11,661 matches
-
admită concentrarea în sfera de putere a acestei autorități publice cu caracter politic atât a funcției de legiferare, cât și a celei de aplicare a legilor în soluționarea litigiilor dintre subiectele de drept, privind existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective, ceea ce în statul democratic de drept nu este de conceput. Examinând conținutul art. 48 din Legea nr. 10/2001 , în raport cu dispozițiile din Constituția României mai sus citate, constat că prevederea prin care se declară ineficiente toate hotărârile judecătorești prin care
DECIZIE nr. 149 din 16 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150416_a_151745]
-
invocate în fața instanței de judecată. Examinând excepția, Curtea constată că instituirea obligației de plată a unei cauțiuni nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, dat fiind că debitorului nu i se închide accesul la justiție pentru apărarea unui drept subiectiv. De altfel, asupra constituționalității dispozițiilor art. 25 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 51/1998 Curtea s-a mai pronunțat, si anume prin Decizia nr. 231 din 10 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 203 din 15 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151338_a_152667]
-
în redactarea actuala, nu contravin Constituției, dat fiind ca din conținutul lor rezultă cu claritate ca soluționarea cauzelor deduse judecații este hotărâtă de judecători, iar magistrații consultanți nu au decât un rol consultativ, util judecații în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părților în litigiu. Prezenta la judecata a magistraților consultanți, fără vot deliberativ, constituie o problemă de procedura, reglementată prin lege, potrivit art. 125 alin. (3) din Legea fundamentală, fără ca prin textele legale menționate să se încalce în vreun fel
DECIZIE nr. 286 din 3 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1 - 1^3 şi ale secţiunii a II^1-a "Magistraţii consultanţi" din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151368_a_152697]
-
și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Se susține, în esență, că termenul de prescripție special instituit de textul de lege criticat, diferit de termenul general de prescripție de 3 ani, aplicabil acțiunilor personale, care însoțesc drepturile subiective civile de creanță, este discriminatoriu, în sensul situării statului mai presus de cetățenii săi și, prin aceasta, mai presus de lege, în contradicție cu dispozițiile constituționale invocate. Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și, în
DECIZIE nr. 28 din 25 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 506 alin. 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165320_a_166649]
-
2 din Codul de procedură civilă față de prevederile art. 21 din Constituție, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, deoarece cererea de recuzare nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății, iar nu împiedicarea accesului la justiție. Tocmai în considerarea acestui principiu constituțional, consacrat de prevederile art. 21 din
DECIZIE nr. 11 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 1 şi 2 şi ale art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165311_a_166640]
-
un act de executare în condițiile legii (art. 399 și următoarele din Codul de procedură civilă)". Se consideră, de asemenea, că debitorul beneficiază de aceleași drepturi și garanții procesuale cu creditorul urmăritor, fiind însă "de neconceput ca pentru orice apreciere subiectivă, cum ar fi partizanatul sau neprofesionalismul executorului, acesta să fie supus recuzării și, sub acest pretext, debitorul de rea-credință să tergiverseze desăvârșirea actului de justiție". Prin urmare, se apreciază că "reglementarea criticată nu contravine nici unei prevederi constituționale, ci asigură în
DECIZIE nr. 40 din 27 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165353_a_166682]
-
largă de situații, iar toate cazurile de recuzare enumerate, la baza cărora stau criterii obiective și raționale, duc la finalitatea mai sus arătată. Pe această cale este împiedicată posibilitatea îndepărtării de către o parte de rea-credință a unui judecător pentru motive subiective sau netemeinice, situație ce nu contravine textelor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) și ale art. 53. De asemenea, Curtea reține că enumerarea limitativă a cazurilor în care executorul judecătoresc poate fi recuzat se circumscrie cazurilor de recuzare prevăzute
DECIZIE nr. 40 din 27 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165353_a_166682]
-
juridic mai sever în cazul actelor încheiate cu nerespectarea normelor ce ocrotesc un astfel de interes. Prescripția extinctivă este o instituție juridică cunoscută de toate ramurile de drept. Pentru dreptul civil ea reprezintă o sancțiune îndreptată împotriva pasivității titularului dreptului subiectiv, prin care se stinge dreptul său la acțiune în sens material. Imprescriptibilitatea acțiunii și excepției în constatarea nulității absolute rezultă din natura interesului ocrotit, și anume interesul general, încât nu poate exista un raport de subordonare între cele două instituții
DECIZIE nr. 3 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165704_a_167033]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că în cursul urmăririi penale nici inculpatul, nici apărătorul său nu au avut acces la dosarul care se află la procuror sau la organele de cercetare penală din motive de cele mai multe ori subiective, dar care sunt generate de lipsa unei reglementări exprese a Codului de procedură penală. Ca atare, singurul moment în care se pune problema unei studieri reale a actelor de urmărire penală, precum și a probelor existente la dosarul cauzei, în cursul
DECIZIE nr. 95 din 15 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165728_a_167057]
-
context; - teme și motive literare; - literatura și alte arte. 2. Proza a. Proza narativa - accepții ale termenului; evoluție și tipologie (proza romantică, proza realistă; proza fantastică). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvelă istorică, fantastică, psihologică; românul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; românul de până la al doilea război mondial, românul de dupa al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
ale termenului; evoluție (poezia pașoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului și ale clasicismului; simbolismul; tradiționalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirica și epica). b. Structura textului poetic - comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric); - tipuri de lirism: subiectiv și obiectiv; - elemente de compoziție în textul poetic: titlu, incipit, secvențe poetice, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/funcțiile comunicării, enumerație, episod, epitet, eul liric, exclamație retorica, fantastic, ficțiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogație retorica, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectiva narativa, poezie (tipuri), povestire, proza, realism, repetiție, refren, relații temporale și
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
morții și Învierii Domnului); 14. Dumnezeu Sfințitorul (Persoană și lucrarea Duhului Sfânt; relația dintre Hristos și Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însușiri; harul, harismele și darurile Sfanțului Duh; raportul dintre hâr și libertatea omului - interconfesional); 15. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condițiile însușirii mântuirii subiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional); 16. Cinstirea sfinților, cinstirea sfintelor moaște, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfântă Biserică (întemeierea; ființă, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Sfințitorul (Persoană și lucrarea Duhului Sfânt; relația dintre Hristos și Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însușiri; harul, harismele și darurile Sfanțului Duh; raportul dintre hâr și libertatea omului - interconfesional); 15. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condițiile însușirii mântuirii subiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional); 16. Cinstirea sfinților, cinstirea sfintelor moaște, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfântă Biserică (întemeierea; ființă, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființă, necesitatea, numărul
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Guvernul arată că este inadmisibil ca, sub pretextul exercitării neîngrădite a dreptului de a se adresa justiției, reclamantul, apreciind în mod subiectiv, să fie îndreptățit să determine el atât natura proceselor și cererilor deduse justiției, cât și instanțele cărora acestea le-ar fi adresate. În acest mod ar fi ignorate normele de procedură și de competență, fapt ce contravine prevederilor constituționale cuprinse
DECIZIE nr. 335 din 16 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161890_a_163219]
-
după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege" [...]. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri speciale, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Mai trebuie menționat că, din
DECIZIE nr. 335 din 16 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161890_a_163219]
-
beneficiu clinic. ... (2) Obiectivele finale surogat pot fi utilizate ca obiective finale primare în cazuri adecvate (când este probabil sau bine cunoscut că surogatul anticipează rezultatul clinic). ... Articolul 86 Metodele utilizate pentru a măsura obiectivele finale, atât obiective, cât și subiective, trebuie să fie validate și să fie conform standardelor adecvate de acuratețe, precizie, reproductibilitate, siguranța și responsivitate (sensibilitate la schimbări în timp). IV.2.2.5. Metodele pentru minimalizarea sau evaluarea erorilor sistematice Articolul 87 Protocolul trebuie să specifice metodele
GHID din 13 decembrie 2004 privind consideratiile generale despre studiile clinice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165794_a_167123]
-
2.115.186; ● număr de apartamente debranșate: 581.174. În ultimii 4 ani aproximativ 21% din apartamente s-au debranșat de la sistemele centralizate de încălzire urbană. Fenomenul debranșărilor este în curs de stabilizare datorită unui complex de factori obiectivi și subiectivi, printre care: creșterea prețului gazelor naturale, măsurile luate la nivel central și local care au asigurat funcționarea în condiții mult mai bune a sistemelor centralizate de producere și distribuție a energie termice și creșterea calitativa și cantitativa a serviciilor de
STRATEGIA NAŢIONALA din 3 iunie 2004 privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161219_a_162548]
-
STAS 11100/1-77, s-a atribuit zonei municipiului București intensitatea VIII, pe când zonei înconjurătoare i s-a atribuit intensitatea VII. O astfel de diferențiere nu este susținută de datele geologice și a făcut impresia de a fi determinată de considerente subiective. Un raspuns calificat la această problemă s-a putut da în urmă examinării și prelucrării informației instrumentale obținute în timpul cutremurelor puternice din 1986.08.30, 1990.05.30 și 1990.05 .31. Examinarea accelerogramelor și spectrelor în lungul unui aliniament
ORDIN nr. 803 din 28 aprilie 2004 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Ghid privind adaptarea scării de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesităţile inginereşti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161380_a_162709]
-
s-a pronunțat prin Decizia nr. 73/1995 și Decizia nr. 136/1998 . Pe cale de consecință, chiar dacă modul în care, sub imperiul unor legi anterioare, a luat naștere dreptul de proprietate al statului nu este corespunzător prevederilor actualei Constituții, dreptul subiectiv de proprietate al statului, constituit potrivit reglementărilor legale anterioare, nu este stins ca efect al intrării în vigoare a actualei Legi fundamentale, independent de modificările aduse regimului juridic al proprietății ( Decizia Curții Constituționale nr. 73/1995 ). Ca urmare, persoanele care
DECIZIE nr. 299 din 16 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161494_a_162823]
-
organizate de inspectoratele școlare, cu subiecte unice pe țară, stabilite de Ministerul Educației și Cercetării, unde lucrările sunt evaluate la nivelul centrului universitar responsabil cu perfecționarea personalului din județele arondate, și concursuri organizate de unități de învățământ preuniversitar reprezentative, desemnate "subiectiv" de minister, care își stabilesc singure subiectele și care impun condiții "discriminatorii, abuzive și ilegale", unde lucrările se evaluează la nivelul unității școlare respective, adică de către cadre didactice preuniversitare. Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că excepția de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 303 din 6 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (3) şi ale art. 11 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160308_a_161637]
-
că art. 74 din Legea nr. 19/2000 nu aduce atingere dreptului constituțional la pensie și nu restrânge exercitarea acestuia, ci conține o reglementare favorabilă persoanei care, potrivit legii, are vocație la două tipuri de pensii, unul pe baza dreptului subiectiv pentru propria sa contribuție la fondurile de asigurări sociale și unul prin subrogare parțială în drepturile soțului decedat. Persoana respectivă are dreptul să opteze pentru tipul de pensie al cărui cuantum este mai avantajos. Așadar, dreptul propriu la pensie nu
DECIZIE nr. 334 din 16 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 şi 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161741_a_163070]
-
cu drepturile și libertățile cetățenilor". În concluzie, solicită instanței constituționale să modifice art. 22 din ordonanță, în sensul restrângerii sferei acestor dispoziții numai la acțiunile împotriva statului, cât și în cauzele penale, "excluzându-se ingerințele organizațiilor neguvernamentale în cazul drepturilor subiectiv patrimoniale sau nepatrimoniale între persoanele private, între care nu există privilegii și discriminări". Instanța de judecată consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în opinia sa, textul de lege criticat nu creează o situație inechitabilă și discriminatorie celorlalte părți
DECIZIE nr. 285 din 1 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 48/2002 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160133_a_161462]
-
și jurisprudența Curții Constituționale, prin Decizia nr. 44/1996 , în care s-a statuat că nu constituie discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective. Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că textul de lege ce face obiectul excepției nu conține nici o dispoziție contrară prevederilor art. 21 și 24 din Constituție, republicată, și nu contravine principiului constituțional consacrat în art. 15 alin. (1), ci reprezintă tocmai
DECIZIE nr. 285 din 1 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 48/2002 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160133_a_161462]
-
susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 24 din Constituție, republicată, precum și dreptul la un proces echitabil, deoarece "permit instanței de judecată să soluționeze o cauză fără a-și exercită obligația de aflare a adevărului, doar pe baza susținerilor subiective ale creditoarei, fără ca debitoarea să poată administra probe în apărare". Tribunalul București - Secția a VI-a comercială apreciază că excepția ridicată nu este întemeiată, având în vedere că Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , reglementând o procedură rapidă de realizare a
DECIZIE nr. 274 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (1) şi (2) şi art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 295/2002 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160213_a_161542]