89,637 matches
-
24. În acest spirit, Gramsci arată că: "noi avem o avem o explicație de clasa a fascismului, că este o jucărie în mâinile forțelor economice dominante 25... fiul spiritual al lui Giovanni Giollliti..." 26. Pentru teoreticianul sard, regimul democratic de dinaintea apariției fascismului era în realitate o dictatură, deoarece legalitatea nu există, atâta timp cât a acceptat condițiile de sclavie la locul de muncă impuse muncitorilor și țărânilor, iar reacția la toate mișcările democratice au fost masacrele realizate de instituțiile statului 27. Apariția fascismului
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de dinaintea apariției fascismului era în realitate o dictatură, deoarece legalitatea nu există, atâta timp cât a acceptat condițiile de sclavie la locul de muncă impuse muncitorilor și țărânilor, iar reacția la toate mișcările democratice au fost masacrele realizate de instituțiile statului 27. Apariția fascismului și cucerirea prin violență a instituțiilor statului nu era altceva pentru Gramsci decât: "...o smulgere a valului democratic prin care (regimul n.a) își poate arăta adevărată natură reacționara, prin deschiderea porților parlamentului unui nucleu de delincvenți de drept
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, Cultura Medieșeana ÎI, Mediaș, 2013. 3 Vezi Idem, Risorgimento în viziunea lui Antonio Gramsci, teza de doctorat, susținută decembrie 2015. 4 Giulio Bollati, L'italiano, Einaudi, Torino, 1983, p. XVI, în Ioana Cristea Drăgulin, "Apariția statului modern italian și problema "întârzierii istorice", în Polis, vol. ÎI, nr. 2(8), p. 6. 5 Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, Editura Adenium, Iași, 2016, carte în curs de apariție. 6 Ioana Cristea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Ioana Cristea Drăgulin, "Apariția statului modern italian și problema "întârzierii istorice", în Polis, vol. ÎI, nr. 2(8), p. 6. 5 Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, Editura Adenium, Iași, 2016, carte în curs de apariție. 6 Ioana Cristea (Drăgulin), Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, op. cît., p.89. 7 Antonio Gramsci, Quaderni del Carcere, (îngrijita de) V. Gerratana, vol. I, Einaudi, Torino, 1977, p. 681. 8 Idem, Opere Alese, trad. Eugen Costescu, titlul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
http://prcrho.altervista.org/index.php?option=com content&view=article&id=187:il-conetto-di-rivoluzione-passiva-in-gramsci&catid=34:nazio nale-lombardo-provinciale&Ițe mid=28 (accesat la data 9.07.2014). Bibliografie BOLLATI Giulio, L'italiano, Einaudi, Torino, 1983, p. XVI, în Ioana Cristea Drăgulin, "Apariția statului modern italian și problema "întârzierii istorice", în Polis, vol. ÎI, nr. 2(8), p. 6. BORDIGA A., "Gli schieramenti parlamentari în Italia", în Rassegna comunistă, 31 mai 1921, în P.C. Zunino, Interpretazione e memoria del fascismo. Gli anni del
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
gândire în abordarea fenomenului risorgimental, Cultura Medieșeana ÎI, Mediaș, 2013. Idem, Risorgimento în viziunea lui Antonio Gramsci, teza de doctorat, susținută decembrie 2015. Idem, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, Editura Adenium, Iași, 2016, carte în curs de apariție. GELLNER E., Națiuni și naționalism, Antet, București, 1997 și J.E Hobsbawm. Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent, ARC, Chișinău, 1997. GRAMSCI Antonio, SANTARELLI Enzo (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă,1978. Idem, Îl Risorgimento, Einaudi, Torino 1955
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
familială și socială. În acești parametri, individul nu se mai determina prin rațiune, ci era condiționat de afectul pulsional; totodată, în loc să acționeze ca decident liber, se descoperea supus unor comandamente etice preexistențe, suficient de constrângătoare pentru a-i provoca nevroze. Apariția nevrozei constituia de altfel simptomul cel mai clar al conflictului dintre eul subordonat și normativul supraordonator, în opoziție cu starea de echilibru interior pe care o presupunea gândirea Luminilor. În plus, daca omul nu se definea esențialmente prin conștiința clară
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
28. În vreme ce liberalismul, inspirat de umanismul juridic și influențat de neoconservatorismul american, a evoluat în general către pandemocratism și corolarul sau material - liberul schimb, stânga a renunțat la internaționalism și a privilegiat o perioadă politică la nivel național, materializata în apariția așa-numitelor state ale bunăstării. Revenirea în zilele noastre la formulă supranaționala prin intermediul Uniunii Europene, în cazul majorității partidelor întitulate socialiste, indică tocmai repoziționarea acestora pe o concepție formală cu privire la umanitate, invers proporțional cu dreapta naționalistă - promotoarea identității cu atribute
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Naționale. Care a fost retorica regimului și a lui Mitiță Constantinescu, în timpul regimului autoritar? Răspunsul îl vom putea afla din analiza discursurilor reprezentanților epocii și din unele rapoarte ale Ministerului de Interne. După instaurarea regimului monarhiei autoritare și-a făcut apariția economia planificată, odată cu constituirea Consiliului Superior Economic. Coordonarea politicilor economice de către partidul minister a devenit realitate odată cu centralizarea economiei. Deși a fost creat în 1936, fiind prezidat de Constantin Argetoianu, Consiliul Superior Economic avea drept obiective alcătuirea și punerea la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Gigurtu Ion, 6) Savu Eugen, 7) Slăvescu Victor. La categoria ocupațiuni intelectuale: 1) Petre Andrei, 2) Cancicov Mircea, 3) Cazalciu Grigore, 4) Ghelmegeanu Mihai, 5) Hațieganu Iuliu, 6) Iamandi Victor, 7) Ralea Mihail 13. Mitiță Constantinescu: Super-ministrul economiei naționale După apariția Consiliului Superior Economic un alt sector necesită unificarea. Astfel, într-un raport către Ministerul de Interne se vehicula ideea apariției unui Minister al Economiei Naționale, acesta fiind considerat de utilitate de către regimul autoritar. Consiliul Economic al Guvernului și Consiliul Superior
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Grigore, 4) Ghelmegeanu Mihai, 5) Hațieganu Iuliu, 6) Iamandi Victor, 7) Ralea Mihail 13. Mitiță Constantinescu: Super-ministrul economiei naționale După apariția Consiliului Superior Economic un alt sector necesită unificarea. Astfel, într-un raport către Ministerul de Interne se vehicula ideea apariției unui Minister al Economiei Naționale, acesta fiind considerat de utilitate de către regimul autoritar. Consiliul Economic al Guvernului și Consiliul Superior Economic erau considerate a fi utile, dar se sugera că nu puteau dirija economia în măsura în care ar fi putut face acest
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ai tuturor activităților economice"15. Atât Ministerul, cât și agenții lui din ținuturi, erau investiți cu puteri excepționale, deoarece numai astfel se considera că se putea realiza un program de proporții mari, menit să scoată economia țării din primitivism. Prin apariția unui astfel de "dictator" se puteau realiza și armonizarea interesele divergențe. Care era motivul pentru care un asemenea minister trebuia să apară? Datorită faptului că "fiecare unitate economică lucra numai pentru interesul său propriu, fără a ține socoteală de interesul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
din industrie erau realizate de stat prin intermediul Ministerului Economiei Naționale, condus de Mitiță Constantinescu. Guvernele regimului autoritar carlist se împrumutau de pe piața internă de la diferite instituții financiare, contactând credite rurale, în vederea susținerii agriculturii 24. Prin planificarea și naționalizarea economiei, prin apariția breslelor, prin etatizartea sindicatelor, regimul carlist se asemenăna tot mai mult cu sistemele autoritare și totalitare, care au fost experimentate în deceniul al patrulea și în cele care au urmat și denotă tendința generală de control a societății, economiei, sindicatelor
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
instaureze ordinea economică și sindicală. Modul de organizare corporatist a sindicatelor nu a reprezentat cheia rezolvării problemelor economice românești, după cum nici Consiliul Superior Economic, nici Ministerul Economiei Naționale nu au putut să planifice și să dirijeze economia, așa cum anunțase odată cu apariția instituției. Consiliul Superior Economic a fost instituit pentru a coordona economia corporatistă prin politici de planism și etatatizare economică, insă instituția corporatistă în statul român autoritar a fost cea a breslei 26. Arhitectură breslei avea două dimensiuni una pe vericală
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Editură Adenium în anul 2014, este o interpretare teoretică a originii și dezvoltării naționalismului și un demers de analiză a relațiilor dintre multiplele chei de înțelegere a unui fenomen ce poate fi responsabil atât pentru prăbușirea marilor imperii multinaționale și apariția statelor moderne, precum și pentru înfăptuirea unor mari transformări sociale ce au marcat istoria popoarelor lumii. Indiferent de perspectivă prin care privim geneză națiunilor, naționalismul este o forță politică incontestabila, ce încă condiționează politică națiunilor, modifica frontiere, generează conflicte și unifica
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fi inclus în categoria lucrărilor și manifestărilor științifice ce completează tabloul marilor preocupări ale prezentului și viitorului, autorul oferind și o bibliografie consistentă asupra subiectului. Lucrarea este structurată în patru capitole ușor accesibile cititorilor, capitole ce își propun să explice apariția naționalismului în epoca modernă printr-o incursiune interesantă în etnosimbolism, democrație și europenism. Cuprinsul, acest menaj teoretic și factual, se încheie prin prezentarea concluziilor autorului în limba română și a unor considerații publicistice în limbiile engleză și franceză. Primul capitol
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
mai bine instaurarea unei noi ordini sociale și atribuie astfel conceptului de națiune o aură mistica și un rol eroic în arhitectură genetică a conceptului. Pe parcursul lecturii intervine și perspectiva modernista a genezei naționalismului. Puternic susținută intelectual, această perspectivă leagă apariția națiunilor de modernizare și de aliații săi industrializarea și urbanizarea, fenomene ce produc consecințe imediate în planul definirii raporturilor sociale, conducând la alfabetizare și la comunicarea de masă. Astfel orașul devine motorul modernității, cel care generează cultură înaltă a elitei
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
câteva propoziții. Naratorul prezintă vizual evenimentele, creând iluzia unei reprezentări directe. împreună cu el, receptorul percepe evoluția celorlalte personaje, relațiile dintre ele, ,vede" faptele și întâmplările în desfășurare. Sunetele pianului au declanșat atracția interpersonală și frumusețea fizică a fetei a favorizat apariția simpatiei, consolidată de preferințele comune. O succesiune de evenimente favorizează intrarea în locuința fetei. Proximitatea îngăduie familiaritatea și naratorul este atras de tânăra elevă cu o forță căreia nu i se poate împotrivi. Se îndrăgostise! Avertismentele vin din partea tatălui. Cu
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
experimentat în roluri atît de puternice cum devine Pozzo aici. Regizorul îl conduce atent, pas cu pas spre rol. Urmărim astfel un Pozzo visceral, dictator, cu demonstrații de forță, ca în numerele de la bîlci, cu poante ieftine, violent în prima apariție, un vătaf ajuns, îmbrăcat în smoking, cu pantofi de lac și cu papion, care pocnește din bici în stînga și-n dreapta, ațîțat cumva de uimirea bieților Didi și Gogo, de tăcerile partenerului său, Lucky, omul-mârțoagă. Cea de-a doua
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
un vătaf ajuns, îmbrăcat în smoking, cu pantofi de lac și cu papion, care pocnește din bici în stînga și-n dreapta, ațîțat cumva de uimirea bieților Didi și Gogo, de tăcerile partenerului său, Lucky, omul-mârțoagă. Cea de-a doua apariție este în alt registru. Diluată cumva de vălul visului. Ca și cea a lui Lucky, interpretat de Pali Vecsei, poate unul dintre cei mai serioși actori tineri din trupa de la Sibiu, cu o evoluție constant ascendentă. Cristian Stanca și Pali
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
celui care se lasă în seama sorții.” Oare n-ar trebui să vedem în miezul ideii persanului un fel de replică dată florentinului Dante (1265-1321) care-și deschidea Infernul cu celebrul vers „Lasciate ogni speranza voi ch’entrate”? știam de apariția cărții din anul 2000 (devreme, prea târziu?!), dar am intrat în posesia ei abia în 2012. în cadrul Asociației Canadiene a Scriitorilor Români (ACSR), am fost invitat să particip și eu cu o conferință, la 28 aprilie 2012, la comemorarea a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
îndepărtate (îN AL NOSTRU TIMP, ci nu cel DUMNEZEIESC) fapte și consecințe. Noi urmăm legea divină, însă, prin deprinderile și evoluția noastră, illo tempore și azi, suntem părtași acelor îngeri care „s-au împreunat cu femeile oamenilor“ și au provocat apariția unor monștri hibrizi, probabil „civilizația Masma“... Adică miticii uriași, giganți, Căpcăuni, etc., care sunt puzderie în protoistorie și în miturile lumii, dincolo de varietatea reprezentării lor, în post-diluvian. * Reținem crezul și dovezile cui se deschide spre a le primi, că Divinitatea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
este familiară oferindu-i un sentiment cald... încearcă o interrelaționare a gândurilor sale cu cele ale trecătorilor... comunicarea în lumea contemporană, nu este chiar așa de accesibilă. Accentul însă cade pe atmosferă. Aceasta constituie învelișul șirului de senzații și sentimente... Apariția biciclistului este cheia întregului poem. De aici, începe dublul plan al gândurilor, în trecut și în prezent... aici, pe pământ și, dincolo, în lumea neștiută unde gândul ei îl urmează pe cel regretat dar... fără a ști nimic concret așa că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
spre-o atmosfera medievală. Ne putem imagina un han, într-un sat izolat, ideea depărtării este sugerată cu subtilitate, un ton de libertate dorită de suflete nomade, pentru a-și potoli setea de viață. Pasărea este de asemeni simbolul libertății. Apariția sa la începutul poemului și moartea ei la final, desenează un cerc, un înveliș poematic și creează totodată și un cerc metaforic. Cele două cercuri corespund altor două straturi simbolice... Moartea păsării, să fie oare pedeapsa preluată de cântecul ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vreo veleitate literară. Mai mult, am în lucru un volum propriu de poezie ce va fi publicat la sfârșitul acestui an, și mai apoi, desigur volumul 2 al „Testament Anthology of Modern Romanian verse” care, sper, că-și va face apariția în 2014. Ambele volume vor vedea lumina tiparului tot la Editura Minerva. Iată mai jos o scurtă istorie a acestei călătorii artistice proprii, care a început timid, s-a întrerupt brusc, și a fost reluată surprinzător după patru decenii de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]