9,865 matches
-
doi capătă în carte o fizionomie memorabilă, cu toate că pe alocuri naratorul cedează pasul moralistului ce expune „cazul” ex cathedra, preocupat să nu lase nimic neexplicat. Și tabloul mediului reține atenția, deși e realizat cu precădere - folosindu-se ca pretext nunți, botezuri, baluri și „sobraniile dvorenilor” - prin aglomerare întrucâtva mecanică de tipuri, multe pitorești, dar care nu contribuie esențial la înaintarea acțiunii principale, cum sunt cele două „instituții” basarabene, Alexandru Ivanovici Brașevan și Anica Mesnicu, „mareșalul gubernial” Ștefan Gheorghevici Cazara, slavofilul Feodor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
1997. Repere bibliografice: Christian, „În voia valurilor” de C. Nistrul, „Mișcarea”, 1912, 157, 158; Pamfil Șeicaru, „În voia valurilor”, VRP, 1916, 8; Mihail Sadoveanu, C. Stere, „Lumina”, 1918, 232; Gala Galaction, Constantin Stere, „Chemarea”, 1919, 55; Lovinescu, Critice, V, 194-196; Botez, Scrieri, 83-86, 211-217; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 67-71; Ralea, Scrieri, II, 463-468, V, 21-28, 312-313, 338-344; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 118-122, 132-134, 171-176; Al. Dima, Romanul d-lui C. Stere, D, 1932, 1-3; Călinescu, Cronici, I, 281-290, II, 92-98
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Pamfil Șeicaru, Un singuratic: C. Stere, Madrid, 1956; Dumitru Micu, Poporanismul și „Viața românească”, București, 1961, 96-100, passim; Sevastos, Amintiri, 31-34, 88-110, 398-399, 409-416, 435-437, 479-481; N. Tertulian, Eseuri, București, 1968, 129-158; Profira Sadoveanu, Stele și luceferi, București, 1969, 267-276; Botez, Memorii, I, 282-292; Scrisori - Ibrăileanu, II, 369-381, IV, 113-254; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 378-390, 614-615; Ornea, Poporanismul, passim; Cioculescu, Itinerar, I, 194-196, II, 253-257; Nicolae Manolescu, Romanul lui C. Stere, RL, 1976, 1; Negoițescu, Analize, 149-156; Z. Ornea, Confluențe, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
nu vom lupta contra adevărului, care e mai presus de toate.” Publicația își propune promovarea tinerilor scriitori și susținerea unui curent cultural local. Rubricile obișnuite sunt „Cronica artistică”, „Cronica dramatică”, „Note, însemnări”. Colaborează cu versuri George Lesnea, Valeriu Olăniuc, Emil Botez, C. Nica ș.a. Proză semnează Gh. Matei. Revista mai cuprinde articole pe teme teatrale, plastice, istorice și culturale. Alți colaboratori: Villy Ottescu, G. Mărgărit, Lucian Predescu. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288995_a_290324]
-
Țveatko Kaftangiev, Legea prieteniei, București, 1959 (în colaborare cu N. Stoian); Anatoli Râbakov, Stiletul, București, 1959 (în colaborare cu Petre Bucșa); Ilia Vergasov, În munții Tauridei, București, 1959 (în colaborare cu Gh. Masleanca); Menelaos Ludemis, Cerul se înnnourează, pref. Demostene Botez, București, 1960 (în colaborare cu Ion Helianis); Jules Renard, Morcoveață, București, 1960 (în colaborare cu Modest Morariu), Scrieri alese, București, 1967 (în colaborare cu Demostene Botez și Modest Morariu); Al. Dumas, După douăzeci de ani, I-II, București, 1961; Maxim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
București, 1959 (în colaborare cu Gh. Masleanca); Menelaos Ludemis, Cerul se înnnourează, pref. Demostene Botez, București, 1960 (în colaborare cu Ion Helianis); Jules Renard, Morcoveață, București, 1960 (în colaborare cu Modest Morariu), Scrieri alese, București, 1967 (în colaborare cu Demostene Botez și Modest Morariu); Al. Dumas, După douăzeci de ani, I-II, București, 1961; Maxim Gorki, Viața lui Klim Samghin, în Opere, XIX-XXII, București, 1961 (în colaborare), Viața lui Matvei Kojemeakin, București, 1968 (în colaborare cu Vasile Radu), Copilăria, București, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
recăsătorit cu Eleonora de Austria, văduva regelui Portugaliei, Manuel I. Regele Francisc I se delecta în decorul creat de femeile frumoase de la Curtea sa, una dintre favorite a fost Françoise de Chateaubriant. Ea și soțul ei au fost invitați la botezul Delfinului (viitorul rege Henric al II-lea). Cel puțin opt ani Françoise s-a bucurat de privilegiul de a-i fi favorită, metresă en titre, suveranului pe care l-a inspirat în a scrie versuri; și ea era autoarea unor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prin felul de a cânta și dansa și i se trecea cu vederea superficialitatea gândirii. Saloanele erau populate de femei celebrități ale timpului una dintre acestea era contesa Beauharnais, viitoarea împărăteasă a Franței, Joséphine, care era și nașa ei de botez. În saloane doamna Tallien își recruta amanții, unul dintre cei mai constanți fiind bancherul Ouvrard, cel ce îi subvenționa petrecerile și fanteziile. În salonul lui Paul Barras a cunoscut multe persoane, printre care și pe tânărul locotenent corsican Napoleon Bonaparte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Victor Iliu asigură cronica cinematografică. Toate acestea alcătuiesc un sumar extrem de generos, care face din R.l. una dintre cele mai dense și mai valoroase publicații românești din perioada interbelică. Alți colaboratori: Gh. Brăescu, Profira Sadoveanu, Martha Bibescu, Jean Bart, Demostene Botez, Perpessicius, D. Iov, Ion Marin Sadoveanu, Vlaicu Bârna, Marcu Beza. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
introspecția se împletesc cu naturalețe. Farmecul provine mai ales din pitorescul emoțiilor și al micilor întâmplări pe care le trăiește un tânăr intelectual român care, în timpul regimului comunist, iese pentru prima oară „afară”: traficul de mărunțișuri, stresul trecerii prin vamă, „botezul societății de consum” (prima sticlă de Coca-Cola), mirajul și bucuria libertății, fricile, singurătatea. Fără o miză literară specială, scrierea își conservă o miză personală și autenticitatea de document al unei stări de spirit. Sticla de lampă reunește texte eterogene - scurte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
MARCU BOTZAN HIDRONIMIE ROMÎNEASCĂ SAU BOTEZUL APELOR EDITURA ACADEMIEI ROMÎNE București, 2002 I Câte ceva despre Spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic O formă perfectă... Dacă privești o reprezentare cartografică simplificată a pământului românesc, cu ușurință poți face câteva constatări esențiale. Ce este esențial în simplitatea și rotunjimea lui decât oul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu multă apă nu este o soluție adevărată pe ansamblu deoarece împinge doar problema în altă parte. VI.3 Implicațiile apei asupra dezvoltării civilizației umane Apa este considerată purificatoare în majoritatea religiilor, incluzând hinduismul, creștinismul,islamul , iudaismul șișintoismul. Spre exemplu, botezul în bisericile creștine este făcut cu apă. În plus, o baie rituală în apă pură este făcută celor decedați în multe religii, incluzând iudaismul și islamismul. În islamism, cele cinci rugăciuni zilnice, pot fi efectuate doar după spălarea corpului cu
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
documente contemporane ei. IV. Istorie și istorii După cum am spus deja, modul de a povesti al Bibliei nu este chiar cel al unui „telejurnal”, dar nici cel al istoricilor moderni. Iau un exemplu pentru a mă explica mai bine. 1. Botezul lui Isus În relatarea botezului lui Isus pe care o găsim în cele trei evanghelii sinoptice (Matei, Marcu și Luca), cerul se deschide și Duhul Sfânt, sub chip de porumbel, coboară asupra lui Isus abia botezat. Cine vede acest porumbel
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și istorii După cum am spus deja, modul de a povesti al Bibliei nu este chiar cel al unui „telejurnal”, dar nici cel al istoricilor moderni. Iau un exemplu pentru a mă explica mai bine. 1. Botezul lui Isus În relatarea botezului lui Isus pe care o găsim în cele trei evanghelii sinoptice (Matei, Marcu și Luca), cerul se deschide și Duhul Sfânt, sub chip de porumbel, coboară asupra lui Isus abia botezat. Cine vede acest porumbel? Conform acestor trei evanghelii, numai
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
moment l-a văzut pe Duhul Sfânt coborând asupra lui sub chip de porumbel”. Autorul narațiunii exclude că cineva ar fi putut să vadă fenomenul în afară de Isus. Și, oricum, ucenicii, probabil, nu erau prezenți, pentru că Isus i-a chemat după botez, nu înainte. Mai mult, Marcu și Luca au devenit ucenici și mai târziu, după înviere. Relatarea îl pune pe cititor în fața unei imposibilități: dacă Isus este unicul personaj prezent care să-l fi putut vedea pe Duhul Sfânt, atunci nimeni
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
reacționează pentru că textele îi sunt foarte cunoscute și aproape nimeni nu-și pune întrebări critice. Vă voi prezenta câteva exemple de povestiri foarte cunoscute care, evident, nu pot să fi fost scrise de martori direcți. Aceste exemple sunt asemănătoare cu botezul lui Isus, citat mai înainte. 5. Rugul arzând Primul exemplu simplu este scena faimoasă a rugului arzând (Ex 3,1-6). Personajele sunt două: Moise și Dumnezeu. Cine asistă la scenă? Nimeni. Cine ne poate povesti scena? Se poate spune: „Moise
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
modernism, Specificul românesc în lirica noastră modernă, Poezia pură la Eminescu), Tudor Vianu (eseul Artă și natură), istoricul literar D. Popovici și clasicistul D. M. Pippidi. Alți colaboratori: Ovidiu Papadima, Mircea Mancaș, Aug. Z. N. Pop, G. Ivașcu, Constantin-Stelian, M. Botez, M. Chirnoagă, Dionisie Petrovan. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285491_a_286820]
-
ținute sub control. Așa se explică de ce pe lângă un regim alimentar bogat în axeroftol și αtocoferol, vitamina C recoltată din surse vegetale (obligeana - Acorus calamus) trebuie să facă parte din rația zilnică reprezentând prin simpla prezență, o adevărată profilaxie generală [Botez, 2001]. Surse importante de acid ascorbic se găsesc în următoarele plante medicinale: afinul - Vaccinium myrtillus cătina albă - Hippophaë rhamnoides, fructele de dud - Morus alba, fructele de măceș - Rosa canina, fructele de mur - Rubus fruticosus etc.
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
Ortodoxă Română din Orăștie (1890-1891), secretar, consilier și asesor la Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Sibiului (1895-1909), este hirotonit diacon în 1900 și arhidiacon în 1901. În 1902 a fost tuns în monahism cu numele de Miron (numele său mirean de botez era Ilie sau Elie) la mănăstirea Hodoș-Bodrog de lângă Arad. În 1903 a devenit ieromonah, iar în 1908 protosinghel. A fost redactor (1898-1900) la „Telegraful român” și președinte (1905) al despărțământului Sibiu al Astrei. În decembrie 1909 e ales episcop al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
Dar Duca nu a prea avut ocazia să se bucure de triumful său. La 29 decembrie 1933 a fost asasinat de trei legionari. Cei trei au devenit o legendă legionară, Nicadori, nume format din primele silabe ale numelor lor de botez. Iorga a calificat uciderea lui Duca drept "o crimă odioasă"108. A fost din nou instituită legea marțială și a fost declanșată o violentă reprimare a Legiunii. După un guvern liberal trecător, la începutul lui ianuarie 1934 a fost format
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să treacă peste durerea provocată de dispariția Căpitanului. Ceilalți erau Ion Tucan, Nicolae Iorga (această stranie coincidență între numele victimei și cel al asasinului va deveni foarte importantă) și un oarecare Schweninger, de origine etnică germană, al cărui nume de botez Boeru nu și-l mai amintea. Nici unul dintre acești oameni nu avea o educație care să merite acest nume, nici măcar Boeru nu era intelectual. Șoferul mașinii în care a făcut echipa morții călătoria era Ștefan Iacobuță, un șofer profesionist de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
i-a dat lui Gollner notele, rugîndu-l să verifice exactitatea citatelor. "Ei, dragă", i-a spus Iorga, "dragă prietene, verifică eventualele greșeli, pentru că știi tu... " (Gollner își amintea cum Iorga alcătuia cuvinte oribile din patru litere din inițialele numelor de botez ale adversarilor săi de la Noua Școală), "știi că se vor agăța de ele!" Gollner își amintește că din cele 160 de citate notate de Iorga din memorie, 158 erau corecte și numai două note de subsol conțineau cîteva greșeli minore
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de stânga din RFG care au supraviețuit, a sfârșit trei decenii mai târziu la extrema dreaptă a spectrului politic. La suprafață, terorismul italian contemporan nu era foarte diferit de tipul german. Exploata și el retorica paramarxistă; majoritatea figurilor importante primiseră botezul politicii În protestele universitare din anii ’60. Principala organizație clandestină a stângii teroriste, autointitulată Brigate Rosse (Brigăzile Roșii - BR), a intrat pentru prima oară În atenția publicului În octombrie 1970, distribuind fluturași ce anunțau obiective foarte asemănătoare cu ale Facțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au multe În comun și că au uitat multe lucruri. Ernest Renan Toate lucrările istorice despre evenimentele din această perioadă vor trebui concepute sau analizate În raport cu evenimentele de la Auschwitz... Aici istoricizarea devine imposibilă. Saul Friedländer Pentru evrei, concluziona Heinrich Heine, botezul reprezintă „biletul de intrare În Europa”. Dar asta era În 1825, când admiterea În lumea modernă avea ca preț renunțarea la o moștenire evreiască apăsătoare, făcută din izolare și discriminare. Astăzi, prețul admiterii În Europa s-a schimbat. Printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ar fi apreciat-o mai mult decât oricine, cei care vor să devină cu adevărat europeni În zorii secolului XXI trebuie să-și asume mai Întâi o moștenire nouă și cu mult mai apăsătoare. Astăzi, referința europeană relevantă nu este botezul. Este exterminarea. Pentru contemporani, biletul de intrare În Europa este recunoașterea Holocaustului. În 2004, În dorința de a Încheia un capitol dureros din trecutul națiunii și de a se alinia cu partenerii din Uniunea Europeană, președintele polonez Kwaœniewski a recunoscut oficial
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]