10,318 matches
-
unui copac dintr-o pădure deasă, cu pușca în mînă, înfruntînd inamicul rasei și aspirațiilor sîrbești în Macedonia. Iar acest inamic era, înainte de toate, bulgarul, după cum sesizasem cîndva, în timpul sejurului meu de la Salonic. Fără îndoială, criza bosniacă trezise un iredentism adormit față de Austria, dar această anexare nu adăuga decît un element în plus la ardoarea combativă a franctirorilor sîrbi ce munceau la realizarea Marii Serbii și al căror prototip exaltat era Spalaikovici. Mai tîrziu urma să se facă și mai cunoscut
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fapt, nu știam în momentul acela dacă existau sau nu teroriștii prezentați mai degrabă ca niște roboți ai crimei, halucinați și drogați, decât ca niște apărători fideli. Se spunea că nici nu sunt români, ci arabi, și alte povești de adormit copiii. Acum înclin să cred că Gelu Voican, care voia să se răzbune pentru persecuția suferită în anii trecuți (nu intru în amănuntele care s-ar putea să nu fie toate în favoarea fostului țuțăr al grupului oniric), l-a convins
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
noastre, interesul poartă fesul... Mă rog, totdeauna a fost cam așa, dar acum totul este de a dreptul caricatural. Prietenii sunt uitați acolo, în groapa lor - dacă ni-i mai amintim, din când în când, mai ales seara, înainte să adormim, dacă trec în vârful picioarelor prin mintea noastră obosită după atâta luptă pentru existență, oricum amintirea rămâne în cugetul nostru, nu e comunicată și altora. De ce să-i deranjăm pe ceilalți? Au și ei morții lor... Uneori sunt aceiași? Poate
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
idealist (II) De câteva zile sunt la cuțite cu Pastenague. Ni s-a mai întâmplat să ne ciondănim pentru un motiv sau altul, însă acum îmi pare că se îngroașă gluma! Mă scol în mijlocul nopții și nu mai pot să adorm: întorc pe toate fețele vorbele lui. Iar el, într-un colț, scrie de zor la un roman. Poate că asta mă enervează și mai tare. El oricum așa mi-ar spune: că sunt gelos! Dar de ce să fiu gelos? El
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nu trimiți cât mai repede articolul. Așa că moțăiam în fața computerului. Dacă mă privea cineva dintr-o parte și de la oarecare depărtare, ar fi putut crede că meditez. Sau mă concentrez înainte de a mă apuca de lucru. În ajun, înainte de a adormi, îmi propusesem să intitulez o tabletă „Autocritică” și-o și scrisesem în minte. Aproape în întregime. Ceea ce e o prostie! Peste noapte totul s-a șters. Mai știu doar că voiam să-i dau dreptate lui Iorgulescu când spunea, într-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
atunci cînd vrea să ducă discuția de la punctual la general. Cu toată goliciunea discursului prezidențial, s-a putut observa aplecarea către înțelepciune a învăț ăceilor care ședeau cuminți în agora federală. Gheorghe Ștefan avea aerul unui atenian pe care-l adoarme gîndirea lui Platon, Crăciunescu părea idealistul trimis la curățat cartofi, în timp ce Romică Pașcu trecea drept un fel de Dobrogeanu-Gherea, ideologul celor mulți, convins că trebuie să avem neapărat 18 echipe pe prima scenă. Mitică Dragomir cita din doctrina proprie și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a uitat de anchetele interne, de scandalurile de corupție și a ales calea fotbalului. Lippi a dominat Mondialul, bazîndu-se pe educația tactică deosebită pe care fotbaliștii săi o au. La noi, schemele de joc nu prind la public. Pulurile televizate adorm audiența, mișcarea lor pe tablă induce un căscat semnificativ. Nu numai la români se întîlnește acest simptom. Turcii preferă știrea cu jucătorul care a trecut strada, englezul vrea femei tabloidizate, francezul își dorește un conflict cu selecționerul, indiferent de numele
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și șemineuri. Peste cîteva minute, ziaristul cotea brusc și-i smulgea latifundiarului dezvăluiri în premieră. Că fiecare zi de muncă a sa e una de vacanță, că, dacă primește o palmă, dă imediat un pumn, că nu poate să citească, adormind după două-trei pagini. Abilitatea jurnalistului a contribuit din plin la conturarea personajului, acesta fiind adus în ipostaza de a rosti adevăruri care, spuse de altcineva, i-ar fi stîrnit fără îndoială iritarea. Un miliardar după care atîrnă o cohortă de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
unde se adună urmele lăsate în suflet de senzație (IV, 3, 13-29), "imaginile" venite din lumea sensibilă și din cea inteligibilă. Procesul descris face posibilă nu doar retenția amintirilor, ci și utilizarea lor ulterioară. Ele sunt păstrate ca și cum ar fi adormite, până la un moment dat, când un eveniment le trezește și le actualizează și când devin mai puternice decât au fost inițial, ca simple senzații sau impresii; activitatea sufletului capabil să le păstreze și să le facă să devină active, indiferent
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
univers. - E interesantă. Aș vrea să o prind și să i-o duc Ioanei. Se poate? - Ți-am spus că dorința ta e poruncă pentru mine. Poftim . Ia- o! îi spune VACANȚA, întinzându-i cometa. - George! George! Ce faci? ai adormit? Băiatul deschide ochii. În fața lui e... Ioana. - Nu... Știi...Eu am fost în ... Uite, ți-am adus o cometă. - Ce cometă? Ai visat. Mai bine hai să ne pregătim bagajul că vine bunicul să ne ia la țară. George e
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
străvezii. Am uitat de pescuit. M-am așezat cu fața în sus, cu palmele sub cap . Pe iarba moale , sub cerul albastru , învăluit în miresme de flori și de pământ jilav, alintat de clipocitul apei și de foșnetul frunzelor, am adormit. - Trage undița, băiete! Se pare că ai noroc.Ai prins cu siguranță un pește. Am tras undița ușor și, într-adevăr, de cârligul metalic atârna un peștișor. L-am scos cu grijă din cărlig și l-am privit Nu era
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
doamna învățătoare, așa că ziua de mâine poate să vină fară nici o problemă. Își spune rugăciunea și intră în pat. Mama o sărută și-i urează, ca în fiecare seară: - Noapte bună, somn ușor, îngeraș la căpușor! Fetița nu vrea să adoarmă. Se mai gândește încă la Scufița Roșie. Ce întâmplare! Ce fetiță curajoasă! Să meargă ea singură prin pădure, să stea de vorbă cu lupul fără să moară de frică, să ajungă în burta fiarei și să iasă afară vie și
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
să moară de frică, să ajungă în burta fiarei și să iasă afară vie și nevătămată! Strașnică poveste! “Dacă aș fi fost eu în locul Scufiței”... Pleoapele grele i se închid ușor peste ochi. Somnul o primește în împărăția lui. Ștefana adoarme, dar... se trezește pe o potecă din pădure, în fața unei fetițe frumoase, îmbrăcată în roșu, cu o căciuliță ciudată pe cap și cu un coșuleț în mână. O recunoaște imediat. E Scufița Roșie. Când o zarește pe Ștefana, aceasta se
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
că m-am trezit! Oare cum s-a terminat de data aceasta povestea?” se întreabă încă somnoroasă fetița. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Găsește tu finalul pentru visul Ștefanei 2) Întrebări: * De ce e mulțumită Ștefana? * La ce se gândește ea înainte de a adormi? * Unde visează ea că ajunge? * Cu cine se întâlnește în vis? * Ce nu știa Scufița Roșie? Ce i-a spus Ștefana despre copii? * Ce a sfătuit-o Ștefana pe Scufiță? * De ce era supărată Ștefana când s-a trezit? 2) Scrie
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
ploscă de vin aduce Dintr-ale sale merinde, Care foarte bine prinde. Uriașul, dacă-l gustă, Cu stomac ca de lăcustă, Iar fi plăcut ca să tragă Pe gîtu-și o bute-ntreagă. Grădina cea plină de fragranță a Ilenei în care adoarme Arghir este evocată floare cu floare, după metoda pictorilor primitivi. Tema aceasta a grădinii, venită din Orient, a culminat în poezia Renașterii, spre a se reînnoi prin simboliști: Cât au călcat cu piciorul, N-au mai văzut crăișorul Câte flori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să-i frece Cu spirturi de dânsa stoarse din crini și din trandafiri. Iar ca razele luminii să nu-i facă supărare, Fetele slobod perdele de un atlas argintit, Și lângă ea pun în glastre bucheturi mirositoare, Dar cucoana când adoarme la un consul au gândit. Prozatorul nu e mai puțin merituos. Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domnea fanarioții în țeară e o comedie de cea mai pură metodă clasică, întemeiată pe o clară expoziție a caracterelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
balaur Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur. Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde, Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboane, săpând malul năsipos. Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, Când o mreană saltă-n aer dup-o viespe sprinteioară, Când sălbatecele rațe se abat din zborul lor, Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ionescu introduce primul în elegiile sale clavirul răsunător, la care cântă fecioara în delir, invocând umbra iubitului mort: Subt mîna-mi tremurândă când pianul lin suspină Și tristele-i accente din sînu-i zbor încet, Și dulcele Bellini cu Norma lui divină Adoarme suferința ce arde al meu piept, Te văz pe dinainte-mi c-un pas ușor a trece, De mine te apropii la capul meu șezând; Și după gîtu-mi palid tu pui o mână rece Și alta plimbi pe piano de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și cu soarele, Codrul cu izvoarele. Omul trăiește în sublimă nesimțire. Văduva tinerică hibernează într-o căsuță de pădure năpădită până peste gard de zăpezi, într-o leneșă părăsire de sine: Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la vale... adormind pe scaun: Adoarme astfel cum șade, Fusul din mână îi cade. Nevasta "tinără" a lui Călin doarme tolănită pe patul din bordeiul neorânduit în care se leagănă o rață și cântă un cocoș, împăratul supărat lasă să-i crească iarbă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Codrul cu izvoarele. Omul trăiește în sublimă nesimțire. Văduva tinerică hibernează într-o căsuță de pădure năpădită până peste gard de zăpezi, într-o leneșă părăsire de sine: Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la vale... adormind pe scaun: Adoarme astfel cum șade, Fusul din mână îi cade. Nevasta "tinără" a lui Călin doarme tolănită pe patul din bordeiul neorânduit în care se leagănă o rață și cântă un cocoș, împăratul supărat lasă să-i crească iarbă în barbă. Locul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Nu mai cugeți înainte Nu mai cauți îndărăpt. Ci-asculți mii de păsărele Ciripind în verde crâng Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se se plâng. Natura este edenul, locul sexualității, ea ațâță dorința de împreunare, după care urmează nelipsita adormire în codru: Adormi-vom, troieni-va Teiul, floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stânele de oi. Dragostea e violentă, ferină. Când vede pe Ieronim gol Cezara răcnește. Femeia este un izvor "de-ucigătoare visuri de plăcere", care se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de raze, de ape, de flori: Pe genunchii mei ședea-vei, Singuratice izvoare, Vom fi singuri-singurei, Blânda batere de vânt. Iar în păr, înfiorate, Or să-ți cadă flori de tei... Vom visa un vis ferice, Îngîna-ne-vor c-un cânt Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. Femeia nu-i Spiritul, ci carnea suavă cu-"ncheieturi": Nu e mică, nu e mare, nu-i subțire, ci-mplinită, Încât ai ce strînge-n brațe, numai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de spații exotice, evocator al "pustiului ars saharian" și al celor două poluri: La polul nord, la polul sud, sub stele veșnic adormite, În lung și larg, în sus și-n jos se-ntind câmpii nemărginite, Câmpii de gheață ce adorm pe așternutul mării ud. Cu munți înalți, cu văi adânci, la polul nord, la polul sud. D. ANGHEL Fundamentul simbolismului, înțeles bine doar de André Gide, e înlocuirea picturalului, instrument al universului obiectiv, cu inefabilul muzical și olfactiv, conduct al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a executa fresce hieratice, violent cromatice și panice, pregătind încă de pe acum iconografia stilizantă a lui Lucian Blaga, care e în fond un chip de a vedea ardelenesc: Maico, Maico... (Pauză) Vino la rugăciuni. Nu răspunde din fundul grădinii, A adormit în fân. Nu-nțeleg pe maica asta. Pare a fi alta ca noi. Adoarme în fân. Și supt pernele ei albe, supt pernele ei sfinte adesea am aflat flori roșii. Flori roșii... Flori roșii. Și e voinică. Are fața frumoasă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a lui Lucian Blaga, care e în fond un chip de a vedea ardelenesc: Maico, Maico... (Pauză) Vino la rugăciuni. Nu răspunde din fundul grădinii, A adormit în fân. Nu-nțeleg pe maica asta. Pare a fi alta ca noi. Adoarme în fân. Și supt pernele ei albe, supt pernele ei sfinte adesea am aflat flori roșii. Flori roșii... Flori roșii. Și e voinică. Are fața frumoasă și brațe tari... Și poate are gânduri calde. Căci în cor cântarea ei pare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]