65,754 matches
-
audiența cea mai importantă pentru ideile eugeniste. În Transilvania, acolo unde eugeniștii erau cei mai activi, s-a reușit Înlocuirea imaginii preotului ca figură cu cea mai mare autoritate În sat cu cea a medicului, care putea să vindece atât afecțiunile individuale, cât și problemele comunității. Eugeniștii prezentau cunoștințele tehnice ale medicului ca fiind o sursă de beneficii mult mai importante pentru locuitorii obișnuiți ai satelor decât adevărurile spirituale deținute de preot. Cu siguranță, mișcarea eugenistă nu ducea o campanie profundă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
profețiilor legionare și nici din furia cu care aceștia revendicau schimbări radicale. Scrierile sale folosesc mai degrabă un limbaj „clinic” - descriind studii de caz și formulând ulterior diagnoze bazate pe observațiile sale, precum și recomandări cu privire la tratamentele cele mai potrivite pentru „afecțiunea” descoperită. Moldovan oferea astfel audienței sale educate o soluție atractivă pentru frustrările pe care aceștia le experimentau, deoarece Îmbrăca hainele raționalității și ale detașării față de „politicianismul” partizan caracteristic majorității celorlaltor ideologii. Mai mult, lucrările lui Moldovan sunt infuzate de moralitatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În noul stat. Reorganizarea instituției ministeriale era fundamentată de principiul redefinirii „medicinei” ca știință preventivă, În contrast cu scopurile sale larg acceptate de disciplină curativă sau preocupată de intervențiile de urgență. De asemenea, „sănătatea” trebuia regândită ca fiind nu doar absența oricăror afecțiuni observabile, ci mai degrabă o noțiune complexă care lua În considerare potențialul genetic, caracteristicile disgenice latente sau talentele speciale, ce puteau fi transmise generațiilor viitoare. Profesia medicală În ansamblul ei urma să se transforme, plecând de la această premisă. În acord
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
considerare aceste criterii, să se ia decizia neprescrierii tratamentului, pentru că efortul curativ ar aduce dezavantaje bunăstării generale. Pe de altă parte, orice individ În aparență normal putea deveni subiect al tratamentului medical obligatoriu dacă În corpul său era descoperită o afecțiune ereditară și deci disgenică. Moldovan considera că alocarea de fonduri de către stat pentru astfel de demersuri, Într-adevăr foarte costisitoare, era un prerogativ important care punea În evidență obiectivele preventive ale medicinii, În dauna celor curative. Medicii urmau să se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
iar boala reprezenta răul. Noii tehnocrați urmau să Înlocuiască vechii gardieni, clerul, și să Își asume rolul de avangardă a noii ordini. Din perspectiva eugeniștilor, tehnocrații erau singurii care posedau abilitățile necesare pentru a identifica diferențele subtile, dar importante, dintre afecțiunile pe termen lung și cele pe termen scurt, pentru a evalua efectele lor asupra națiunii și a aplica obiectiv măsurile corective necesare. Astfel de noțiuni complet noi ofereau o alternativă modernistă atât pentru perspectiva conservator-aristocratică asupra elitelor, cât și pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de acest fenomen ca proces disgenic, pentru că tindea să corupă valorile țăranilor și sănătatea generală a populației rurale. Orașul le oferea țăranilor migranți perspectiva unei vieți de muncă În condiții periculoase pentru sănătate și o mai mare expunere la riscul afecțiunilor sociale disgenice, precum bolile venerice, alcoolismul și tuberculoza. Mișcarea eugenistă din Europa Occidentală deja reliefase faptul că munca În mediul industrial urban transformă familiile sănătoase În familii disfuncționale, punând În pericol sănătătea generațiilor viitoare. O astfel de analiză pesimistă nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cele două categorii de atribute ale indivizilor, ei rămâneau conștienți de riscul de a diagnostica și, probabil, de a exclude permanent din corpul sănătos al națiunii indivizi care manifestau doar aparent simptomele degenerării, dar În realitate nu sufereau de nici o afecțiune patologică. Ipotetic, dacă aceasta era situația, atunci se putea Încă interveni pentru a corecta comportamentul degenerat, eliminând astfel caracteristicile disgenice și recuperând unii dintre acești indivizi ca parte a organismului normal, ceea ce ar fi condus, În ultimă instanță, la creșterea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și pasiv În cazul femeilor. Argumentele eugeniste nu se refereau Însă doar la aspecte morale legate de coruperea virtuții adolescenților și la normele de comportament acceptabile pentru femei, ci mult mai puternic la problema infectării organismului sănătos al națiunii cu afecțiuni sociale care puteau crea un handicap general. Acuzele la adresa prostituatelor deveneau, astfel, mult mai dure și foloseau limbajul științei, nu pe cel al eticii: pentru eugeniști, prostituatele erau un pericol sanitar. Folosind această imagine, eugeniștii sperau să avertizeze bărbații și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să dobândească o mai bună cunoaștere științifică a rolurilor lor de mame, Învățând cum să Îngrijească sănătatea fizică și spirituală a unui copil. De aceea, participantele primeau câteva informații elementare despre bolile sociale (precum alcoolismul, tuberculoza, bolile venerice și prostituția), afecțiunile epidemice și igiena individuală 73. Un raport al Subsecției Femenine Biopolitice descrie programa uneia dintre școlile țărănești pentru femei astfel: Gospodărie - gătitul pentru fiecare zi a săptâminii; cusutul la masină, cusutul șorțurilor și hainelor pentru copii; ...vopsitul lânii; ș...ț
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
repercusiunilor adânce pe care o are asupra vitalității familiei și a neamului”82. Conceptualizarea stărilor de sănătate și boală ca fenomene ereditare, așa cum apare În citatul precedent, este o trăsătură dominantă a explicațiilor pe care manualul le oferă pentru anumite afecțiuni specifice. În astfel de explicații, autorul realizează legături Între probleme familiare cititorului, precum tuberculoza sau alcoolismul, și viziunea sa generală despre rolul fiecărui individ În economia sănătății viitoare a națiunii, Într-un limbaj care reduce complexitatea teoriilor eredității (de exemplu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Încă de la sfârșitul anilor ’20. Experiența unei veri de cercetare la sat urma să aibă un impact formativ important pentru studenți, la diferite niveluri. Pentru scopurile acestei analize, este important să subliniem faptul că studenții erau familiarizați cu noțiunile de afecțiuni ereditare și eugenie, care erau incluse În programa școlilor de vară. Echipele care desfășurau cercetări În Transilvania erau expuse unui program de educație eugenistă și mai intens, pentru că În această regiune aplicarea diferitelor prevederi și programe ale Serviciului Social era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În care guvernul reglementa domeniul sanitar. În aceeași perioadă, Iacob Felix a publicat mai multe studii influente care tratau pe larg problema pierderilor suferite de economia românească și de societate În general din cauza nutriției inadecvate a populației rurale sau a afecțiunilor toxice și din cauza lipsei unor programe adecvate de vaccinare Împotriva epidemiilor ce făceau Încă ravagii În zonele rurale, deși În alte regiuni erau prevenite cu success sau fuseseră chiar eradicate 2. Felix considera că deficiențele din sistemul de Îngrijire a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
șîn viațăț sunt egali și trebuie tratați În mod egal, iar statul are obligația față de membrii săi de a cheltui nici mai mult nici mai puțin decât strictul necesar pentru a asigura sănătatea tuturor cetățenilor săi și a le trata afecțiunile 5. Un aspect semnificativ al criticii formulate de Babeș este grija autorului pentru inclusivitatea propunerilor sale și sentimentul de responsabilitate exprimat față de toți cetățenii României, indiferent de etnie. În același timp, Babeș nu a criticat niciodată tendința ideilor eugeniste către
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
informații din diferite regiuni, și erau dotate cu echipamentul medical necesar pentru a Împiedica răspândirea epidemiilor. Dispensarele mobile funcționau și drept centre de vaccinare Împotriva malariei și a scarlatinei, precum și drept centre de tratament al bolilor sociale, În special a afecțiunilor sifilitice, considerate cele mai grave probleme de sănătate din mediul rural, din cauza potențialelor efecte degenerative asupra reproducerii. În sfârșit, dispensarele mobile ofereau consiliere prenatală pentru femeile Însărcinate și contribuiau la informarea lor În privința metodelor igienice de a naște și de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
limiteze capacitatea indivizilor de a decide asupra propriilor parteneri maritali 43. Deși În trecut căsătoria fusese doar minimal supusă controlului public, eugeniștii considerau că această libertate de alegere putea fi sursa unor decizii individuale abuzive, care le permitea persoanelor cu afecțiuni ereditare să afecteze sănătatea altora și mai ales a generațiilor viitoare. Acesta era cel puțin argumentul lor. Eugeniștii erau convinși că statul trebuia să acționeze ca agent de pază pentru generațiile viitoare și, În consecință, să controleze comportamentul individual În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu erau de etnie română, ca o garanție a reproducerii „capitalului biologic sănătos”. Un alt articol din Codul Penal din 1936 (nr. 377) interzicea căsătoria unei persoane sănătoase cu cineva care suferea de o boală venerică sau de orice altă afecțiune epidemică. Nerespectarea acestei interdicții atrăgea o pedeapsă cu Închisoarea de unu până la trei ani și o amendă cuprinsă Între 2 000 și 5 000 de lei (o sumă considerabilă la acel moment)47. Constituia infracțiune În acest caz punerea În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
publicat un raport În prestigioasa revistă Ardealul Medical, În care a descris propria inițiativă de introducere a examenelor medicale prenupțiale obligatorii, În domeniul său de practică. Examenele urmăriseră inițial să detecteze bolile venerice, dar treptat se extinseseră și la alte afecțiuni „disgenice”. În opinia autorului, indivizii fuseseră extrem de dornici să Îi urmeze sfatul și Începuseră se dea dovadă de o mai mare responsabilitate eugenică, după ce fuseseră introduse examenele medicale prenupțiale 50. În anii ’30, Gheorghe Cosma, ocupant al poziției oficiale de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
informeze femeile despre efectele negative ale avortului asupra sănătății lor și a celei a comunității În general. O astfel de abordare a reglementării avortului avea șansa, În opinia lui Manuilă, de a convinge indivizii să accepte testări mai frecvente pentru afecțiuni ereditare și de a se supune voluntar la diferite măsuri contraceptive care urmăreau să Împiedice reproducerea materialului ereditar disgenic. Premisa fundamentală a argumentelor lui Manuilă În favoarea avortului ca metodă de contracepție era că medicii urmau să se implice În Întregul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
După mai mult de un deceniu de dezbateri În legătură cu statutul legal al avortului, Parlamentul a adoptat, În final, o lege care interzicea Întreruperea sarcinii În orice situație, cu singura excepție a cuplurilor În care unul din părinți suferea de o afecțiune psihică gravă sau a cazurilor În care era sigur că viitorul copil va suferi de o deficiență mintală 58. Legea nu definea foarte clar Înțelesul sintagmei afecțiune psihică gravă. Mulți adepți ai eugeniei și alți promotori de reforme, În special
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu singura excepție a cuplurilor În care unul din părinți suferea de o afecțiune psihică gravă sau a cazurilor În care era sigur că viitorul copil va suferi de o deficiență mintală 58. Legea nu definea foarte clar Înțelesul sintagmei afecțiune psihică gravă. Mulți adepți ai eugeniei și alți promotori de reforme, În special juriști, Își exprimau chiar și În aceste condiții Îngrijorarea cu privire la modalitățile În care legislația nou-adoptată le permitea În continuare femeilor să aibă un nivel de control ridicat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și În aceste condiții Îngrijorarea cu privire la modalitățile În care legislația nou-adoptată le permitea În continuare femeilor să aibă un nivel de control ridicat asupra propriilor corpuri. Astfel de grupuri se temeau că femeile ar fi putut oricând să inventeze o afecțiune ereditară În familie, pentru a obține un avort. De aceea, legea conținea norma adițională ca decizia finală În privința avortului să-i aparțină unui medic specializat În afecțiuni ereditare. Astfel, controlul comportamentului individual și al reproducerii era din nou Încredințat specialiștilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de grupuri se temeau că femeile ar fi putut oricând să inventeze o afecțiune ereditară În familie, pentru a obține un avort. De aceea, legea conținea norma adițională ca decizia finală În privința avortului să-i aparțină unui medic specializat În afecțiuni ereditare. Astfel, controlul comportamentului individual și al reproducerii era din nou Încredințat specialiștilor tehnici, medicii, sprijiniți de aparatul de stat. Statisticile incomplete și inconsecvente privind rata nașterilor, disponibile pentru perioada de după adoptarea legii Împotriva avortului, Îngreunează evaluarea eficienței acestor politici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Încă deschise publicului. Cu toate acestea, atât Banu, cât și Moldovan au publicat În anul 1943 câteva articole importante privind necesitatea de a reorganiza sănătatea publică și de a asigura integritatea generațiilor viitoare ale națiunii, prin măsuri de prevenire a afecțiunilor. Efectele dezastruoase ale războiului deveniseră o armă pentru eugeniști, pentru că ilustrau rezultatele neglijării sănătății publice: Această atitudine negativă șfață de sănătatea generațiilor viitoare ale națiuniiț nu poate și nu va mai dura mult, pentru că acest război, cu sacrificiile monstruoase pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
multe dintre măsurile descrise pentru prima oară În anii ’30. Unele legi noi au mers chiar mai departe În implementarea viziunii eugeniste a sănătății publice. Au continuat, În această perioadă, programele de monitorizare a bolilor sociale și În special a afecțiunilor venerice. Ministerul chiar a folosit formulare elaborate În 1939, ce conțineau categorii inventate de adepții eugeniei, printre care „indivizi alienați”, o rubrică unde erau consemnate dizabilitățile fizice și mintale ereditare 108. Alte cerințe, printre care certificatele de sănătate prenupțiale pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Mari, Corneliu Vadim Tudor, a câștigat 25% din voturi și a participat În turul al doilea al alegerilor Împotriva candidatului neocomunist Ion Iliescu. Un alt domeniu În care există pericolul resuscitării determinismului biologic este cel al tratamentului corpului și al afecțiunilor acestuia, În special În probleme precum alegerile reproductive ale femeilor (În particular avortul), SIDA și sexualitate (În special În aspectele ce afectează persoanele de orientare homosexuală). Într-un articol recent despre gen și postsocialism, Gail Kligman și Susan Gal analizează
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]