10,875 matches
-
relativizează fiecare individ pornit să cucerească lumea de pe o poziție esențialistă și dominatoare. Nu-i relativizează în totalitate „arhiva de concepte“, dar o aruncă, tocmai pentru că el este orgolios și centrat în propria cultură, în conversația cu celălalt. Dacă refuzi conversația, dispari. Richard Rorty a murit vineri, 8 iunie. În ultimii 30 de ani de activitate filosofică, după ce a fost unul dintre cei mai promițători filosofi analitici, a deschis, pe baze pragmatiste, un dialog și cu partea „adversă“, filosofia continentală, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
http://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Sociology of Wikipedia via Rorty and Berger. Ceea ce contează, afirma Rorty, nu e speranța de a vedea lucrurile corect, ci solidaritatea cu ceilalți uniți împotriva tenebrelor. Poate că într-o zi Internetul va fi mediul definitiv al acestei solidarități a conversației. SCRISOARE PENTRU MELOMANI Cu Isabela și Corina Belcea la un festival de muzică de cameră Victor ESKENASY Isabela, fata Corinei Belcea, la vârsta ei matusalemică de... opt luni, a fost cea mai tânără spectatoare a Festivalului de muzică de cameră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Somn Scriam cu ceva vreme în urmă, lăudând ultimul film al lui Gondry, despre plăcerile nebănuite ale visului și ale somnului. Ar fi cazul, poate, să revin puțin asupra chestiunii. Pentru că somnul e cam neglijat din conversațiile importante. Ne amintim de el doar când începem discuții docte despre Proust sau când ne gândim, cu solidaritate, la Oblomov. Și totuși, aici nu e vorba de lâncezeală și moțăire, ci de somn pur și simplu, cel mai adânc și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
prezentând un spațiu care îi exaltă ego-ul. Decalajul lui Egisto este confimat de către portretul caricatural al comesenilor, fiindcă mulțumirea lor nu este o odă adusă prieteniei sau noului an, ci un rit propițiator cu rezonanțe lucrative. Nu se face altă conversație decât cea despre calitatea alimentelor și activităților prospere. Egisto face figură de "rudă săracă" și ceilalți nu se abțin să n-o spună: "Uitați-vă la Egisto cum înfulecă...ei! Egisto, nu mănânci tu așa curcă în orice zi!" La
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru a da o idee firească despre diferitele grade ale voluptății, prin diferitele feluri de plăceri cărora ele corespundeau". Topologia romanescă merită atenție datorită numeroaselor metafore ale deplasării în spațiu care se găsesc aici și datorită armonizării lor cu însăși conversația. Termenul însuși de rătăcire, care înseamnă pierderea oricărui reper și al drumului, viață dezordonată, înseamnă capriciile, hazardul, ocazia, precipitarea simțurilor. J. Sgard 229 a reamintit dublul sens al acestei noțiuni care implică, pe de o parte, îndepărtarea de o normă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rococo-ului, așa cum o definește J. Philippe Minguet. Minguet și R. Laufer fac din Diderot un scriitor rococo datorită dezordinii, unei anumite dezlânări, jocului savant de asimetrii, efectelor bizare și pitorești, dar am mai putea adăugă și grația societății de conversație al cărei motor este poanta, butada, spiritul, într-un cuvânt vorba de duh în fulguranța sa care uluiește, frapează, lovește. Mișcarea arabescului este una din cele mai sigure ieroglife care permit urmărirea capriciilor unei linii care se îndepărtează în permanență
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o familiaritate așteptată pe care calitatea lui de străin o face ambiguă. Și mișcările involuntare provoacă subtile rezonanțe, șoaptele unor mărturisiri venind de departe. Altă surpriză la Denon, întâlnirea față în față a trioului, tânărul,soția și soțul: "Vă închipuiți conversația între trei ființe atât de mirate să fie împreună!" Apoi, cum soțul cedează locul, iată-i pe povestitor și pe Doamna T... plecați la plimbare într-un cadru plin de farmec pe malurile Senei, ale cărei șerpuiri repetate formau niște
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
francez. Transpunând în domeniul relației erotice ceremoniile sociale și riturile de ospitalitate, secolul al XVIII-lea, secol al libertinajului, a instaurat deja o formă de civilitate extremă pusă în serviciul cuceririlor sexuale. Limbajul devine aici forma ospitalieră a dorinței, alături de conversație, dialog, schimb epistolar, pentru a masca dorința trupurilor și a-i întârzia efectele. Principala atracție a acestor situații rezidă în discurs și punerea lor în formă verbală, în reprezentările, evocările și fantasmatizările prețioase, mai mult decât faptul în sine. Limbajul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
libertate absolută și autonomie, devine repede neclară. Transparența interacțiunii dispare, făcând loc promiscuității create de multiple incomodități și dependențe, viața sub același acoperiș se metamorfozează în alienare. Să stai la o gazdă înseamnă, mai întâi de toate, să suporți plictiseala conversațiilor inutile. Pentru cel care nu-și dorește decât "să ducă o viață dulce și tihnită" care nu depinde decât de sine, "vorbăria fără mișcare într-o cameră, așezați unii în fața altora și dând numai din gură" este o tortură. Astfel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un anumit număr de scriitori, și nu am putea desigur să reducem spațiul acestor schimburi structuratoare doar la complexul lui Oedip, urmărirea firului roșu al spațiului domestic permite o recitire a lui Kafka care mi se pare deosebit de pasionantă. În conversațiile sale cu Gustav Janouch, Kafka răspunde la întrebarea acestuia: "Iată-vă întors acasă" în modul următor: "Acasă? Locuiesc la părinți. Asta-i tot. Am o cameră mică a mea, dar asta nu înseamnă acasă, nu e decât un adăpost în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Doar oboseala și nimic altceva. Dar această oboseală venea din faptul că nu se obișnuise încă cu eforturile interogatoriilor" (343). Și desigur seriozitatea cu care privește realitate modifică și deformează percepția realului și judecățile sale ("Pentru K., în oboseala sa, conversația cuplului căpătă o importanță nemăsuratăă") (343). Cu certitudine, condiția de apatrid îi deschide ochii dar oboseala operează o distorsiune a acestei viziuni cu atât mai neliniștitoare cu cât este incontrolabilă. Această absență de control care îl caracterizează pe erou (cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
diverse, dar și prin multiplele interpelări ale cititorului pentru a-l face să intre în jocul ficțiunii. A citi înseamnă și a intra în lumea imaginată datorită acestor relee amenajate, de o mare varietate și a participa la această mare conversație. Ospitalitate a cititorului față de cartea sa, ospitalitate a cărții față de cititorul său!640, prin ceea ce Genette a botezat cu termenul semnificativ de prag641. De ce oare, după cum ne-au arătat-o câteva exemple în această carte 642, literatura este traversată, de la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru a suprima anumite pasaje, dar și pentru a scrie altele după mintea sa. În prefața la traducerea sa din Sir Charles Grandison, Prévost justifică omisiunile făcute: "Am dat o înfățișare nouă lucrării sale prin suprimarea excursurilor obositoare, descrierilor supraîncărcate, conversațiilor inutile și reflecțiilor deplasate. Principalul reproș pe care critica îl face D-lui Richardson este că pierde din vedere măsura subiectului său și că se pierde în detalii: am dus un război necontenit cu această lipsă a proporțiilor". "Ca să placă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
500 Ibid., IV, p. 76. 501 Ibid., IV, p. 436. 502 Ibid., IV, 11 noiembrie 1912, p. 51. 503Ibid., II, p. 169. 504 "Alături, sora mea și verișoara mea vorbesc iarăși de copiii lor, mama și Ottla se amestecă în conversație, tata, cumnatul meu și soțul verișoarei mele joacă cărți, ceea ce provoacă râsete, sarcasme și cărți trântite pe masă, totul întrerupt doar ici și acolo de către tatăl meu care își imită nepotul; dar totul este acoperit de vocea canarului, care este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Despre această clasificare realizată pe criteriul tradițional-modern vorbesc și alți specialiști, precum: (Cucoș C., Pedagogie, 2002); (Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000), (Stoica A.,SNEE ). 2.3.1. Metode tradiționale de evaluare Evaluarea orală Evaluarea orală se realizează printr-o conversație prin care cadrul didactic urmărește cantitatea și calitatea procesului de învățare realizat de elev. Conversația poate fi individuală, frontală sau combinată. Literatura de specialitate nu oferă decât definiții descriptive ale acestei metode. „Cu ocazia examinării orale, cadrul didactic și elevul
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
2002); (Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000), (Stoica A.,SNEE ). 2.3.1. Metode tradiționale de evaluare Evaluarea orală Evaluarea orală se realizează printr-o conversație prin care cadrul didactic urmărește cantitatea și calitatea procesului de învățare realizat de elev. Conversația poate fi individuală, frontală sau combinată. Literatura de specialitate nu oferă decât definiții descriptive ale acestei metode. „Cu ocazia examinării orale, cadrul didactic și elevul sunt plasați unul în fața celuilalt. Primul pune întrebările, cel de-al doilea răspunde oral
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
declinul acestei metode este cauzată și de criticile severe care vizează doza mare de relativism și subiectivism cu care se asociază acordarea de note sau calificative în urma evaluării „față în față“. Cu toate acestea, realitatea educațională din clasă impune folosirea conversației, a dezbaterii orale. Datorită virtuților sale, „ponderea comunicării orale nu poate fi detronată nicicând de comunicarea scrisă” (Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000, p. 133). Argumente pentru utilizarea metodelor de evaluare orală: reprezintă modalitatea cea mai simplă de comunicare între
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
limbajul folosit în acțiunea educațională nu are numai o dimensiune informațională, cognitivă, ci și una afectivă; unele cunoștințe teoretice (denumiri și sintagme consacrate, concepții, teorii, principii) nu pot fi verificate în practică, în cazul acestora este necesară utilizarea metodelor verbale; conversația are o mare flexibilitate metodică, ceea ce îi permite cadrului didactic modelarea mesajului educațional în funcție de condițiile concrete de instruire. La baza evaluărilor de tip oral stă comunicarea orală. Comunicarea orală specifică evaluărilor de acest tip „se desfășoară totdeauna în anumite condiții
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
vor rezumă punctele comune la care s-a ajuns; se va urmări să se obțină acordul interlocutorului; chiar dacă nu se ajunge la nici o înțelegere, managerul se va despărți în termeni cordiali de interlocutor. Dintre regulile care trebuie respectate în timpul unei conversații, menționez: siguranță în expunere; discutarea doar a aspectelor bine fondate; se va vorbi calm, cu convingere și fără exagerări; se va ține cont de scopul expunerii; se va folosi o exprimare clară, precisă, sugestiva; se va practiva stilul concret, cu
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
care le poartă. Comunicarea informală poate fi amplificata de anumite cauze, cum ar fi : -insecuritatea și sensibilizarea oamenilor, din diferite motive, cu privire la o anumită situație; implicarea prietenilor și cunoștințelor în diverse evenimente și situații; -noutatea informațiilor; -natură muncii care permite conversația; -postul ocupat de persoana ce furnizează informațiile dorite de altii; personalitatea interlocutorului, etc. TRĂSĂTURI ȘI MODELE ALE COMUNICĂRII INFORMALE : Comunicarea informală oferă managerilor numeroase informații ce reprezinta feed-back-ul despre munca salariaților. De asemenea, comunicarea informală ajuta salariații să Comunicarea organizațională
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
fiecare școala generală în parte Director adj. Toate cadrele didactice Oferirea de pliante, fluturași, informații, materiale pe suport digital 5. Publicitate realizată prin mass-media (radio, tv, ziare locale: “Șansă buzoiana) Director adj. Coord. Ed ; Prof. care lucrează în massmedia Expunerea, conversația, prezentarea unui filmuleț realizat în școala; slogan publicitar 6. Activitate:”Școală Coordonatorul Tot personalul Problemati 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 81 noastră - proiecție în viitor” educativ zarea, conversația euristica 7. Realizarea unui chestionar intitulat : Imaginea școlii din perspectiva
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Director adj. Coord. Ed ; Prof. care lucrează în massmedia Expunerea, conversația, prezentarea unui filmuleț realizat în școala; slogan publicitar 6. Activitate:”Școală Coordonatorul Tot personalul Problemati 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 81 noastră - proiecție în viitor” educativ zarea, conversația euristica 7. Realizarea unui chestionar intitulat : Imaginea școlii din perspectiva elevilor”și aplicarea lui pe eșantioane de elevi Coordonatorul educativ Cadrele didactice cu funcție de diriginte - ale claselor terminale-liceu și ș.a.m. Identificarea impactului școlii asupra elevilor prin: problemati zare, descoperire
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
vor rezumă punctele comune la care s-a ajuns; se va urmări să se obțină acordul interlocutorului; chiar dacă nu se ajunge la nici o înțelegere, managerul se va despărți în termeni cordiali de interlocutor. Dintre regulile care trebuie respectate în timpul unei conversații, menționez: ♦ discutarea doar a aspectelor bine fondate; ♦ se va vorbi calm, cu convingere și fără exagerări; ♦ se va ține cont de scopul expunerii; ♦ se va folosi o exprimare clară, precisă, sugestiva; ♦ se va practiva stilul concret, cu fapte precise și
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
care le poartă. Comunicarea informală poate fi amplificata de anumite cauze, cum ar fi : -insecuritatea și sensibilizarea oamenilor, din diferite motive, cu privire la o anumită situație; implicarea prietenilor și cunoștințelor în diverse evenimente și situații; -noutatea informațiilor; -natură muncii care permite conversația; -postul ocupat de persoana ce furnizează informațiile dorite de altii; personalitatea interlocutorului, etc. TRĂSĂTURI ȘI MODELE ALE COMUNICĂRII INFORMALE : Comunicarea informală oferă managerilor numeroase informații ce reprezinta feed-back-ul despre munca salariaților. De asemenea, comunicarea informală ajuta salariații să Comunicarea organizațională
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
fiecare școala generală în parte Director adj. Toate cadrele didactice Oferirea de pliante, fluturași, informații, materiale pe suport digital 5. Publicitate realizată prin mass-media (radio, tv, ziare locale: “Șansă buzoiana) Director adj. Coord. Ed ; Prof. care lucrează în massmedia Expunerea, conversația, prezentarea unui filmuleț realizat în școala; slogan publicitar 6. Activitate:”Școală Coordonatorul Tot personalul Problemati 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 81 noastră - proiecție în viitor” educativ zarea, conversația euristica 7. Realizarea unui chestionar intitulat : Imaginea școlii din perspectiva
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]