9,856 matches
-
tipologie, fie cea a unei femme fragile sau a unei femme fatale. Spre deosebire de tabloul lui Pallady, calele nu devin eufemismele devoalate ale unei sexualități febricitate senzual, privirea este cea care indică florile, și nu invers. Există aici o simbioză între reflecție și visare, între spirit și expresia subtilă a unei dorințe, reveria. Floarea pare să exercite un fascin asupra tinerei femei, lujerul pe care se înalță urmează aceeași grație sinuoasă, insinuantă a brațului. În locul florilor, două frunze mari frunza se înscrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Melancolia se reflectă diferit la o serie de alți pictori care au multe în comun cu sensibilitatea decadentă, trecând din spațiul reveriei în cel al patologicului, al neurasteniei. Unul dintre pictorii reveriilor feminine, ai sensibilității marcate simbolist prin sugestia unei reflecții colorate de idecidabilele unor emoții, este Nicolae Vermont. Visând (1898), Reverie, Femeie lângă stâncă (1898), Fată tânără cu fața la foc, Doamna în rochie galbenă (1915), Lectura (1919), Pe gânduri (1924) configurează o preocupare de factură simbolistă a pictorului pentru transcrierea stărilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
emoții, este Nicolae Vermont. Visând (1898), Reverie, Femeie lângă stâncă (1898), Fată tânără cu fața la foc, Doamna în rochie galbenă (1915), Lectura (1919), Pe gânduri (1924) configurează o preocupare de factură simbolistă a pictorului pentru transcrierea stărilor sufletești în spectrul reveriei. Reflecția așezată sub semnul reveriei este feminizată, lărgind cadrele de percepție și de comentariu al clișeului către o nuanțare și rafinare a datelor feminității. Avem o expresie erotizată a reveriei în Reverie, expresie mai degrabă a unor chagrins d'amour în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fondatori ai "Tinerimii artistice", fusese, la München, elevul lui Franz von Stück, pictor apreciat de Arghezi, fără exagerare însă. Ceea ce devenea principalul atu al artistului, și acesta nu ezita să-l folosească -, era calitatea sa de "colorist", foarte multe dintre reflecțiile critice anterioare oprindu-se la această evidență. Arghezi insistă însă asupra incapacității pictorului de a transmite o emoție sau o reflecție, unde și relevarea unui repetitiv obsedant, a unei circularități mecanice a temelor și motivelor. Ceea ce Arghezi remarcă numaidecât este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
principalul atu al artistului, și acesta nu ezita să-l folosească -, era calitatea sa de "colorist", foarte multe dintre reflecțiile critice anterioare oprindu-se la această evidență. Arghezi insistă însă asupra incapacității pictorului de a transmite o emoție sau o reflecție, unde și relevarea unui repetitiv obsedant, a unei circularități mecanice a temelor și motivelor. Ceea ce Arghezi remarcă numaidecât este artificialitatea, "poza" acestor tablouri, pe care o aseamănă celei a lucrărilor unui alt decorativist afin simbolismului și Art Nouveau-ului, Ștefan Popescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
altă figură, decadentă, a deșertăciunii, cu a cărei filozofie ne familiarizează toate acele amare memento mori din Ecleziastul? Regăsim acest topos al melancoliei în "nocturnele" lui Georges de La Tour, ca o simbioză dintre tema "vanității", specifică secolului XVII, și a reflecției düreriene, pe care Victor Ieronim Stoichiță o înregistrează în seria Magdalenelor pictate de acesta. Melancolia întruchipată adesea de Magdalena apare mai mult decât ca o expresie a prototipului curtezanei penitente (meretrix paenitens), (e.g. Thaïs a lui Parmigianino, personaj revalorizat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un craniu, ultimul element fiind singurul păstrat de Kimon Loghi. Așa cum remarcă Victor Ieronim Stoichiță, "Georges de La Tour reușește să surprindă, în seria Magdalenelor, atmosfera unei meditații solitare, concentrate și esențiale [...]"560. În opinia istoricului de artă, Magdalena ar ilustra reflecția melancolică transpusă în ecuație pascaliană, pe care elementele din jur, reduse ca număr, o conotează simbolic. Pictura lui Kimon Loghi, circumscrisă contextului ideatic și de sensibilitate al finisecularismului, reflectă din plin estetica decadentă, însă, constituie ea, mutatis mutandis, și o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în poală. Este posibil ca artistul să preia, pe filiera düreriană, atitudinea melancolică ca atitudine "artistică" tipică, prezentă și în titlul tabloului. Diferența evidentă ține de dimensiunea senzualist-morbidă, accentuată în sensul sensibilității decadente. Dacă Magdalenele lui La Tour se abandonau reflecției, absorbite într-o contemplatio morosa care le spiritualiza, privind la flacăra lumânării sau în gol, figura feminină la Kimon Loghi este expusă frontal, frontalitatea specifică privirii meduzante. Fata ne fixează obsedant, expunând craniul ca pe un trofeu, obiect de cult
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reală și să adopte un stil sobru, impersonal. Realimul se Îndreaptă spre viața socială, prezintă personajul În strânsă legătură cu realitatea Înconjurătoare, ca produs al mediului unde trăiește scriitorul. În proza realistă, scriitorul se folosește de analiza psihologică și de reflecția morala, ca mijloace de caracterizare a personajului literar. H. de Balzac este exponentul realismului; opera sa a avut un rol important În literatura europeană. Realismul practicat de Balzac s-a constituit Într-un tip de realism, numit „balzacianism”; trăsăturile ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
caracter liric, Însă și o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a poemului, se exprimă reflecția filosofică. Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic, știindu-se că dramaticul implică deopotrivă și epicul și liricul.. Caracterul dramatic implică intensitatea trăirilor sufletești. Lirismul e rezultatul proiectării
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
s-a folosit de tehnica monologului dialogat, interior, rostit În prezența sau absența altui personaj, ori a unuia Închipuit. Se dedublează pe parcursul piesei, dialogând cu sine pentru a pune În valoare idei privind existența și destinul uman, prin exprimarea propriilor reflecții, opinii sau concepții. Dramaturgul precizează, În deschiderea piesei, această modalitate artistică: „Ca orice om foarte singur, Iona vorbește tare cu sine Însuși, Își pune Întrebări si răspunde, se comportă ca și când În scenă ar fi două personaje. Se dedublează și se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
născut. Doamne, câți pești unul În altul!” Acum Iona definește viața: „... drăcia aceea frumoasă și minunată, și nenorocită, și caraghioasă, formată din ani pe care am trăit-o eu”și Încearcă să-și descopere identitatea, ca ființă Înzestrată cu atributul reflecției: „Mi-am adus aminte. Eu sunt Iona!” și Înțelege că a greșit drumul, că ar fi trebuit să Încerce o cale inversă, alta decât aceea care guvernează o natură fără rațiune. Nu mai spintecă burți de pește pentru a ieși
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca un tratat. Ambiția ei a fost mai modestă: să adune studii pe această temă, produse ale unor experiențe și preocupări, și nu o prezentare sistematică. Intenția noastră este de a iniția o preocupare și a motiva un interes pentru reflecția asupra dezvoltării sociale și a rolului sociologiei în acest proces, a investiga germenii paradigmei dezvoltării sociale. Cartea este produsul unui program prioritar al Institutului de Cercetare a Calității Vieții și, mai nou, a unui program de cercetare interuniversitară finanțat de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Bădescu, D. Abraham, M. Ghibernea, Editura Meridiane, București. Wolff, Richard D., 1970, “Modern Imperialism: The View from Metropolis”, American Economic Review, 60, nr. 2, mai, p. 225. O viziune globală a dezvoltării sociale Mircea Malița Elena Gheorghiu Printre centrele de reflecție asupra problemelor globale ale omenirii - printre care și dezvoltarea socială - Clubul de la Roma a ocupat o poziție distinctă și remarcabilă, bucurându-se de ecou și influență. Scopul acestui capitol este de a prezenta perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este de a prezenta perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră și metodologia urmată, concluziile la care Clubul a ajuns (expuse, invariabil, sub forma Rapoartelor), precum și actualitatea și relevanța reflecției Clubului asupra acestei problematici. Natura și obiectivele Clubului de la Roma Înființată în aprilie 1968 la Roma din inițiativa unui om de afaceri italian, Aurelio Peccei, și a unui om de știință scoțian, Alexander King, această organizație nonprofit a avut, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
publicul larg, mai recent recurgând și la mijloacele de comunicare în masă cu scopul de a răspândi la nivelurile cele mai ample ale societalului conștiința problemelor globale grave, face ca acesta să fie o instanță singulară în contextul centrelor de reflecție serioase asupra problemelor ce afectează lumea contemporană. Pe de altă parte, caracterul unic al Clubului este dat de faptul că strategia acestuia constă în transpunerea concluziilor atinse sub forma unei filosofii proprii având la bază convingeri solide. În ce privește viziunea Clubului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
imposibil de realizat în absența unei educații bazate pe valori global împărtășite, interdisciplinară, ce încurajează gândirea pe termen lung, dar, totodată, gândirea critică constituie în prezent teza principală a Clubului de la Roma, care, totodată, ne revelează actualitatea acestei instanțe de reflecție a cărei preocupare majoră o constituie viitorul speciei umane și al Planetei. Bibliografie* Berger, Peter L., 1997, The Limits of Social Cohesion: Conflict and Understanding in a Pluralistic Society, Bertelsmann Stiftung.Botkin, J.; Elmandjra, M.; Malița, M., 1978, No Limits
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reflectă Europa socială conturată din toate celelalte reglementări. Dincolo de speculațiile conform cărora votul de blam european a reprezentat un joc politic de culise îndreptat mai degrabă către configurația politică națională decât spre interesul european, votul negativ rămâne un punct de reflecție asupra măsurii în care Uniunea Europeană reușește încă să reprezinte cu succes adevăratele interese ale cetățenilor săi. Totodată, votul negativ nu trebuie privit ca fiind îndreptat contra viitoarelor extinderi ale UE, ci mai degrabă ca un exercițiu democratic de dezbatere publică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
specialiștii în tematica dezvoltării. Acestor domenii de cercetare li se pot adăuga contribuțiile aduse de dezbaterile pe tema „capitalului social” care au subliniat centralitatea problematicii bunurilor publice pentru științele sociale și au marcat, mai mult decât orice altă direcție de reflecție pe aceste probleme, importanța variabilelor culturale și sociologice pentru explicarea fenomenelor economice și instituționale de bază. În toate orientările menționate, accentul studiului este pus pe indivizi care se angajează voluntar în rezolvarea problemelor colective, la diferite niveluri, mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a tendințelor statistice în curs. Termenul futurology a fost propus de Ossip Flechtheim în 1966 pentru a desemna „disciplina” (complementară istoriei) al cărei scop este studiul logicii viitorului. Prospectivă este un termen propus de Gaston Berger pentru a desemna atât reflecția anticipativă, cât și acțiunea pe care acest tip de reflecție o generează. Termenul este folosit în prezent pentru a sublinia libertatea de a „alege” viitorul, care nu predeterminat. Cât despre computerizare și automatizare ca metode moderne de lucru, acestea au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de Ossip Flechtheim în 1966 pentru a desemna „disciplina” (complementară istoriei) al cărei scop este studiul logicii viitorului. Prospectivă este un termen propus de Gaston Berger pentru a desemna atât reflecția anticipativă, cât și acțiunea pe care acest tip de reflecție o generează. Termenul este folosit în prezent pentru a sublinia libertatea de a „alege” viitorul, care nu predeterminat. Cât despre computerizare și automatizare ca metode moderne de lucru, acestea au constituit încă din 1982 tematica Raportului Microelectronics and Society al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
apel și tematica studiilor: bibliografii de factură istorică (istoria gîndirii pedagogice într-un domeniu sau într-o arie de interes), istoria generală a educației și a învățămîntului, istoria legislației educa ționale, biografii istorice ale unor mari personalități care au influențat reflecția și practica educațională, devenirea istorică a unor concepte pedagogice fundamentale (de exemplu, finalități, curriculum, evaluare etc.), abordarea istorică a unor instituții educaționale, istoria reformelor educaționale, critici ale unor evoluții actuale ale sistemelor educaționale prin prismă istorică, istoria comparată a educației
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
semnificative? -Cum se încheie activitatea? Acestea sînt direcții orientative de observare în contexte educaționale naturale și implică atît notițe neutre, narative, cît și note reflective. Este indicat ca cercetătorul să înregistreze în mod distinct firul narativ al activității observate și reflecțiile personale, subiective. Observația comportamentului uman într-un cadru natural este dificil de realizat, în multe cazuri din considerente de etică a cercetării: subiecții nu trebuie să cunoască intențiile observatorului, așadar ei nu consimt la realizarea cercetării; se poate încălca dreptul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
climatul socio-cultural prevalent în epoca temporală investigată, sau, mai modest, să elucideze relații specifice între anumite fenomene socio-culturale. În contrast flagrant cu sociologia de fotoliu, axată pe emiterea de speculații de o abstractitate fără o minimă tangențialitate empirică, de tipul reflecțiilor macro-istorice ale lui A. Comte (1999) [1842] asupra legilor inexorabile "cu privire la întreaga evoluție intelectuală a Umanității" (p. 11), sociologia de arhivă este ferm conectată la domeniul empiric, tratând semnificațiile depozitate pe diferite suporturi materiale ca artefacte pretabile la investigația empirică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
propulsia ideologică în laboratorul ideatic ce se va crea în climatul intelectual al istoriografiei pașoptiste. Iar Florian Aaron s-a aflat, din acest punct de vedere, în frontul avangardist al inovației ideologice. Noua întorsătură romantică pe care Aaron o imprimă reflecției istorice este perfect reperabilă în exegeza cvasi-hageografică pe care o face persoanei lui Mihai Viteazul și în interpretarea pe coordonate naționaliste a faptei sale din 1600. Tomul al II-lea al extinsei sale trilogii intitulate paradoxal Idee repede de istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]