14,124 matches
-
și naționaliste. Dimpotrivă, societățile care favorizează valorile rațional-seculare manifestă pe tot acest set atitudinal și valoric opțiuni opuse. Cealaltă dimensiune culturală majoră structurată în plan axiologic este intim asociată cu tranziția de la societățile industriale la cele postindustriale, care întrețin polaritatea simbolică dintre valorile supraviețuirii și cele ale exprimării de sine. întrucît societățile prospere contemporane, care au experimentat consistent modelul democrației liberale și al economiei de piață funcțională, au ajuns la un nivel fără precedent al prosperității și echilibrului societal și biografic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diversității, protecția mediului, angajarea mai activă a cetățenilor la luarea deciziilor în comunitate. Aceste noi valori reflectă, totodată, împărtășirea, la scară largă, a toleranței față de toate formele alterității, incluzînd în aceste categorii străinii, minoritățile sexuale sau cele confesionale, favorizînd egalitatea simbolică de gen. Schimbarea dinspre valorile supraviețuirii înspre cele ale exprimării de sine include, în același timp o mutație semnificativă în practicile de creștere a copiilor, de la accentuarea muncii intense la favorizarea imaginației și a toleranței, ca valori esențiale ce trebuie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rezultatele obținute pe cele 40 de eșantioane naționale studiate pînă în prezent); o complexitate socială moderată (mai redusă decît majoritatea scorurilor obținute pe celelalte eșantioane naționale) și o răsplată pentru angajare relativ ridicată (subiecții au expectații semnificative privitoare la recompensele simbolice pentru angajarea în sarcini). De asemenea, se înregistrează medii mari la dimensiunile religiozitate (doar eșantioanele islamice furnizează scoruri mai ridicate) și controlul destinului (unul din cele mai mari scoruri specifice pe ansamblul eșantioanelor naționale). în privința dimensiunii culturale centrale a modelului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
expresivă, speranță socială deficientă, toate fiind expresii ale unei raportări la "celălalt" într-o manieră instrumentală. Semenul cu care interacționez devine, conform acestei logici relaționale, un mijloc prin care îmi pot atinge scopul de a-mi depăși deficitul de capital simbolic (Bourdieu, 1997), marginalitatea și ratarea "programată" instituțional. Faptul că membrii corpului didactic, precum unii dintre cei mai penetranți agenți socializatori care pot reconfigura consistent tiparele relaționale și atitudinale ale tinerilor, înregistrează scoruri atît de ridicate ale cinismului social este o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Benedict, care a avut un ecou semnificativ, Crizantema și spada (The chrysanthemum and the sword, 1946/2009) a consolidat concepția că japonezii au un caracter național colectivist. Unii autori japonezi (Aoki, 1990; Lummis, 1981) au considerat că o asemenea structurare simbolică a puterii în rețelele sociale a fost responsabilă pentru instaurarea regimului politic totalitar. Această atribuire cauzală a dominat, de altfel, argumentele diplomatice privind politica externă față de Japonia. De la R. Benedict încoace, numeroși observatori vestici au propagat ideea că japonezii sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atitudinal care rezultă din asumarea unui pattern individualist sau colectivist îl reprezintă mediul educațional (Hofstede, 1986). Astfel, în școală, diferențele dintre cele două modele comportamentale se observă în legătură cu următoarele elemente: vîrsta optimă de învățare, conținutul învățării, relaționarea discursivă cu autoritatea simbolică în clasă, atmosfera de desfășurare a orelor, semnificația educației și a diplomelor, modul de pregătire profesională, comportamentul de părtinire sau imparțialitate al profesorilor. în ceea ce privește vîrsta optimă de învățare, în societățile colectiviste tinerii trebuie să învețe cel mai adesea conjunctural, în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Atmosfera de desfășurare a orelor este una de armonie formală în culturile colectiviste, în schimb, în culturile individualiste, confruntarea în situațiile de învățare poate fi salutară, conflictele sau diferențele de opinii fiind abordate direct. Referitor la relaționarea discursivă cu autoritatea simbolică în clasă: elevii și studenții răspund cînd sînt apelați personal în societățile colectiviste, dar în societățile individualiste oferă un răspuns numai cînd se adresează o invitație tuturor. Educația este privită ca o cale de dobîndire a prestigiului social, individul sporindu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cale de asigurare a bunăstării materiale și a respectului de sine bazat pe competență, în culturile individualiste. Semnificația diplomelor este diferită: asemenea documente sînt calificate drept importante și sînt expuse în locurile vizibile "celuilalt" în societățile colectiviste, dar au valoare simbolică mai modestă în cele individualiste. în cadrul pregătirii profesionale, obținerea certificatelor, chiar și prin mijloace ilegale, este mai importantă decît dobîndirea competențelor manifeste în culturile colectiviste, spre deosebire de cele individualiste, în care dobîndirea competențelor este prețuită mai mult decît dobîndirea certificatelor și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
accentul pe diferența de putere între indivizi sau pe diferența de stare materială, iar distribuția relativ egală a puterii este regula. într-o asemenea cultură e de așteptat ca toți indivizii din societate să fie tratați ca "egali", iar inegalitățile simbolice sînt minimizate în cadrul proceselor de socializare (Yamamura, Satoh, Stedham, 2003). Domeniile principale în care se manifestă inegalitatea sînt: normele sociale, statutul social și prestigiul, posesiunea materială, puterea, legile, regulile și drepturile. în domeniul normelor sociale, în culturile caracterizate de o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conceptul de valoare nu există independent de dorințele, motivațiile și preferințele individului, atunci introducerea acestor elemente în definiție conduce la o inferență circulară. Toate încercările evocate de a defini valoarea ne-au creat mai degrabă o imagine care, în sens simbolic, întreține ambiguitatea căutării a ceva căruia îi vedem efectele, îi cunoaștem funcțiile, observăm că funcționează, însă cu toate acestea ne "învîrte" într-un cerc vicios atunci cînd încercăm să-l cuprindem noțional. Probabil acestea au fost unele dintre elementele care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu integrarea distinctă a unei experiențe istorice de ruptură (precum experiența comunistă și "cotitura" constituită de Revoluția din decembrie 1989) va genera sau nu o schimbare atitudinală majoră, reflectată într-o serie de trăsături de personalitate. Pentru examinarea acestei "înfruntări" simbolice între cele două modele explicative, am selectat probele evocate, iar primul nivel al realizării designului cercetării a grupat o serie de atitudini fundamentale implicite: față de integrarea în rețelele sociale (interdependență independență INT-IND), față de sine și reușita de sine (stima de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un fond informațional cît mai corect și mai profund, trebuie să-i "deschidem ușor fereastra". Un asemenea gen de autodezvăluire a fost însă mult mai greu de realizat în condițiile promovării unei politici izolaționiste, întreținută deliberat, care construia o barieră simbolică în fața legăturii potențiale cu "celălalt occidental", văzut ca un exponent al "imperialismului" și "capitalismului agresiv". îndoctrinați fiind a crede că omul de dincolo de graniță (care devenea nu numai un obstacol fizic uneori imposibil de trecut -, cît mai ales unul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
durabile, în timp ce în culturile colectiviste alegerea partenerului se întemeiază pe factori ce țin de locul în rețeaua socială a acestuia, evidențiat prin statutul său ocupațional sau social. De fapt, dragostea romantică desemnată ca temei al unei relații constituie o resursă simbolică interpersonală care cunoaște istoricitatea sa. O asemenea strategie în dezvoltarea unei relații este o achiziție occidentală relativ recentă, adoptată în Europa apuseană treptat, odată cu sfîrșitul secolului al XVIII-lea (Hsu, 1971; Murstein, 1974, apud Dwyer, 2000). Aceasta nu înseamnă însă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
secolului al XVII-lea, prin asumarea cartezianismului, individul se impune ca autonom, separat de contextul social. De altfel, acest tipar analitic de gîndire, înalt prețuit în Europa apuseană mai apoi, polarizează perechi de concepte pe care se întemeiază întreaga construcție simbolică a lumii. Chiar și în psihologia socială, conceptele principale apar sub formă de perechi: sine/celălalt; individ/grup; lider/subordonat; mediu/ereditate; și, desigur, individualism/colectivism. Pînă și demersul metodologic se elaborează prin procedee care delimitează între poli opuși, pentru
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ci calea care poate conserva relațiile armonioase cu cei din jur, prin activarea unui comportament în care "ceea ce face" subiectul este asociat mai puțin convingerilor proprii, cît așteptărilor "celuilalt" egal semnificativ sau mai ales ale celui care este un supraordonat simbolic. Astfel, poate fi înțeleasă ponderea considerabilă a speciilor de comportament duplicitar în comunism, într-o rețea de putere inegală și inechitabilă (căci locul de prim rang în rețelele sociale nu era datorat, pe baze meritocratice, calităților personale și efortului onest
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celuilalt" (referința este partenerul de relație, cu care subiectul se află într-o rețea socială anume, pe baza unui tipar relațional interdependent). Prin urmare, atunci cînd sînt puși în situația de a decide ce comportament social adecvat poate aduce beneficii simbolice, mecanismul automonitorizării activează un referent diferit (pe sine, în culturi individualiste, și pe "celălalt" în culturi colectiviste). încercînd să sistematizeze cele două tipuri de automonitorizare prin intermediul unui discurs identitar de tipul "cine sînt eu", P. Smith și M.H. Bond (1993
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe eșantionul american: Totodată, în cadrul culturilor naționale individualiste, subiectul înclină spre strategii relaționale prin care își afirmă independența și întreține, în general, o distanță fizică mai mare față de "celălalt" necunoscut, comparativ cu reprezentanții culturilor naționale colectiviste, protejîndu-și aria de securitate simbolică personală. Comparația tipică pe care o putem realiza este aceea dintre reprezentanții popoarelor balcanice, preponderent colectiviste și cei ai popoarelor nordice, considerate individualiste. Astfel, un "sîrb", un "grec" sau un "român" vor fi, de exemplu, în "mult mai multă siguranță
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
încredere", "de caracter", "cu o sănătate bună". Mai apoi, subiecții erau rugați să plaseze într un clasament simbolic 13 criterii avute în vedere în alegerea partenerului. Rezultatele obținute dovedesc o neașteptată sincronizare a evaluărilor, căci apar variații între aceste ierarhii simbolice în proporție de 17% cînd modificăm cultura națională și de numai 2,4% cînd variem genul subiecților. Altfel spus, caracterizările sînt mult mai consensuale cînd sînt făcute de bărbați și femei (care stabilesc aceleași repere identitare ca fiind decisive în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
respectiv "femeile" fiind clasați limpede, imediat și "natural" (în jurul unor formule caricaturale de tipul "locul femeilor e la cratiță" sau "bărbații trebuie să fie capii familiei în toate situațiile"). într-o asemenea situație se constată că membrilor unor grupuri minoritare simbolice, precum femeile, li se rezervă mai puține drepturi, iar protecția legală a acestora devine mai deficitară. Cercetările din domeniu au evidențiat totodată existența unor diferențe interculturale importante în privința favorizării unor dimensiuni identitare, dar și activarea unor consensuri neașteptate (Suk, 2010
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
japonez este deosebit de "atent" în a nu exprima, în cadrul interacțiunilor sociale, emoții negative. Similar, apare tendința de a nu recunoaște aceste emoții negative la "celălalt". în contrast cu situația Japoniei se află Statele Unite ale Americii, care constituie în majoritatea cercetărilor interculturale polul simbolic al individualismului. Aici, constituind un indiciu al unei comunicări sociale permisive, exprimarea și percepția emoțiilor, fie ele și negative, este încurajată implicit. în același set de experimente, s-a remarcat că, în cadrul eșantioanelor japoneze, "judecătorii" sau "evaluatorii" care sînt puși
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au realizat o anchetă psihosociologică în 27 de țări în care au cerut subiecților, toți studenți, să raporteze cît de frecvent trăiesc "în mod natural" o listă de emoții specifice. Pe eșantionul luat ca întreg s au impus în clasamentul simbolic al celor mai experimentate emoții "supărarea", "furia" și "bucuria", dar au fost înregistrate importante diferențe interculturale în ierarhizarea emoțiilor, sugerîndu-se o dată în plus, măcar prin intermediul frecvenței de exteriorizare emoțională, că există "popoare fericite, dar și popoare nefericite". W. Gudykunst și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colaboratorii (1988) au examinat modul în care indivizi ce aparțin unor culturi naționale diferite se exteriorizează în fața autorității. Autorii au constatat că reacțiile verbale și nonverbale ca indicatori ai exteriorizării unor emoții cu tonalități diverse în interacțiune cu o autoritate simbolică sînt semnificativ mai puternice în culturile naționale cu un individualism crescut. Tot astfel, M. Argyle și colaboratorii (1986) au observat că regulile care restrîng exprimarea socială a "supărării" și a "nefericirii" au parte de o susținere socială implicită mai consistentă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fațete ale personalității care definesc trăsăturile de bază. O analiză de cluster a indicat că acele culturi care se află în proximitate geografică dobîndesc deseori profiluri similare, așa cum reiese din figura 1. Totodată, scalarea multidimensională (SMD) a indicat un contrast simbolic semnificativ între culturile europene și cele americane, pe de o parte, și cele asiatice ori africane, pe de altă parte. Cele dintîi s-au dovedit a fi cu scoruri mai ridicate pe dimensiunea extraversiei și deschiderii spre experiență și cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturale; astfel, culturile învecinate pe axa verticală sînt mai apropiate pe cele 30 de fațete ale personalității/5 trăsături globale. Obs.: "Nordul" din figură este asociat cu N neuroticismul și Estul cu E extraversia Fiecare cultură plasată pe această hartă simbolică are coordonate specifice, și acestea sînt corelate cu alte variabile relevante, precum cele din tabelul 2. Astfel, axa orizontală din figura 2 corelează pozitiv cu extraversia și deschiderea față de experiențe și este asociată negativ cu agreabilitatea. Culturile naționale și europene
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
legitimă", neconturînd din punctul lor de vedere "imaginea unui șef degenerat", ci a unuia "eficient și preocupat". "Insulta" devenea, așadar, mai degrabă o "dojană" necesară unei bune funcționări a departamentului și a organizației ca întreg, fiindu-i semnificativ relativizată duritatea simbolică. în schimb, "judecătorii" nord americani calificau un comportament de acest gen drept inacceptabil, ineficient și imoral, și îl sancționau simbolic drastic pe "un asemenea șef". într-o altă cercetare de amploare derulată pe 52 de culturi naționale, victimizarea femeilor era
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]