13,186 matches
-
Frasin, lângă nepoata lor, doamna Oltea Buzec și soțul acesteia; cred că ar fi o cinste pentru societatea din Frasin să le pună o plăcuță la mormânt, numai și pentru simplul fapt că i-au învățat carte pe părinții sau bunicii unora sau altora de pe la noi. Familia Lupu: domnul Lupu a fost o perioadă director la școala din Frasin, iar soția sa, doamna Lupu era educatoare la grădiniță. Aveam vreo 4-5 ani pe atunci și grădinița era într-o clasă din
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
directe: "Bunico, e rău să nu ai copii? Firește că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * două puncte marcă a anunțării vorbirii directe/ a unei enumerații/ a unei explicații/ a unei exemplificări etc.: "Bunicul îi împăcă, zicându-le: Pe din două." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); "pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ș." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă); "Vezi, asta-i asta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rău. Casa omului fără copii e casă pustie." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * două puncte marcă a anunțării vorbirii directe/ a unei enumerații/ a unei explicații/ a unei exemplificări etc.: "Bunicul îi împăcă, zicându-le: Pe din două." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); "pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ș." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă); "Vezi, asta-i asta: cașcavalul." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă); în unele contexte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de subordonare în propoziție ("Și într-o zi, apropiindu-se de oglindă, o întrebă..." Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) sau în frază (în cazul propozițiilor subordonate despărțite prin virgulă de regentele lor): Mama a făcut ieri cozonac și-i duc nițeluș și bunicii, care-i bolnavă și slăbită, să mănânce și ea, ca să-și mai vină în puteri." (Frații Grimm, Scufița Roșie); * raportul de incidență: "Voi purta rochia de catifea roșie, spuse sora cea mare." (Charles Perrault, Cenușăreasa); * apoziție: "Eu sunt, Scufița Roșie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
purta rochia de catifea roșie, spuse sora cea mare." (Charles Perrault, Cenușăreasa); * apoziție: "Eu sunt, Scufița Roșie, și-ți aduc cozonac și-o sticlă de vin." (Frații Grimm, Scufița Roșie); * construcții eliptice: "Și partea asta, a mea!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); * construcții repetitive: "A fost odată un împărat mare, mare..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * linia de pauză corespondentă, la nivel funcțional, a virgulei, marcă pentru: * raportul de incidență: "Mâine au spus ei plecăm și nu ne mai putem întoarce decât peste
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbii române) Bulevardul Ștefan cel Mare (< Bulevardul lui Ștefan cel Mare). Familia lexicală a unui cuvânt (Zugun, 2000, p. 154) cuprinde toate unitățile lexicale formate de la cuvântul respectiv, constituit în cuvânt de bază: bun bunătate, bunicel, bunișor, bunicică, bunișoară, nebun, bunic, a îmbunătăți, nebunește, a îmbuna etc. NOTĂ. În literatura de specialitate se consideră că mijloacelor interne și externe de îmbogățire a vocabularului li se pot adăuga și așa-numitele "procedee lexicale formative secundare", exemplificate prin: specializarea lexical-semantică a unor variante
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Bunica) (i) "Și copiii o și despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. Jumătate mie. Și jumătate mie. Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă. Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu și-i împăcă zicându-le: Amândouă sunt dopotrivă." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Formulați enunțuri în care numeralul distributiv câte trei să aibă valori morfologice diferite și să îndeplinească funcții sintactice diferite. Precizați valorile și funcțiile
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
jumătate mie. Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă. Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu și-i împăcă zicându-le: Amândouă sunt dopotrivă." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Formulați enunțuri în care numeralul distributiv câte trei să aibă valori morfologice diferite și să îndeplinească funcții sintactice diferite. Precizați valorile și funcțiile exemplificate. Exemplificați, în enunțuri, valoarea adjectivală și valoarea adverbială a unui numeral multiplicativ. Formulați enunțuri în care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lui și se uită lung la el, în ochii lui. Ce-mi pasă a cui ești, zise el, destul că te iubesc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (g) " Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. [...] O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copiii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (h) " Cine sunteți voi? îi întrebă el înmărmurit. Noi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că te iubesc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (g) " Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. [...] O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copiii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (h) " Cine sunteți voi? îi întrebă el înmărmurit. Noi suntem trandafiri, ziseră trandafirii." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care numele predicativ să fie exprimat prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. [...] O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copiii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (h) " Cine sunteți voi? îi întrebă el înmărmurit. Noi suntem trandafiri, ziseră trandafirii." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care numele predicativ să fie exprimat prin: (a) substantiv în cazul genitiv; b) pronume nehotărât în cazul nominativ; (c
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să zburzi prin pădure; e atâta veselie !..." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (e) "Să-i bată norocul și sănătatea, șopti moșul ca și cum ar fi mustrat pe cineva, și sărută în creștetul capului și pe unul, și pe altul." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Exemplificați, în enunțuri, dependența propoziției subordonate circumstanțiale de mod de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Construiți enunțuri în care propoziția circumstanțială de mod să fie introdusă prin: (a) pronume relativ; (b) adverb relativ; (c) adverb nehotărât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
întâmplă să-i cadă un condur din sticlă, pe care prințul îl culese." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (g) "A fost odată o fetiță zglobie și drăgălașă, pe care o iubea oricine de cum o vedea. Dar mai dragă decât oricui îi era bunicii, care nu știa ce daruri să-i mai facă. Odată bunica îi dărui o scufiță roșie, și pentru că-i ședea tare bine fetiței și nici nu mai voia să poarte altceva pe cap, maică-sa îi zise [...] [Scufița Roșie]" (Frații
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Apoziția propoziția apozitivă Indicați apozițiile din textele de mai jos, precizând termenul lor regent: (a) "Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (b) "Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta." (Emil Gârleanu, Căprioara) (c
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
termenul lor regent: (a) "Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (b) "Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta." (Emil Gârleanu, Căprioara) (c) "Erau patru vechi prieteni. Vechi de când băiețelul trecuse pentru prima oară
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frumoasă; mi-ar place ca în literatură să fie câți mai mulți scriitori care să scrie astfel. 8. Transcrieți o propoziție subordonată atributivă din textul dat. Testul nr. 7 Se dă textul: ,, Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte cu formă neliterară și precizați formele literare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte cu formă neliterară și precizați formele literare corespunzătoare. 2. Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: salcâmi, grădinii, ciorchini, odinioară. 3. Alcătuiți două enunțuri cu omografele scutură și scutură, precizând diferențele la nivel
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Poezii. București : Editura de Stat. Coșbuc, George (1959). Balade și idile. București: Editura Tineretului. Creangă, Ion (1964). Amintiri din copilărie; Povești și povestiri. Prefață și note de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Ediția a 2-a. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1965). Bunicul și bunica. Ilustrații de Gheorghe Adoc. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1985). Neghiniță. București: Editura Ion Creangă. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (2001). Basme și povestiri. București: Editura Tedit FZH. Dulfu, Petru (1966). Isprăvile lui Păcală. București: Editura Tineretului. Eftimiu, Victor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care a trăit acest cercetător a contribuit la dezvoltarea teoriei identității. Având în vedere că societatea americană era alcătuită în cea mai mare parte din imigranți europeni care trebuiau mobilizați să lupte împotriva țărilor din care au venit părinții și bunicii lor, aceștia trebuiau persuadați să adopte identitatea americană și să nu se mai considere germani, italieni sau japonezi.204 Problematica identificării era prezentă în viața de zi cu zi a oamenilor și nu putea fi ignorată. Conceptualizarea identității de către Erik
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
extensiune ale facultăților, Ministerul urmărește cu deosebită grijă și atenție rezultatele ce le obțin fermierii, atât în ceea ce privește aplicarea tehnicii și producția care o obțin, dar în aceiași măsură urmăresc rentabilitatea. În această ordine de idei, prețurile joacă un rol capital. Bunicii noștri, îmi spune el, au făcut cele mai mari acte de curaj colonizând țara. Au mers pe jos sau cu carele cu coviltir, pe câmpii și prin munți, luptând cu greutățile și lipsa de drumuri, fără poduri, luptând cu epidemiile
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
afirmă ceva au rareori dreptate. Ni s-a spus în repetate rânduri, în ultimii ani, că una din greșelile creștinismului este aceea de a fi asociat ideea de impuritate cu ideea de dragoste. Victor Hugo2, în Arta de a fi bunic, amenință biserica și ponegrește preoții care socotesc vinovată femeia de actul prin care s-a născut copilul. Și dă omenirii drept exemplu vrăbiile libere din grădina Luxemburg. Stendhal 3, Anatole France 4, Remy de Goncourt 5 și alți o sută
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
scrisoare foarte veselă, spunându-mi cât de drăguță ai fost cu el. I-a plăcut foarte mult șederea la Posada. Mă întreb ce faci în Franța tot timpul. Ai aflat că Cecilia s-a dus la Cannes pentru că a murit bunicul ei? Am foarte multe de făcut. Acum, 5 ore și jumătate alerg. Am verificat compania pe afară, a fost o chestiune neplăcută și mi-a fost frig, dar și-au făcut treaba bine. Am aranjat o popotă pentru subofițerii din
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
am întors în salon. El plecase. Camerista mi-a povestit cum a fost sosirea lui, cum îl pândiseră, cât de repede mergea și cum bătrânul Hasard nu permisese nimănui să-i țină mantaua. Eu am dus mantaua străbunicului său, a bunicului și astăzi o duc pe a sa. Mi-a povestit cum a vrut să-l dezarmeze și cum i-a răspuns că nu se putea prezenta fără sabie. Curând am coborât pentru cină. Purtam o rochie de mătase neagră de la
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
apariție nouă rămâne o simplă strategie de marketing fără produs. Pe care publicul o va sancționa. Dacă vom afla vreodată cine e acest public. Dorina Guțu, New Media, colecția „Comunicare/Media“, Editura Tritonic, 2007, 25.00 lei TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Bunicii mei, Yorick și Hamlet Florin L|Z|RESCU Pe bunicul din partea tatălui meu nu l-am cunoscut niciodată. A murit când avea tata vreo cincisprezece ani. Nici mare lucru n-am reușit să aflu despre el. De la bunica mi-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]