10,007 matches
-
cu verișoara Enei, Prințesa Beatrice de Saxa-Coburg-Gotha, însă acest lucru n-a fost adevărat. Ena s-a consacrat muncii caritabile. De asemenea s-a implicat în reorganizarea Crucii Roșii Spaniole. În 1923, Papa Pius al XI-lea i-a conferit "Trandafirul Galben", care a fost acordat pentru prima oară unei prințese de origine engleză din 1555 când Papa Iulius al III-lea l-a conferit reginei Maria I a Angliei.
Victoria Eugenie de Battenberg () [Corola-website/Science/315402_a_316731]
-
Biserică "Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul" din Siret este o biserică ctitorita de domnitorul Ștefan Petriceicu (1672-1673; 1673-1674 și 1683-1684) în orașul Siret (județul Suceava). Ea se află situată în centrul orașului Siret, în Piața Republicii nr. 1 (anterior Aleea Trandafirilor nr. 1). Biserică "Sf. Ioan Botezătorul" din Siret a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Conform tradiției orale, între anii 1377 și 1380, domnită Margareta Mușat, mama voievodului Petru al
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
a fost renovat de arhitecții Charles Percier și Pierre Fontaine. Împăratul Bonaparte cu soția lui aveau reședința oficială în Palais des Tuileries (Palatul Tuileries) în Paris și reședința privată aici în castel. Prin anul 1804 a lăsat Joséphine, care iubea trandafirii, să fie amenajată o grădină, numită și după moartea ei "grădina împărătesei". După divorț Napoleon dăruiește Joséphinei castelul unde și după acea vor primiți în continuare diplomați și monarhi străini. Castelul a fost moștenit de Napoleon III. Ca după moartea
Castelul Malmaison () [Corola-website/Science/321848_a_323177]
-
prezentului", în revista „Luceafărul de dimineață” nr. 4, aprilie 2015; Tudorel Urian, "Timpuri noi", în revista „Acolada” nr. 6/2015; Luciana Sima, "Măștile exilului sau paradisul și infernul realității imediate," în „Astra. Literatură, arte și idei”, nr. 3-4/2015; Constantin Trandafir, "Realitatea imediată, grotescă și parodică," în revista „Argeș” nr. 1, ian. 2016; Felix Nicolau, "Cu românașii de pretutindeni", în „Ziarul de duminică”, 26 februarie 2016 ș.a. Referințe critice în volume:
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
este preparată cu ceai verde în loc de ceai negru si are un amestec mai subtil de arome: migdale, cardamom, scorțișoară, cuișoare și, uneori, șofran. În Bhopal, de obicei, se adaugă un praf de sare. Alte ingrediente posibile includ nucșoară, aromă de trandafir (în acest caz, petalele de trandafir sunt fierte împreună cu frunzele de ceai), sau rădăcină de lemn dulce. Deoarece popularitatea chai-ului masala s-a răspândit în întreaga lume, natura băuturii s-a schimbat în diverse moduri, dincolo de terminologia vastă menționată mai
Masala chai () [Corola-website/Science/321883_a_323212]
-
ceai negru si are un amestec mai subtil de arome: migdale, cardamom, scorțișoară, cuișoare și, uneori, șofran. În Bhopal, de obicei, se adaugă un praf de sare. Alte ingrediente posibile includ nucșoară, aromă de trandafir (în acest caz, petalele de trandafir sunt fierte împreună cu frunzele de ceai), sau rădăcină de lemn dulce. Deoarece popularitatea chai-ului masala s-a răspândit în întreaga lume, natura băuturii s-a schimbat în diverse moduri, dincolo de terminologia vastă menționată mai sus. Forma sa originală rămâne disponibilă
Masala chai () [Corola-website/Science/321883_a_323212]
-
de culoare închisă; ochii de marime mijlocie, de culoare brună, au o privire deschisă, vie și inteligentă, urechile de mărime mijlocie, nu prea fine, atașate destul de sus, sunt purtate atârnând pe jumătate, în forma de "V" sau în forma de "trandafir", niciodată drepte. Gâtul suplu, lung, este musculos, totuși elegant; trupul este lung și musculos, pieptul adânc și nu prea plat, destul de spațios, abdomenul este ușor ridicat ("burta de ogar"), spatele ferm dar elastic, destul de lat, relativ drept sau ușor curbat
Ogar maghiar () [Corola-website/Science/322352_a_323681]
-
și "Nuntă cu sirenă" (1998), scenariul: Celina Petrescu și Dumitru (Puși) Dinulescu. În 2005, Alexandru Tocilescu a regizat, pentru Televiziunea Română, piesa lui Puși Dinulescu "Bani de dus, bani de-ntors", având în distribuție cațiva mari actori: Gheorghe Dinică, Sebastian Papaiani, Adriana Trandafir, Carmen Tănase. În 2009 publică la Editura Minerva pamfletul-eseu "Gașca și diavolul. Istoria bolnavă a domnului Manolescu" care stârnește vii controverse, fiind o replică polemică la "Istoria critică a literaturii române" a lui Nicolae Manolescu, din care Puși Dinulescu a
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
Pe pragul despărțirii" și tele-play-ul "Senvici cu infinit" (2006-2010). Din aceste piese au fost reprezentate până acum doar "Bani de dus, bani de-ntors" (2005, TVR), cu actorii Gheorghe Dinică (Manole), Carmen Tănase (Irina), Sebastian Papaiani (Gică), Tania Popa (Ludmila), Adriana Trandafir (Nuți), Crina Mureșan (Aida), Vlad Ivanov (Vasile), Lucian Iancu (Grigore), în regia lui Alexandru Tocilescu și "Nunta lui Puiu" la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești cu Dan Ivănesei (Lae), Mirela Popescu (Marieta), Petrișor Stan (Ion Pârțoiu), Wilhelmina Câta (Corina Pârțoiu
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
doar câteva ediții, televiziunea este sancționată de către Consiliul Național al Audiovizualului pentru „nerespectarea intervalului orar de difuzare, în raport de conținutul lor, și fără a fi însoțite de niciun semn de avertizare”. În 2008, Suhoi înregistrează alături Adrian Minune cântecul "Trandafirul de la tine", inclusă pe albumul „Adrian Minune și invitații săi”, produs de casa de discuri Autentic Music, specializată în genul manele. Cântecul avea să beneficieze de un videoclip în care figurează ambii interpreți. Critici serioase i-au fost aduse nu
Simona Sensual () [Corola-website/Science/316894_a_318223]
-
această clădire funcționează Curtea de Apel, Tribunalul și Judecătoria Suceava. se află pe Strada Ștefan cel Mare, la limita între zona centrală a orașului și cartierul Areni. Edificiul este amplasat într-un triunghi format de Strada Ștefan cel Mare, Aleea Trandafirilor și Strada Anastasie Crimca. Pe latura de est, este mărginit de Parcul Trandafirilor (cunoscut și sub denumirea de Parcul Tribunalului sau Trei Bărboși). În spatele Palatului de Justiție a fost ridicată Biserica Nașterea Maicii Domnului (cunoscută și ca Biserica „In memoriam
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
Strada Ștefan cel Mare, la limita între zona centrală a orașului și cartierul Areni. Edificiul este amplasat într-un triunghi format de Strada Ștefan cel Mare, Aleea Trandafirilor și Strada Anastasie Crimca. Pe latura de est, este mărginit de Parcul Trandafirilor (cunoscut și sub denumirea de Parcul Tribunalului sau Trei Bărboși). În spatele Palatului de Justiție a fost ridicată Biserica Nașterea Maicii Domnului (cunoscută și ca Biserica „In memoriam”), sfințită în anul 2004. Între anii 1850-1855 a fost construită aici o cazarmă
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
dedicat eroilor suceveni din războaiele din 1877-1878, 1916-1918 și 1941-1945. La intrarea din partea nord-vestică a parcului se găsește bustul lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), operă a sculptorului Gheorghe Covalschi, cel care a realizat și cele trei busturi amplasate în Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție. Bustul dedicat domnitorului Petru Rareș este realizat din bronz și are 1,80 metri înălțime. El se află pe un soclu din travertin cu înălțimea de 1,73 metri, care la rândul său este așezat pe
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
județului Suceava din perioada interbelică, locul unde astăzi funcționează Muzeul Bucovinei și Muzeul de Istorie din Suceava. În anul 1968 Consiliului Popular Municipal Suceava (Primăria) se mută în actualul Palat de Justiție, situat pe Strada Ștefan cel Mare, lângă Parcul Trandafirilor. În vederea acestei mutări, în anii '60 sunt executate reamenajări interioare în imobilul ce urma să devină noul sediu al administrației locale. Primăria și Consilul Local funcționează în Palatul de Justiție și după Revoluția din decembrie 1989, până în anul 2002, când
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
Pe teritoriul său sunt amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu și Petru Rareș și Monumentul eroilor suceveni. Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Simion Florea Marian (în fața casei memoriale a folcloristului), Parcul Drapelelor (în apropierea Palatului de Finanțe) și Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție (unde se găsesc busturile lui Costache Negri, Mihail Kogălniceanu și Alecu Russo). În 1971 au fost construite Magazinul Universal „Bucovina” și Complexul „Moda”, două edificii ce au devenit în timp reprezentative pentru oraș. Tot reprezentativ este
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
de plumb" (1993), "Endograme" (1998), "La roata norocului" (2000), " Ce mi-ai pus, fă, nebuno, în cafea?" (1983), "Haiducii" (2003), "La trântă cu Hercule" (2003), "Misterele Bucureștiului" (2004), "Cupa lui Socrate" (2006), "Mănușa de catifea" (2006), "Genoveva de Trabant" (2009), "Trandafirul galben" (2009) și "Allegretto" (2010). De asemenea, a scris 11 scenarii de filme în colaborare cu Eugen Barbu și Mihai Opriș. După scenariul filmului "Haiducii" (1966), a fost solicitat pentru a colabora și la scrierea altor scenarii: "Urmărirea" (1971), "Un
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
poate citi .</br> Pe reversul medaliei, se vede o sferă cu un peisaj montan ideal cu două cetăți, cu ziduri pe fiecare parte, o mare cu valuri și un cer înstelat. Deasupra, putem vedea stema familiei D’Avalos, între doi trandafiri, dedesupt citim, motto-ul . De-a lungul marginii vedem semnătura autorului, în limba latină: (în română, „Operă a pictorului Pisan[ell]o”). Peisajul prezent pe reversul medaliei ne reamintește de descrierea Scutului lui Achile, din Iliada lui Homer, Cântul XVIII
Medalia lui Inigo d'Avalos () [Corola-website/Science/325446_a_326775]
-
1197, s-a căsătorit cu regina-văduvă a Siciliei, Irina Angelina, fiică a împăratului bizantin Isaac al II-lea Angelos și văduvă a regelui Roger al III-lea al Siciliei, o doamnă care era descrisă de către Walther von der Vogelweide ca "trandafirul fără spin, porumbelul fără vină". Filip s-a bucurat de încrederea fratelui său într-o mare măsură și se pare că a fost desemnat ca protector al tânărului fiu al lui Henric al VI-lea, Frederic, viitorul Frederic al II
Filip de Suabia () [Corola-website/Science/325444_a_326773]
-
Sigismondo Pandolfo Malatesta, duce de Rimini și Fano”). Pe aversul medaliei se vede Sigismondo în picioare, cu armură completă, la stânga un coif heraldic, având ca motiv un elefant, iar la dreapta un scut purtând monograma „SI”, reprezentată pe tulpini de trandafiri. În partea de jos, pe margine, se citește în limba latină („opera pictorului Pisan[ell]o”).
Prima medalie a lui Sigismondo Pandolfo Malatesta () [Corola-website/Science/325882_a_327211]
-
A dispus construirea "Templului Malatesta", un mausoleu care conține mormintele membrilor familiei sale. În cea de-a doua capelă a "Templului" se află mormântul celei de-a treia și ultimei soții, Isotta degli Atti; aici este reprezentată stema familiei Malatesta: "Trandafirul" (iubirea față de literatură și de arte), și "Elefantul" (ferocitatea). Judecata istoricilor este contrastată. Se recunoaște că Sigismondo se complăcea în „viol, adulter și incest”. Abuzurile sale sexuale s-au întins chiar și asupra copiilor săi, unii dintre ei fiind violați
Sigismondo Pandolfo Malatesta () [Corola-website/Science/325913_a_327242]
-
după spectacole, către miezul nopții, mizând pe popularitatea câștigată în teatre. Astfel, și Petre Gusti a fost prezent pe scenele "Alhambra", "Cărăbuș", "Gioconda", "Ion Vasilescu" etc. unde își completa salariul modest cu angajamente temporare la restaurante precum "Zissu", "Vișoiu", "Parcul trandafirilor", "Roata lumii", "Răcaru" etc. S-a afirmat și ca bun actor, apărând în reprezentațiile "Și Ilie face spor", "Visle se împlinesc" sau "Cer cuvântul!". Între anii 1940-1945 susține numeroase concerte și spectacole pe front. În această perioadă imprima melodii la
Petre Gusti () [Corola-website/Science/324920_a_326249]
-
Mihai N. Heroiu care a avut privilegiul să se afle la conducerea aniversară din 2002. Din repertoriu: Pe-al nostru steag de Ciprian Porumbescu, Voința neamului de Ion Danielescu, Închinare eroilor de Mircea Neagu, Sara pe Deal de Vasile Popovici, Trandafir de la răzoare de Sabin Drăgoi, Mândra mea cu părul galben de Ghe. Cucu, Privighetoarea de M. Bartholdy, Maria neichii Marie de D.D. Stancu, Hora cu strigături de N. Lungu, Merișor cu mere coapte și Iac-așa de S. Niculescu, E
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
Cobe o urmăresc și o ucid. Rămași fără conducători și cu rândurile devastate de o ciumă violentă, rebelii sunt împrăștiați în cele din urmă. În confuzia creată, Corbul o ia pe Draga cu el și fuge, convins că fata este Trandafirul Alb din profeții, cea care, cândva, o va înfrunta pe Doamnă și va învinge Imperiul. Steven Erikson consideră că această carte "a schimbat pentru totdeauna literatura fantasy", în timp ce Steven Wu o caracterizează ca "lentă și pe alocuri copleșitor de întunecată
Compania Neagră () [Corola-website/Science/324394_a_325723]
-
sfintului lăcaș. Diplomatul Ion I. Onu s-a născut la 1 septembrie 1868, în satul și comuna Badeni, de atunci, comuna Scobinti, județul Iași, urmează școală primară în satul natal cu nimeni altul decît cu renumitul învățător Mihai Busuioc (Domnul Trandafir), repartizat după absolvirea Școlii Normale la Badeni. După doi ani, Mihai Busuioc se transferă la școală primară dinVatra - Pașcani, iar tinarul învățăcel, care a deprins de la dascălul sau dragostea de profesia de învățător, îl urmează în urbea copilăriei scriitorului de
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
pe Oprea Cojocaru, Petre Ion, Ștefan Iacob etc.. Din lotul primei echipe făceau parte:Ion Alexandru, Vasile Albuț, Axentovici-portari, Paraschiv Dumitru, Aurel Rădulescu, Ștefan Manea, Vasile Marinescu, Ricu Bulgaru, Topa, Georgescu Daniel, Miron Mirica, Teologu Spiru, Alexandru Roibu, Mihalcea Gică, Trandafir Arghir, Iacob Ștefan, Sichi Mihalcea, Jan Falcusi, Ghiță Stascu, Grigore Virgil, Doicescu Tudor, Udrea Emil, Aurica Stănescu, Gică Mitache și alții. Meciurile se jucau pe un teren improvizat în spatele "Morii Deliu" actualmente în zona podului rutier peste calea ferata.Pe
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]