând capul de după dealuri, se legăna în văzduh, luminând pământul.”. (Dănilă Prepeleac, p.185) Fragmente ca acesta trec însă neobservate, în prim plan rămânând intenția autorului de a stârni râsul și de a crea, prin umor, o legătură mai directă cu cititorul. Impresia de oralitate, despre care s-a discutat, este susținută mai curând de aceste intervenții în text ale povestitorului, prin care autorul reușește să creeze o anumită complicitate
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie îndelungată: «Ieși, copile cu părul bălan, afară și râde la soare, doar s-a îndrepta vremea!» Și vremea se îndrepta 8după râsul meu... Știa, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei...” Ea „știa a faci multe și mari minunății: alunga nourii cei negri de deasupra satului”, „abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
imaginației lui cu „așa ceva nu există” sau „așa ceva nu se poate”. Învață de la copil cum poți suspenda realitatea, cum o poți înfrumuseța fără să te amăgești. Nu uita, în lumea copilului, ești musafir, fii politicos și nu o lua în râs. Copiii îi adoră și îi respectă pe cei care se joacă cu ei și apreciază foarte mult un adult care știe cum să se joace; Încurajați copiii să vorbească despre ceea ce fac, să emită idei personale; Permiteți copiilor, pe cât este
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]