10,956 matches
-
tiu, că ai în sertar, ieri te-am văzut ieșind din cimitir! Badea Ion, închis pe dinăuntru în ghereta de la intrare. Șubă de armată, pâslari mărimea 46, pulovăr de lână ros în coate, nădragi din postav unguresc cu pachești, căciulă rusească, cămeșă kaki, tip gărzi patriotice, mănuși cu un singur deget, decupate pentru trăgaci. Radioul dat la maxim. No, tot mi-i bun comunismul, e lumina la 9 și să culcî curvele mai divremi. Mi-s om bătrân, am făcut 30
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lumea mai dragă, îți fură insigna din piept și se înfige în altă erecție de om singur. În moarte trebuie să intri cu bocancii în picioare, cu unghiile netăiate, cu tricoul transpirat, cu blugii rupți, duhnind a alcool, a tutun rusesc, a coaie nespălate. Să intri trântind ușa, dărâmând zidurile, spărgând icoanele, murdărind preșurile. La naiba cu ifosele, cu smiorcăielile, cu ochii umezi de vițel la tăiere! La naiba cu toate! Am trecut pe lângă moarte și i-am trimis bezele, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
primit danii și de la diverși particulari, de categorie socială inferioară și totodată și-a extins domeniul și prin schimburi”<footnote Ibidem, p. 556 footnote>. O altă categorie de proprietăți erau ,,cele din interiorul orașului, diverse dughene în Iași pe Ulița rusească, înspre Sărăria Veche, pe Ulița Mare, în capul Podului Hagioaiei în jos și altele”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 16 footnote>. În cea de-a treia domnie (1678-1683), Duca Vodă a hărăzit Cetățuiei, Mănăstirea Hlincea, „cu toate ocinile, vecinii, morile
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
destinată a fi văzută de aproape. Ea impresionează prin precizia și bogăția amănuntelor, prin folosirea aurului și prin colorit. În Moldova, influența artei occidentale asupra picturii a venit prin legăturile cu centrele de artă din apus, cât și prin arta rusească și grecească, care la rândul lor se dezvoltau sub această influență. Acesta este contextul istoric și artistic în care se încadrează și pictura bisericii de la Mănăstirea Cetățuia. Este o pictură în frescă, realizată îndată după terminarea bisericii de construit. ,,Meșterii
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la proces pentru semnele de hotar cu mănăstirea Galata<footnote Ibidem, documentul 453, p. 400 footnote>. Iustin este egumen între 1718-1728. El apare ca martor la 1 martie 1718, când se vinde o casă cu pivniță și loc pe Ulița Rusească de la Gheorghiță călăraș către Diamandi mare medelnicer<footnote Ibidem, documentul 553, p. 483 footnote>, apare cu Neofit călugăr la Cetățuia, la 26 februarie 1720 când fiul lui Neofit dăruiește mănăstirii Cetățuia două vii de câte două pogoane, cu cramă, șopron
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1748 când mitropolitul Nichifor judecă pricina unei moșii între două mănăstiri apare ca martor și egumenul Cetățuiei. Acesta este Hristofor<footnote Ibidem, documentul 577, p. 354 footnote>. Tot Neofit în 31 august 1742 se judecă pentru o casă din fața Uliței Rusești<footnote Ibidem, documentul 43, p. 32 footnote>, la 29 februarie 1742 se judecă pentru o pivniță de pe Podul Hagioaiei<footnote Ibidem, documentul 194, p. 108 footnote>, iar la 31 august 1752 Mihail Racoviță scutește mănăstirea de dări pentru repararea zidului
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ale unor muzici nebune, gașca nu prezenta pericol public. Fără pistoale, cuțite; ceva lanțuri; dar mai erau bande, ce cuvînt tîmpit, trupe ar fi fost mai potrivit, nici acesta - trupe de teatru, trupe de balet, trupele americane din Irak, unele rusești În Georgia -, În fine; mai erau așadar escadroane de motorizați În oraș, răfuieli, ambulanțe, Împăcări, defilări neautorizate de-a lungul bulevardelor, fluierături, ca un salut, de pe trotuare; fetișcanele, mai ales, aplaudau țopăind, sperau, unele, să fie săltate pe șaua din
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nevoie, unii dintre Înaintașii lui le părăsiseră cîndva. Tihna pe care Thomas nu o afla cu totul era, poate, În preajma fiordurilor, În Norvegia, de unde neamul său plecase de multă vreme. Iar melancolia ce-l cuprindea uneori venea, negreșit, dinspre stepa rusească, pe care el nu o văzuse niciodată; dorința de rigoare interioară, tot mai prezentă de la o vreme, era - s-ar fi putut spune - semnul moștenirii pru sace. Ingrid era Danemarca! Nu chiar. Semăna puțin cu o regină care trăise În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pînă tatăl-tată se Întorcea din lume. Thomas se gîndea uneori care ar fi fost viața lui dacă s-ar fi Înrolat Împreună cu Jesper În Legiunea Străină. Poate nici nu ar mai fi trăit; o aventură ce aducea cu imprevizibila ruletă rusească, scăpai ori crăpai, potul era mare, se cîștiga bine. Te Întorceai, după zece ani, dacă aveai noroc, plin de bani. Porneai o afacere, dar asta era ceva și mai periculos, puteai să pierzi tot, chiar să mori Împușcat În plin
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
venea mereu Înapoi peste degete? Nu se lăsau. Chiar dacă erau Împotriviri violente. Poliția era a lor. Armatele Îi apărau. Revoluțiile, toate, dădeau greș. De cînd lumea, chiar cînd păreau victorioase. Cea franceză, poate cea mai vestită, proclamase drepturile omului. Cea rusească impusese obligațiile acestuia. A lui Mao oprise totul În loc, dar numai aparent. S-a văzut ce s-a ivit apoi acolo după o naștere asiatică, În chinuri. Revoluția cubaneză revigorase samba și rumba. Cea libiană punea bombe În avioane, apoi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Antoniei, albaștri spre verde. Rusoaica era acolo, Înlăuntrul adolescentului de pe trotuar, minusculă, cît un grăunte, alergînd prin venele acestuia, prin creier, prin vintre, prin sexul ce căuta primele Împreunări; Antonia privea prin ochii urmașului ei neștiut America, nimic din stepele rusești, din zăpezile de acolo, unde ea, de fapt, nu călcase niciodată; cele două mari puteri se Întîlniseră Într-o carne tînără, globule germane și un radical viking armonizau amalgamul sanguin ori poate Îl tulburau; și mama lui Bert era ascunsă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ale portretului pe care mi l-a făcut Cassou, dar nu-mi pot interzice două, trei vorbe despre așa-numitul fond al nihilismului spaniol. Cuvântul nu-mi place. Nihilism ne sună sau, mai bine zis, are pentru noi un gust rusesc, cu toate că un rus va spune că termenul său e nicevism; nihilism a fost numit cel rusesc. Nihil e însă un cuvânt latinesc. Al nostru, cel spaniol, ar fi mai bine să se numească nadism, de la insondabila noastră vocabulă: nada. Nada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
vorbe despre așa-numitul fond al nihilismului spaniol. Cuvântul nu-mi place. Nihilism ne sună sau, mai bine zis, are pentru noi un gust rusesc, cu toate că un rus va spune că termenul său e nicevism; nihilism a fost numit cel rusesc. Nihil e însă un cuvânt latinesc. Al nostru, cel spaniol, ar fi mai bine să se numească nadism, de la insondabila noastră vocabulă: nada. Nada, care inițial a însemnat cosa nada sau născută, adică: tot, a ajuns să însemne, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și la tipografie când ne scoteau câteva texte din revista liceului (eram redactora ei șefă pe atunci) pe motiv că sunt prea pesimiste. Cinematograful „Siderurgistul” ținea săli pline la Oscaruri și Cannes-uri primite cu câteva luni în urmă. Filmele rusești erau semnate de Mihalkov, Tarkovski, Kudașvili, marii regizori „sovietici”, dar și de Fellini, Antonioni, iar la celelalte nu ne obliga nimeni să ne ducem. Pița și Veroiu căpătau recunoaștere internațională. Breban, Buzura, Nichita, Sorescu erau romancierii și poeții familiari nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Liviu, nu mai vorbea nimeni cu noi. Dezaprobare prin tăcere. Eram ca și izolați, deși, cu coada ochiului, nu era aproape nici unul care să nu ne privească. La Riga, în fața hotelului începuse o largă foială de oameni. Eu nu înțelegeam rusește și nu pricepeam nimic. Am auzit-o doar pe Tovarășa T. spunând tuturor: - Intrați înăuntru, luăm masa și stăm liniștiți, fiecare în camera lui. Dacă cineva are intenția să plece, o face pe răspunderea lui. Eu nu garantez pentru consecințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
făceam rost de săpun Lux și de spray-uri ungurești. Celelalte, mai prost situate într-un nod de relații (capital social redus, cum se zice acum), își făceau săpun de casă din slănină râncedă, sodă și eventual parfum bulgăresc sau rusesc. Probabil că tot ele erau cele care își purtau plasele cu tacâmuri, în seara de Ajun, mândre că le aveau și pe acelea. Multe dintre ele sunt acum femei care se uită cu groază în anunțurile de slujbe: „Angajăm vânzătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
reușit să își recupereze familia. Maria a apucat să se românizeze destul și să se americanizeze tot pe atâta. Dacă mai adăugăm ingredientul slav al mamei sale rusoaice și îi privim profilul blond și ochii verzi, de personaj de roman rusesc, avem imaginea acestei femei care a știut să decanteze genele, neamurile și mediul într-o combinație care o clasifică într-o mulțime cu un element. Aseară târziu, între alăptatul de la ora 9 și cel de la ora 12, mi-a povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fusese Dalai Lama al XIV-lea în septembrie să îi dea benedicțiunea. Tema de discuție privată: americanizarea părinților Mariei, care, în loc să tragă spre Bloomington la pensie, vor casă în Florida, la căldură, să îi iasă mamei ei din memorie iernile rusești. Maria este o fiică a Balcanilor și ea. Vrea părinții aproape, vrea bunici pentru copii, vrea să fie cu toții de sărbători, vrea să nu alerge pe continent când or fie ei bătrâni sau singuri. Dar ea este a doua generație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
anesteziază: mici necazuri pe care personajele le depășesc în final și surâd fericite în jurul unei pizza în familie. Acest film este complet rupt din viața americanului mediu. Nu are nimic metafizic, nu este strigătul dramatic al filmelor europene, mai ales rusești, lumea își caută fericirea în orice nimicuț și nimicuțul chiar devine o astfel de sursă. Prietenul Mariei îmi spune că, uite, astfel ajunge unul ca Bush să le spele creierii. Așa e. Dar aici sunt și destui oameni precum cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din lemn de cireș. — Când călătorim, suntem obligați să avem un bucătar cu noi? — Da, În Persia nu poți face un singur pas fără bucătarul, patul, covoarele și servitorii tăi. — Care sunt monedele străine care au curs În Persia? — Imperialii rusești, carboavele și ducații din Olanda. Monedele franceze și engleze sunt foarte rare. — Cum se numește actualul rege? — Naser al-Din Șah. Se spune că este un monarh excelent. — Da, este nespus de binevoitor În privința străinilor și extrem de generos. E foarte instruit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
vedea o muscă În raza de acțiune a redutabilei sale ustensile, ispita era prea puternică, lovea. În cea de-a patra zi, mi-am găsit loc la bordul unui pachebot al Mesageriilor maritime, care făcea ruta Marsilia-Istanbul-Trapezunt, până la Batumi, portul rusesc din răsăritul Mării Negre, de unde am luat trenul transcaucazian spre Baku, la Marea Caspică. Primirea făcută acolo de consulul Persiei a fost atât de amabilă, Încât am șovăit să-i arăt scrisoarea lui Djamaledin. Nu era mai bine să rămân un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
orice treabă ca să stea cu mine și să-mi pună neîncetat Întrebări despre Maestru, despre sănătatea, starea acestuia și, Îndeosebi, despre ce spunea Djamaledin În legătură cu situația din Persia. Când veni momentul să plec, Îmi Închirie o cabină pe un pachebot rusesc aparținând liniilor Caucaz-și-Mercur. Apoi mi-l dădu pe vizitiul său, căruia Îi Încredință misiunea să mă Însoțească până la Kazvin și să-mi rămână În preajmă atâta vreme cât voi fi avut nevoie de serviciile sale. Vizitiul se dovedi de Îndată foarte descurcăreț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a drepturilor cetățenești. Se Întemeiau cluburi În fiecare zi, ca și ziare, nouăzeci de cotidiene și de hebdomadare În câteva luni. Se intitulau Civilizație, Egalitate, Libertate sau, mai pompos, Trâmbițele Învierii. Erau citate frecvent În presa britanică sau În jurnalele rusești de opoziție, Ryech, liberal, și Sovremenny Mir, apropiat social-democraților. Un ziar satiric din Teheran a obținut, de la primul număr, un succes fulgerător, Înțepăturile desenatorilor săi luându-i drept ținte preferate pe curtenii veroși, pe agenții țarului și, mai presus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mai echitabile; majoritatea deputaților mi-au dat dreptate. De atunci, ministrul Angliei nu m-a mai invitat pe la el. — Cu toate acestea, În grădinile legației sale avusese loc bast-ul, am rostit eu, gânditor. — Englezii socoteau, la vremea respectivă, că influența rusească era prea mare, că ea nu le lăsa, din prăjitura persană, decât o porție măruntă; ne-au Încurajat, așadar, să protestăm, ne-au deschis grădinile lor; se zice chiar că ei au fost aceia care au pus să se tipărească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ei au fost aceia care au pus să se tipărească fotografia care-l compromitea pe Dl Naus. Când mișcarea noastră a triumfat, Londra a putut să obțină un acord de Împărțire din partea țarului: nordul Persiei rămânea o zonă de influență rusească, sudul era un domeniu rezervat exclusiv Angliei. De Îndată ce britanicii au căpătat ce doreau, democrația noastră a Încetat brusc să-i mai intereseze; asemeni țarului, ei nu văd acum În ea decât inconveniente și ar prefera s-o știe dispărând. — Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]