13,008 matches
-
Cetatea Lupilor” sunt atestate la Huedin. La Mănășturu Românesc, pe platoul „Glimea”, I.Marțian a semnalat urme ale unei așezări omenești datând din Evul Mediu timpuriu. Aceste urme nu au mai fost însă regăsite de Ștefan Ferenczi, cu ocazia perieghezei arheologice efectuate în 1973. Resturile unui zid de piatră au fost semnalate la Bedeciu, putându-și avea originea în aceeași perioadă medievală. Mănăstireni și Mănășturu Românesc au avut întotdeauna o viață economică asemănătoare cu acea a altor așezări din aria geografică
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
epoca bronzului a fost identificată la "Crucea Cheii", pe malul drept al văii Hășdate. Zona Petrești avea o însemnătate pentru romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea piatra de calcar pentru drumuri și construcții. Una din cele mai interesante piese arheologice ce s-a păstrat în Muzeul de Istorie din Turda este lespedea funerară ornamentală a sclavului roman Scaunarius. Prima atestare a Petreștiului de Jos apare la 6 octombrie 1278 în documentele capitului din Oradea, sub denumirea de "terra Hasadat" (în
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
a aflat în fostul conac al familiei Ferenc și Anna Lugossy (sec. XVIII) din Petreștii de Jos. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Petreștii de Jos apare sub numele de "M.Peterd" (""Magyar Peterd""). Următoarele situri arheologice din Petreștii de Jos au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
1241 localitatea a fost colonizată cu sași de către episcopul romano-catolic al Alba-Iuliei, stăpânul domeniului din care satul făcea parte. Pe teritoriul satului, zona Ordög Árok - Kistér în cadrul cercetărilor preventive pe tronsonul 2 B al Autostrăzii Transilvania. . . au fost efectuate săpături arheologice între anii 2004-2006. A fost descoperită o mică fortificație. Cel mai probabil ar fi ca fortificația să aparțină primei vârste a fierului, inclusă în categoria fortificațiilor de refugiu. De asemenea a fost descoperită o așezare din epoca bronzului și mici
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
județului Covasna, la limita cu județul Brașov, pe valea pârâului Ariușd, la o altitudine de 501 m. Pe teritoriul acestei așezări se află cunoscuta stațiune eneolitică de unde provine "Ceramica" de Ariușd. Prima atestare documentară datează din anul 1520, însă descoperirile arheologice ne dovedesc faptul că zona a fost locuită cu mult înainte. Stațiunea eneolitică situată la 300 m. nord-vest de sat, pe "Dealul Tyiszk" a fost semnalată pentru prima dată în anul 1869, ulterior, între anii 1895-1906 a fost cercetată prin
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
între anii 1895-1906 a fost cercetată prin săpături de mică întindere, continuând între anii 1910-1913 cu explorarea unei suprafețe de 515 mp. la care se mai adaugă o portiune cercetată in 1925. Săpăturile au fost reluate în anul 1968. Stratul arheologic al stațiunii cu o grosime medie de 3,5 m. cuprinde 7 nivele și anume (de sus în jos): humus gălbui, humus negru, terramare (cu urme de așezare), strat de vălătuci (cu fundament de locuințe și vetre), o altă pătură
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe călărie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturală a comunei, respectiv monumentele istorice și arheologice de pe raza comunei. Din traseele turismului rural nu poate lipsi Rezervatia naturală de la Suatu în suprafață de 9,2 hectare, cu vegetație de stepa și unde se găsește o plantă rară, Astragalus Peterfi (Lintea Pratului), respectiv lacul artifial de 70
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
adaugă Biserică Reformata- Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu, respectiv obiective turistice din Aruncuta, cum ar fi Biserică greco-catolica cu frumoasele picturi, cimitirul nobiliar de pe Dealul Criptei, zona arheologică Cremeniș - Ciurgău, etc. Situațiile statistice privind recesământul din satul Suatu , realizat în perioada 2002 - 2003, nu prezintă structura detaliată a populației așa cum aceasta s-a realizat în 1992, informațiile statistice referindu-se la întreaga comună {alcătuită din satele Suatu, Aruncuța
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
Soporu de Câmpie (în ), este un sat în comuna Frata din județul Cluj, Transilvania, România. Pe teritoriul actualei așezări s-au descoperit urmele unui cimitir dacic. Pe baza întregului material arheologic și a caracteristicilor sale, cimitirul de la Soporu de Câmpie a fost datat începând cu mijlocul sec. II d. Hr. , până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din provincie. Satul este cunoscut pentru tradițiile populare românești promovate de "Taraful
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
tradițiile populare românești promovate de "Taraful din Soporu de Câmpie" și de formațiile de dansuri populare din localitate. Până în 1966 a avut statut de comună. Pe teritoriul actualei așezări s-au descoperit urmele unui cimitir dacic. Pe baza întregului material arheologic și a caracteristicilor sale, cimitirul de la Soporu de Câmpie a fost datat începând cu mijlocul sec. II d.Hr., până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din provincie. Până în jurul anului 1600, sat maghiar, apoi (după devastări militare
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
bronz de la Traian, Faustina I, Marcus Aurelius și Crispina Commodi. Obiectele de podoabă poartă urmele trecerii lor prin foc. Pe suprafața cimitirului au fost descoperite mai multe lespezi de piatră locală, interpretate ca semne de căpătâi. Pe baza întregului material arheologic și a caracteristicilor sale, cimitirul de la Soporu de Câmpie a fost datat începând cu mijlocul sec. II, până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din provincie . În Soporu de Câmpie s-a cercetat pentru prima dată o necropolă
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Secuiesc, pe valea omonimă. Localitatea Brețcu este situată pe valea cu același nume, la poalele Munților Nemira și Vrancei, pe drumul european E574 și DN11, Târgu Secuiesc - Bacău, la intrarea în pasul Oituz, la o altitudine de 600 m. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului au demonstrat existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în pasul Oituz s-a descoperit un vârf de lance de bronz, iar în albia pârâului Brețcu un topor de
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
Covasna, Transilvania, România. Localitatea Bodoc este situată la poalele Munților Bodoc, la o altitudine de 544 m. pe malul stâng al Oltului, în apropierea DN12, ce leagă municipiul Sfântu Gheorghe de Miercurea Ciuc. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Cercetările arheologice desfășurate pe teritoriul acestui sat au descoperit urme ale locuirii încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în Munții Bodocului, în apropiere de "Cetatea Comorii", s-a găsit o secure din perioada eneolitică iar în locul numit "Pădurea Mestecenilor", s-au
Bodoc, Covasna () [Corola-website/Science/300372_a_301701]
-
Depresiunea Baraolt. Localitatea Doboșeni este situată în curbura Carpaților Orientali, în nord-vestul județului Covasna, în Depresiunea Baraolt, la confluența râului Valal cu râul Cormoș în apropierea drumului județean 131, Vârghiș - Tălișoara. Prima atestare documentară datează din anul 1566, dar săpăturile arheologice dovedesc prezența așezării umane aici încă mult mai devreme, astfel în locul numit "Coada Dealului" s-a descoperit o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni" și morminte ariușdiene. În anul 1956, pe partea stângă a drumului comunal, cu prilejul unor săpături arheologice s-
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
săpăturile arheologice dovedesc prezența așezării umane aici încă mult mai devreme, astfel în locul numit "Coada Dealului" s-a descoperit o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni" și morminte ariușdiene. În anul 1956, pe partea stângă a drumului comunal, cu prilejul unor săpături arheologice s-au descoperit două cuptoare de redus minereu de fier, de formă circulară. Lângă cuptoare s-au găsit fragmente de ceramică lucrate cu mâna, printre care și o fructieră, materialul descoperit fiind încadrat în sec. III - II î.e.n. Lângă pârâul
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
Munților Bodoc. Localitatea Cernat este situată în partea de vest a bazinului Tărgu Secuiesc, pe cursul superior al râului Cernat, la o altitudine de 565 m. pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Onești. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul acestui sat, demonstrează însă existența omului aici încă mult înainte, astfel, în locul unde se află biserica reformată, s-a constatat o stațiune cu strat conținând ceramică pictată de caracter "Ariușd-Cucuteni", ceramică decorată cu sfoară aparținând culturii "Coțofeni
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
Se află în partea de est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc. Localitatea Lemnia este situată în nordul județului, pe cursul inferior al pârâului cu același nume, în partea sudică a Munților Nemira, pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Bacău. Cercetările arheologice din anul 1977, executate între pâraiele Lemnia Mică (Kislemhény) și Lemnia Mare (Nagylemhény), pe vârful unui deal numit "Lazul cetății" (Várerősse), la Cetatea lui Ciomortan, datând din epoca medievală timpurie, au descoperit un turn rectangular și vase aparținând culturii dacice
Lemnia, Covasna () [Corola-website/Science/300378_a_301707]
-
care trei piese aparțin emisiunilor "Dyrrhachium" și "Apollonia". În anul 1988, pe cursul superior al râului Negru, în punctul numit "Opt pământuri", a fost identificată o așezare din epoca bronzului târziu. În anul următor, așezarea a fost cercetată prin sondaje arheologice și au fost descoperite mai multe locuințe cu vetre și chirpici, precum și fragmente ceramice. Așezarea a fost identificată ca aparținând "culturii Noua". Prima atestare documentară datează din anul 1332. Economia localității se axează pe industria de confecții, industria alimentară (abator
Lemnia, Covasna () [Corola-website/Science/300378_a_301707]
-
stâng al râului Olt, la o altitudine de 410 m, pe DN12 ce face legătura între municipiul Brașov și Miercurea Ciuc, la o distanță de 9 km. de reședința județului Covasna, Sfântu Gheorghe. Prima atestare documentară datează din anul 1448. Săpăturile arheologice făcute la capătul sudic al localității, au descoperit o așezare din epoca bronzului, suprapusă cu una din secolul al VII-lea ce conținea un bordei cu vatră piertar și fragmente de vase din ceramică, ornamentate cu linii în val. În timpul
Coșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300375_a_301704]
-
în Depresiunea Sfântu Gheorghe, aproape de Olt. Localitatea Olteni se află situată pe malul stâng al râului Olt, la poalele munților Bodocului, la o altitudine de 706 m. pe DN12, Brașov-Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Săpăturile arheologice făcute în anul 1910, pe malul stâng al Oltului, în locul numit "Cetatea Fetei", au descoperit o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni-Tripolie", dovadă stau fragmentele de ceramică pictată bicromă și tricromă de tip "Cucuteni-Ariușd", fragmentele de vase, lingurile de lut pictate, topoarele
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
Barcani este situată la sud de Zagon, într-o zonă bogată în frumuseți natu râle, în colțul sud-estic al județului Covasna, pe DJ 121 E, la o altitudine de 720-750 m. De această comună aparțin satele Ladauti și Saramas. Vestigii arheologice. Pe teritoriul fostei localități Costanda, cu ocazia unui sondaj din 1960 și 1962 s-a descoperit un nivel de locuire neolitic timpuriu cu microlite geometrice și un loc de prelucrare a acestora. Prima atestare documentara: 1843, Zagoni-Bodza; 1874 Zagonbarkany. Preotul
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
află în partea centrală a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe. În trecut a aparținut comunei Arcuș. Localitatea Valea Crișului este situată pe valea pârâului Criș, la o altitudine de 590 m. pe drumul județean 121A, Moacșa - Ghidfalău - Aita Medie. Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul acestui sat, atestă existența omului aici încă din a doua epocă a fierului. Lângă "Valea Mare" a fost identificată o așezare dacică din epoca "La Tène", iar lângă cimitirul reformat, s-au descoperit mai mulți denari romani
Valea Crișului, Covasna () [Corola-website/Science/300384_a_301713]
-
constituie partea nordică a acesteia. Localitatea Reci este situată în partea centrală a județului Covasna, pe malul drept al râului Negru, la o altitudine de 548 m, pe DN11 (Brașov-Bacău). Prima atestare documentară datează din anul 1334. Cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate între anii 1957-1959, pe malul drept al râului Negru, în locul numit "Telek" s-a constatat existența unei bogate așezări neolitice. Aici au fost descoperite trei locuințe și două morminte aparținând "culturii Tisa", materiale arheologice aparținând "culturilor Boian, Cucuteni-Ariușd, Bodrogkeresytúr
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
anul 1334. Cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate între anii 1957-1959, pe malul drept al râului Negru, în locul numit "Telek" s-a constatat existența unei bogate așezări neolitice. Aici au fost descoperite trei locuințe și două morminte aparținând "culturii Tisa", materiale arheologice aparținând "culturilor Boian, Cucuteni-Ariușd, Bodrogkeresytúr, Coțofeni și Noua", precum și vestigii din epoca bronzului ("cultura Wietenberg") și din prima epocă a fierului. Epoca dacică este deasemenea marcată prin descoperirea unei locuiri dacice din epoca "La Téne", căreia îi aparține o monedă
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
sudic al Munților Bodoc, la o altitudine de 547 m, pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Bacău. Prima atestare documentară datează din anul 1332, însă descoperirile areologice dovedesc existența omului aici mult înainte astfel, în anul 1961, cu ocazia unui sondaj arheologic făcut în locul numit "Maksahát" s-a identificat o așezare de tip "Cucuteni-Ariușd" și vestigii din sec. XI - XII, iar pe "Hotarul Moacșa" s-a descoperit o cetate dacică. Pe malul drept al pârâului Pădureni, s-a descoperit o așezare cu
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]