11,293 matches
-
lumânările și colăceii din seu de grăsime pe care, topindu-i în foc, îi folosea pentru a da gust mămăligii. Lipseau grăsimile, cerealele, fructele. Din această cauză pelagra se răspândea în oraș și în sate. În timpul zilei, mama Angela se străduia la maximum să spele și să calce rufele. În timpul nopții, își începea serviciul de îngrijire a patroanei hanului Riva San Lorenzo, o femeie bătrână și bolnavă. Din păcate, povara economiei casnice apăsa doar asupra ei iar gurile de săturat se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
gândea. Un bărbat corect și vrednic de încredere. Din acest motiv, la 25 martie 1914, don Calabria scria: «Dragă frate Gigio, te rog, în numele lui Isus, să corespunzi măreției harului pe care Dumnezeu ți le-a dăruit fără nici un merit. Străduiește-te să trăiești mereu după spiritul acestei mari Opere, spirit pe care Domnul te-a făcut să-l cunoști înainte ca această Operă să fie formată... Când vei deveni preot, silește-te să fii de spirit apostolic; citește, meditează și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
preia conducerea acestui organism nou-înființat. Don Calabria a acceptat. Și-a ales ca sediu spitalul «Sacro Cuore» din Negrar și acolo a pus ca director un sfânt frate religios, un adevărat apostol al misiunilor, fratele Attilio doctor Riccardi. S-a străduit în toate felurile pentru a-l convinge pe prietenul don Calabria ca să trimită o comunitate religioasă în India, unde a fondat două «Case ale Copiilor Buni» pentru copii și copile. Și a fost atât de insistent și de convingător că
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să se întâlnească cu cardinalul Bacilieri: «Să fiu sincer, simt o mare repugnanță să mă prezint în fața Eminenței Sale, pentru că nu simt acea confidență pe care trebuie să o aibă un fiu cu propriul părinte; în tot cazul mă voi strădui și sper că bunul Isus o să mă ajute...». Motivul era evident: cardinalul nu-l sprijinea deschis. Se temea ca inima preabună a lui don Calabria să nu-l ducă spre inițiative care puteau să-l îngroape în încurcături afaceriste ori
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a medicului. S-a stabilit la San Zeno in Monte pe lângă prietenul său don Giovanni Calabria. De data asta era decis să se reîntoarcă în India cu câțiva frați religioși ai Casei. Atâta s-a muncit și atâta s-a străduit ca să-i smulgă încuviințarea lui don Calabria. Patru frați au plecat cu el. Dar, între timp, dieceza de Hyderabad a fost dezmembrată și teritoriul unde se aflau cele două Case «Buoni Fanciulli» reintra în jurisdicția unei alte dieceze. Pentru cuvântul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Isus, exprimată prin fapte concrete, pentru a răspunde problemelor actuale. Este o revoluție genuină a Iubirii. În practică, FAC se întrupează în parohie, ba chiar vrea să-i devină sufletul, transformând comunitatea parohială într-o mare familie, unde fiecare se străduiește pentru binele material și spiritual al fraților. Fiecare dă ceea ce poate și ia ceea ce-i trebuie pentru nevoile sale. Criteriul este caritatea lui Cristos. Nu este o mișcare care intenționează să acapareze celelalte instituții de binefacere deja existente, ci să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
afaceri Dreyfus a fost cu siguranță prezentarea unor documente false de către Marele Stat-major francez. Nu-ți vine să crezi că militari de înaltă valoare profesională și morală, de la Miribel impus de Gambetta pînă la generalul de Boisdeffre, care s-au străduit pe rînd să refacă armata după înfrîngerea de la '70, pregătind magnificul instrument care a susținut singur sau aproape singur primul șoc german din 1914 pentru a ajunge la revanșa din 1918 că acești militari fără pereche au putut să se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
era președintele al Camerei, deputații pretindeau că la toaleta președinției, periile și pieptenii prinseseră pînze de păianjen... Partidul Conservator era condus de marchizul Rudini, tip de mare senior sicilian, cu barbă decorativă, monoclu, disprețuind efectele oratorice de la tribună, care se străduia să echilibreze bugetul prin drastice reduceri de cheltuieli, mai ales în serviciile din străinătate de la cel al școlilor (alias propagandă) mai întîi, urmînd cuvîntul de ordine privitor la modestia de care ar trebui să dea dovadă Italia, după înfrîngerea africană
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fi fost inofensive dacă s-ar fi redus doar la zgomot și la o simplă risipă de salivă și plămîni. În țară însă, ele erau însoțite de o campanie de tulburări neliniștitoare, mai ales în Romagna 42, unde carabinierii se străduiau să împiedice sau să stingă incendiile fermelor și ale hambarelor în care se strînsese recolta cărora agitatorii le dădeau foc. Pe atunci, Mussolini își făcea acolo ucenicia armelor sub stindardul socialist. După ce a tras, de pe baricade, asupra reprezentanților ordinii, s-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
atît mai puțin cu cît vechea rivalitate austro-rusă continua să pună bețe în roate în anumite regiuni la care trăgeau cu ochiul Viena și Petersburgul, și care, pe de altă parte, erau lucrate din plin de intrigile turcești. Sultanul se străduia să anuleze ceea ce, de frică, acordase controlului Marilor Puteri, iar pe ascuns, Marele Vizir se băga în treburile locale ce-i reveneau lui Hilmi Pașa. În modesta mea sferă de activitate în problema cuțovalahilor îmi era dat să constat de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
decanatul Trimisului Papei, astfel încît fiecare demers al acestuia în numele corpului diplomatic era dublat de acela făcut aparte de către italian, imitat de turc. Nici un moment Curtea Austriei nu a părut preocupată de reglarea acestei anomalii. În schimb, protocolul imperial se străduia să diminueze, prin mici măsuri succesive, situația diplomaților în raport cu elementul indigen, ajungîndu-se, în această direcție, cu puțin înainte de război, pînă la a se hotărî că și cel din urmă copil al unei familii mediatizate 76, avea precădere asupra miniștrilor străini
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
atît prin averea mănăstirilor, cît și prin influența asupra maselor care rămînea suverană. Însă ea întețise o văpaie de spirit religios combativ, ale cărei speze le plăteau evreii, în discursuri și la mitinguri. Presa, aflată în mîinile finanței israelite, se străduia, folosind cronicile cotidiene, să denunțe activitatea partidului lui Lu(ger, făcînd un caz din cel mai mic incident. S-a produs în cele din urmă unul care avea să aibă repercusiuni deosebite. Un profesor de la Universitatea din Innsbruck era unul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
resurse importante erau asigurate de exportul de cereale și porci în occident, trebuia să folosească doar rutele austriece: calea ferată și Dunărea. Ca atare existența sa depindea de o continuă înțelegere cu monarhia imperială și regală. În fapt, Viena se străduia să facă din acest lucru o vasalitate prost deghizată. Regele Milan, încă din primii ani de domnie, avusese parte, spre dauna sa, de această politică a Austriei și se resemnase să o suporte. Lucrul era cu atît mai ușor de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
periculoasă în direcția prăpastiei, aducînd Rusia, condusă de Isvolski, încrîncenat de faptul că a fost păcălit și că a pierdut obrazul, pe făgașul obișnuit din care Aehrenthal ar fi vrut să o scoată, în timp ce organele de presă panslaviste, dezlănțuite, se străduiau să sape o tranșee, într-o atmosferă apăsătoare și în clinchetul armelor care se-ncarcă. Naționalismele locale, la sud de Dunăre, în Balcani, deja revigorate de descompunerea vechiului regim otoman, erau încurajate de acest gest austriac de preluare oficială a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
că, după lovitura dată Turciei de Italia, urmată de cea a războiului balcanic, Europa era în pragul unui conflict general pe care îl dorea Germania și care va fi provocat de ea. Franța trebuia încă din acel moment să se străduiască să diminueze forța agresorului de mîine. România face parte din Triplice, dar Transilvania este o Alsacia-Lorena a sa, iar inima românilor bate dintotdeauna la unison cu Franța. Există în aceasta motiv pentru a împinge România în afara sferei Germaniei, iar soluționarea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
întotdeauna deschise strădaniilor legate de această apropiere. Îndată după sfîrșitul convalescenței, domnul Barrère, regăsindu-și energia vioaie de altădată, veni să combată acțiunea domnului Bülow. Acesta din urmă, alături de eforturile diplomatice desfășurate pe lîngă guvern, pe terenul cesiunilor teritoriale, se străduia să "lucreze" opinia publică italiană. Pentru a propăvădui neutralitatea, avea sprijinul partidului socialist condus de triumviratul Treves, Turati, Modigliani, care primeau îndrumările de la tovarășii lor de la Berlin 136, în timp ce un grup mărunt condus de Bissolati și de triestanul iredentist Barzilai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Moro Giafferi, o glorie a baroului aflat în partea stîngă a estradei unde stăteau martorii, îmi fusese arătat, cînd intrasem, de către șeful aprozilor. În felul acesta, timp de vreo douăzeci de minute cît am făcut depoziția pe care m-am străduit să o țin pe un ton măsurat, la limita strict dorită, adică în sensul că guvernul italian fusese cel care devenise sensibil față de acțiunile lui Caillaux, considerate ca fiind periculoase, și îmi împărtășise acest lucru. Am constatat că vorbele mele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de Congres, își întorseseră fața de la Franța și reclamau datorii, prezentînd Franței nota de plată. Anglia se reîntorcea pe făgașul tradițional pe care astăzi îl deplînse în mod unanim, considerînd că a pregătit drumul lui Hitler și ultima catastrofă...174, străduindu-se să-l ridice pe învins în detrimentul învingătorului, Franța, atît de vlăguită încît abia se ținea pe picioare. După Versailles, fiecare conferință internațională marca un nou punct în favoarea Germaniei și în detrimentul Franței mai întîi. Cea de la Spa, special consacrată repartizării
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din Asia Mică (mai tîrziu fatală Greciei și lui însuși). Cretanul știa atît de bine să seducă, încît Clémenceau îmi spunea: "Dracul ăsta de om degajă o așa "aură" de simpatie, încît, atunci cînd ești obligat să-l refuzi, te străduiești imediat să găsești ceva ce i-ai putea oferi în compensație". A propos de această problemă cu Asia Mică, vis al lui Venizelos și al altor atîtor eleni subjugați de "Marea Idee", aceea a stăpînirii Bizanțului redevenit grec, îmi amintesc
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
armă care era superioară celei dușmane flota pentru o operațiune împotriva Turciei, prin forțarea strîmtorilor. În pofida păstrării secretului, imperiile centrale și cele neutre avuseseră informații despre aceste pregătiri. În Grecia îmi erau furnizate informații destul de precise Londra și Paris se străduiau să antreneze țara în război de partea lor și îmi comunicau ce anume era susceptibil să-l impresioneze pe regele Constantin, pe care îl știau de partea Germaniei, și în calitate de cumnat al Kaiserului, și ca feldmareșal german, convins de forța
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fascist...219. Dar în culisele diplomatice se percepea un plan urzit între Budapesta și Roma, ducînd chiar pînă la un acord secret. Lăsînd în vigoare acea alianță militară cu România, în fapt moartă, dat fiind că nu funcționase, Mussolini se străduia să-și asigure poziții bune pentru un eventual conflict între Ungaria și vecinii ei. În acest sens, cît am fost ministru al Afacerilor Externe, am cunoscut temerea președintelui consiliului iugoslav, Marinkovici, om de stat ponderat și de certă valoare. Regretînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
diapazon, fără nici un efort din partea regimului de a se ajunge la o destindere, ci, dimpotrivă, cu grija vizibilă de a ține opinia în stare de alarmă, pe un teren de revendicări generale și recriminări nesfîrșite. Că palatul Chigi nu se străduia să pună surdină acestei orchestrări organizate, aveam dovezi zilnice. România, partener al Iugoslaviei în Mica Antantă, era aliată cu Italia. Regele Carol și regele Alexandru erau cumnați și se știa că în fiecare dimineață vorbeau la telefon, schimbînd îndelung opinii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în sînul Cabinetului, domnul Argetoianu își ducea propria politică, avea vederile sale și înțelegea să-i facă pe ceilalți să cedeze în fața sa. În calitate de trezorier al statului era, în mod legitim, preocupat de starea precară a finanțelor noastre și se străduia să le scoată din impas. Din nefericire, avînd legături puternice cu bancherii și oamenii de afaceri germani, prea se legase de ei, sfîrșind prin a accepta din partea lor un plan de refacere financiară care i se părea salutar. Regele Carol
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mi s-a rezervat cea mai caldă primire, iar problemele abordate au fost discutate pe cel mai măsurat și curtenitor ton de egalitate între aliați. Domnul Zaleski (astăzi președinte al Republicii, refugiat la Londra) deținea portofoliul Afacerilor Externe și se străduia să fie cît mai atent cu oaspetele român. Subsecretarul de stat, colonelul Beck, stătea în planul al doilea, ceea ce nu însemna că nu-și țesea pînza în care urma să cadă în curînd șeful său direct. Președintele Republicii, Moczinski, era
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
stabili curtea regală, trei luni în Croația, alte trei luni în Slovenia și șase luni în Serbia pentru a marca bine noua structură a Iugoslaviei. Față de bulgari, dorința sa de apropiere se legăna în iluzii generoase (pe care s-a străduit să le realizeze printr-un tratat "de prietenie perpetuă" cu Sofia) față de care îmi permiteam să-i reamintesc suveranului cum au procedat bulgarii în Macedonia, așa cum i-am văzut la fața locului, procedee inspirate de un naționalism isteric servit de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]