64,222 matches
-
la „cererea pieței”. Mulți întreprinzători români și-au asumat angajamente sociale fără intenții publicitare sau scheme sofisticate de maximizare a profitului, ghidați doar de intenția de a face bine semenilor lor. În aceste cazuri, intuiția managerială este mai importantă decât teoria domeniului în orientarea „corectă” a eforturilor. În cazul firmelor străine, există o paletă largă de manifestări asociate subiectului. Într-o extremă se situează subsidiarele, care adoptă în România standarde avansate din țările de origine și creează și în acest domeniu
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
trebuie confundată și echivalată nici cu filantropia corporativă, nici cu respectarea legii. Respectarea legii trebuie interpretată ca fiind o condiție sine qua non pentru funcționare într-o societate democratică. După cum s-a punctat în introducerea temei, atât practica, cât și teoria responsabilității sociale s-au dezvoltat, în diferite forme, pe parcursul întregului secol XX. Spre exemplu, Drucker (1973) remarcă dezvoltarea teoriei domeniului sub forma unor scrieri focalizate asupra relației dintre marile afaceri și mediul înconjurător sau dintre patron și salariați. Britanicul Rowntre
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
condiție sine qua non pentru funcționare într-o societate democratică. După cum s-a punctat în introducerea temei, atât practica, cât și teoria responsabilității sociale s-au dezvoltat, în diferite forme, pe parcursul întregului secol XX. Spre exemplu, Drucker (1973) remarcă dezvoltarea teoriei domeniului sub forma unor scrieri focalizate asupra relației dintre marile afaceri și mediul înconjurător sau dintre patron și salariați. Britanicul Rowntre este citat de Drucker ca fiind printre primii „teoreticieni” ai domeniului la 1918, dar există și trimiteri la filosofii
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
etica managerială devine un subiect de interes „vizibil” în momentul în care activitatea managerului are consecințe negative, caracterizate prin amplitudine, implicații și complexitate a „efectelor colaterale”. Aceste consecințe nu se mai reduc doar la externalități negative, asociate abordărilor clasice ale teoriei economice, ci iau forme complexe de tip psihosocial, dificil de definit și de cuantificat. Spre exemplu, problema „profitului corect” sau cea a „publicității înșelătoare” sunt departe de a avea tratamente teoretice unitare sau evaluări rezonabile ale consecințelor. Ar fi rezonabilă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
dar și adoptarea unor forme de comportament care încalcă norme etice general acceptate la un moment dat într-o societate, și care, eventual, sunt penalizate într-o formă oarecare. Un comportament complet opus, adică altruist, deși ar fi dezirabil în teorie, este dificil de implementat în practică și are, eventual, consecințe perverse greu de estimat, cum ar fi, spre exemplu, alterarea mecanismelor motivaționale sau alterarea creativității individuale. Concluzia ar fi că un proces decizional trebuie să genereze consecințe acceptabile pentru toate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
principii, orientare pe termen scurt și pe termen lung și care este recomandată de principiile responsabilității sociale a corporației, va fi abordată cu mai multe șanse de reușită, dacă pune la bază rezultate bine cunoscute ale unor scheme simple din teoria jocurilor. 4.4. Responsabilitatea socială și mediul înconjurător al organizațieitc "4.4. Responsabilitatea socială și mediul înconjurător al organizației" Adoptarea unui comportament responsabil social este facilitată și încurajată de un mediu înconjurător care reacționează clar la modificările acestui comportament, fie
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
subsistemul politic modelează subsistemul legal în direcția aleasă sau sugerată de societate. La un moment dat, abordarea responsabilității sociale a corporației este determinată de așa-zisul mod de administrare a legii. Acesta cuprinde toate instituțiile legale și judiciare. El transcende teoria de manual, fiind definit de modul de aplicare a legilor și de performanța sau eficacitatea instituțiilor. Practica arată că o lege bună nu poate substitui eficacitatea instituțională în implementarea sa. Această eficacitate generează încredere în instituțiile sistemului și încurajează agenții
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
orizontul minimal dorit de cinci ani, astfel încât perspectiva de funcționare normală să devină evidentă pentru toți stakeholderii implicați. Subiecte înrudite pentru comparație Analiza stakeholderilor Analiza valorii acțiunilor Etica angajatului Etica managerului Guvernanța corporativă Managementul bazat pe valori Standardele de contabilitate Teoriile eticii în afaceri Teme de discuțietc "Teme de discuție" 1. Realizați un studiu bibliografic legat de unul dintre „cazurile de manual” în domeniul responsabilității sociale a corporației, cum ar fi: Bhopal, Exxon Valdez, Enron ș.a. Raportați cazul la standardele actuale
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
unitate strategică de afaceri” (USA), cu corespondentul anglo-saxon strategic business unit (SBU) și corespondentul francez domaine d’activité stratégique (DAS). În plan extern, în mediul înconjurător concurențial, segmentarea strategică are drept consecință apariția grupurilor strategice. Această divizare a apărut, în teorie și practică, cu mai bine de trei decenii în urmă. Una dintre firmele promotoare a fost General Electric, care a asociat această divizare cu un mod de gestionare a portofoliului de afaceri prin utilizarea unui instrument de tip matricial (cunoscută
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
impun și condiționări date de organizarea geografică, de posibilitatea de a obține efecte de scară sau de a realiza un management separat față de nivelul organizației, atunci o formulă de grupare ideală devine iluzorie. Se poate concluziona că imposibilitatea obținerii în teorie a unei formule ideale de grupare în unități strategice de afaceri este motivul pentru care există segmentări diferite din punctul de vedere al succesului. În practică, formula ideală înseamnă realizarea unei potriviri la mediul concurențial existent pentru o perioadă limitată
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
unei baze strategice 1, pe baza unor legături date de imagine, produse sau concurenți, ca și de discutabila sinergie. „Interiorul” organizației apare ca fiind un concept discutabil și, în consecință, geometria grupării va fi în practică mai inovativă decât în teorie. Spre exemplu, în România, practica grupării este asociată grupelor de firme, juridic independente, dar cu același proprietar principal, compensând astfel vidul de legislație, asociat holdingului. În țările Asiei de Sud-Est (în special Japonia și Coreea de Sud) grupurile au structuri complexe și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în mod obligatoriu o creștere a numărului de segmente strategice și o accentuare a divizării administrative. Numărul activităților poate să crească, dar noile activități pot fi incluse în segmente existente, iar noul ansamblu poate fi rearanjat în structurile strategice existente. Teoria actuală și practica strategică bazată chiar pe utilizarea unităților strategice de afaceri, începând cu experiența firmei General Electric, marchează o preocupare constantă și clară pentru simplificarea structurilor organizaționale și reducerea costurilor administrative, chiar dacă procesul de segmentare a piețelor și diversificarea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
În fine, ea permite realizarea unei variabilități dimensionale la nivelul organizației, prin vânzarea sau achiziționarea ei, fără a afecta restul organizației într-o manieră decisivă. Cum în anii ’70 și ’80, managementul american a introdus o serie de elemente din teoria utilizată curent în discuția provocată de o serie de performanțe considerate nesatisfăcătoare, în special în comparație cu cele ale firmelor japoneze, nu a fost surprinzător nici „atacul” la care a fost supus conceptul de bază, USA. Prahalad și Hamel (1991) au considerat
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de reflecție într-un moment al dezvoltării concurențiale globale. Practica a oferit o viziune mai clară asupra problemei: USA a rămas o entitate operațională de bază la nivelul corporațiilor, iar conceptul s-a dovedit fertil pentru o arie semnificativă a teoriei managementului strategic. „Atacul” a fost însă util pentru a realiza o serie e corecții sau perfecționări ale conceptului și ale modului în care se utilizează. Pe de o parte, s-a stabilit că autonomia sa este limitată, iar strategia de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
general este turbulent. Dacă se adoptă atitudini inovatoare, care ar corespunde unui comportament de tip prospector, în sensul dat termenului de Miles și Snow (1978), atunci „baza ideologică” este constituită din ignorarea premeditată a configurațiilor existente și a ceea ce recomandă teoria hărților (presupunând că există o cunoaștere a acestora). Marile succese ale ultimelor decenii și-au avut rădăcinile în inovații legate de zonele „neacoperite” tehnologic, comercial etc., considerate a fi neatractive prin prisma barierelor existente. Nu există deocamdată semnale coerente care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
numărului concurenților. La o primă vedere, ar părea că există o corelație directă între nivelul rivalității și profitabilitate, de tipul: rivalitatea scăzută induce profitabilitate înaltă. În realitate, contează și nivelul celorlalte „forțe” din modelul Porter sau structura industriei, în sensul teoriei economiei industriale. Ar putea, de pildă, să existe o structură oligopolistă cu puțini competitori, dar puterea de negociere a clienților sau amenințarea produselor de substituție să limiteze creșterea profitului. Îmbunătățirea profitabilității s-ar putea realiza prin acțiuni asupra prețului sau
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
funcțiilor cu instrumentarul specific fiecăruia dintre ele și cu utilizarea specialiștilor domeniului respectiv. Spre exemplu, analiza financiară presupune utilizarea unui set specific de tehnici de către un „finanțist” - economist specializat în finanțe -, după cum analiza resurselor umane presupune apelul la instrumentele asociate teoriilor domeniului și utilizarea lor de către un sociolog sau psiholog. Această perspectivă este mai frecventă în manualele clasice, decât în cele moderne și pare a fi preferată mai mult de francezi decât de anglo-saxoni. Titulatura uzuală este de „analiză-diagnostic”, dar implicațiile
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în economie, cu sensul general de element-suport pentru satisfacerea nevoilor. În management, aria de acoperire este mai îngustă, referindu-se la elementele care sunt implicate direct într-un proces de producție (ceea ce ar corespunde conceptului de „factor de producție”, în teoria economică actuală din România). Acest termen este folosit de numeroși autori de referință ai acestei abordări, între care Wernerfelt (1984), Rumelt (1984), Barney (1991). Resursele sunt elemente ale organizației ce se prezintă sub forme tangibile (etichetate cu termenul „capital”: financiar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu etichete inversate. Totuși, în limba română termenii mentionați au înțelesuri relativ diferite. Proiecția acestor diferențe la nivel organizațional ar putea genera neînțelegeri sau neclarități, cu atât mai mult cu cât în mediul cultural românesc există percepția unei discrepanțe între teorie și practică. Pentru subiectul în discuție, se rețin din dicționarul explicativ al limbii române DEX (ediția a II-a, 1996) următoarele explicații: - resursă (substantiv) = rezervă sau sursă de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dată (p. 920
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
valoroase, decât dacă acesta îndeplinește și condiția de a fi superior celor ale concurenților. Raritatea resursei. În acest cadru de analiză, calitatea de „a fi rară” a unei resurse înseamnă că numărul concurenților care o dețin este relativ mic. Spre deosebire de teoria economică, în management, raritatea nu este un atribut general, ci unul excepțional, atât prin raportare la o categorie specifică de resurse, cât și la organizația care posedă aceste resurse. Deși nu se fac aprecieri explicite, raritatea este considerată a fi
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
să absoarbă fluctuațiile prețurilor input-urilor și să mărească prețul într-o plajă foarte largă de valori. Fiecare producător poate să-și aleagă combinația preț-cantitate oferită pentru o cerere pe care o cunoaște sau pe care o poate modela, conform teoriei economiei industriale. Pentru un analist al valorii degajate în urma unei astfel de abordări, situația este mai puțin transparentă decât în cazul celeilalte strategii. Presupunând că prețul produsului diferențiat se cunoaște, de fapt este cazul în care prețul este afișat și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Dilemele asociate analizei VRIO" Deși reprezentanții „școlii analizei bazate pe resurse” par a avea preponderență în ultimul deceniu, trebuie remarcat faptul că sunt profund afectați de lucrările lui Michael Porter și de reperele fixate de el. Indiferent care este „ambalajul” teoriei și concretizarea sa în diferite metode sau tehnici, nu se poate face abstracție de elementele fundamentale ale economiei industriale. După cum s-a arătat în subcapitolul precedent, analiza VRIO se face pe două direcții diferite de cercetare, în funcție de prezumțiile asociate tipului
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a ministerelor omoloage din celelalte țări UE. În caseta de mai jos sunt prezentate câteva elemente de natură legislativă din 2005, în paralel cu ceea ce s-a concretizat în cazul unei ferme de 250 de vaci, ultima din zona Bucureștiului. „Teorie și practică” în domeniu „Teoria” Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1853 din 22/12/2005 Art. 2: (1) Se acorda subvenție producătorilor agricoli, crescători de bovine, care dețin vaci de lapte, individualizate în sistemul național conform legislației în vigoare, însămânțate artificial
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
țări UE. În caseta de mai jos sunt prezentate câteva elemente de natură legislativă din 2005, în paralel cu ceea ce s-a concretizat în cazul unei ferme de 250 de vaci, ultima din zona Bucureștiului. „Teorie și practică” în domeniu „Teoria” Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1853 din 22/12/2005 Art. 2: (1) Se acorda subvenție producătorilor agricoli, crescători de bovine, care dețin vaci de lapte, individualizate în sistemul național conform legislației în vigoare, însămânțate artificial sau montate natural cu tauri
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
, Tudor (10.III.1948, Dumeni-Cernăuți), folclorist. După studii universitare de filologie și jurnalism (1965-1970) și studii muzicale urmate, la seral, la Chișinău (1965-1969), C. este, succesiv, conferențiar la Universitatea de Stat din Republica Moldova în cadrul Catedrei de teorie și practică a presei (1970-1977), șeful Secției de folclor și etnografie din Ministerul Culturii (din 1980), director în Ministerul Culturii (din 1980), director al Centrului Național de Creație Populară (din 1990), conferențiar universitar la Institutul de Arte din Chișinău, cercetător
COLAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]