10,108 matches
-
al X-lea Coridor Pan-European de transport, valabil după încetarea războaielor din fosta Iugoslavie. Astfel, s-au stabilit printre altele următoarele trasee: Stabilirea acestor coridoare a făcut ca Sofia să devină un punct de intersecție între aripa sudică a Coridorului IV, Coridorul VIII și ramura C a Coridorului X. Iordanka Ganceva, cercetător la "Institute for Market Economics" din Sofia, sublinia într-un studiu că pentru guvernul bulgar a devenit prioritară aripa sudică a Coridorului IV, pentru că ea lega Bulgaria și
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
-lea Coridor Pan-European de transport, valabil după încetarea războaielor din fosta Iugoslavie. Astfel, s-au stabilit printre altele următoarele trasee: Stabilirea acestor coridoare a făcut ca Sofia să devină un punct de intersecție între aripa sudică a Coridorului IV, Coridorul VIII și ramura C a Coridorului X. Iordanka Ganceva, cercetător la "Institute for Market Economics" din Sofia, sublinia într-un studiu că pentru guvernul bulgar a devenit prioritară aripa sudică a Coridorului IV, pentru că ea lega Bulgaria și întreg Sud-Estul
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
valabil după încetarea războaielor din fosta Iugoslavie. Astfel, s-au stabilit printre altele următoarele trasee: Stabilirea acestor coridoare a făcut ca Sofia să devină un punct de intersecție între aripa sudică a Coridorului IV, Coridorul VIII și ramura C a Coridorului X. Iordanka Ganceva, cercetător la "Institute for Market Economics" din Sofia, sublinia într-un studiu că pentru guvernul bulgar a devenit prioritară aripa sudică a Coridorului IV, pentru că ea lega Bulgaria și întreg Sud-Estul Europei (prin coridoarele VIII și X
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
de intersecție între aripa sudică a Coridorului IV, Coridorul VIII și ramura C a Coridorului X. Iordanka Ganceva, cercetător la "Institute for Market Economics" din Sofia, sublinia într-un studiu că pentru guvernul bulgar a devenit prioritară aripa sudică a Coridorului IV, pentru că ea lega Bulgaria și întreg Sud-Estul Europei (prin coridoarele VIII și X) de Europa de Vest, în timp ce aripa nordică a Coridorului IV devenea o prioritate a guvernului român, care spera printre altele la sporirea importanței portului Constanța. Dar, sublinia doamna
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
ramura C a Coridorului X. Iordanka Ganceva, cercetător la "Institute for Market Economics" din Sofia, sublinia într-un studiu că pentru guvernul bulgar a devenit prioritară aripa sudică a Coridorului IV, pentru că ea lega Bulgaria și întreg Sud-Estul Europei (prin coridoarele VIII și X) de Europa de Vest, în timp ce aripa nordică a Coridorului IV devenea o prioritate a guvernului român, care spera printre altele la sporirea importanței portului Constanța. Dar, sublinia doamna Ganceva: Începând din 1993, la întâlnirile comune ale responsabililor cu Transporturile
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
for Market Economics" din Sofia, sublinia într-un studiu că pentru guvernul bulgar a devenit prioritară aripa sudică a Coridorului IV, pentru că ea lega Bulgaria și întreg Sud-Estul Europei (prin coridoarele VIII și X) de Europa de Vest, în timp ce aripa nordică a Coridorului IV devenea o prioritate a guvernului român, care spera printre altele la sporirea importanței portului Constanța. Dar, sublinia doamna Ganceva: Începând din 1993, la întâlnirile comune ale responsabililor cu Transporturile din cele două țări, care se țin o dată la doi
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
în zona sa de nord-vest, însă România nu a acceptat rezultatele cercetării. Spre sfârșitul anilor '90 Grecia s-a alăturat solicitării părții bulgare de a se construi podul între Vidin și Calafat. Pentru Grecia, interesată în dezvoltarea aripii sudice a Coridorului IV Pan-European și implicit a portului Salonic ca punct terminus al coridorului, construcția podului în acea zonă era vitală, scurtând substanțial tranzitul către vestul Europei. Pe 11 aprilie 1998, pe insula grecească Santorini s-a desfășurat întâlnirea miniștrilor de
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
sfârșitul anilor '90 Grecia s-a alăturat solicitării părții bulgare de a se construi podul între Vidin și Calafat. Pentru Grecia, interesată în dezvoltarea aripii sudice a Coridorului IV Pan-European și implicit a portului Salonic ca punct terminus al coridorului, construcția podului în acea zonă era vitală, scurtând substanțial tranzitul către vestul Europei. Pe 11 aprilie 1998, pe insula grecească Santorini s-a desfășurat întâlnirea miniștrilor de externe din Trilaterala Grecia-România-Bulgaria. Participanții, ministrul grec Theodoros Pangalos, cel bulgar Nadejda Mihailova
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
în primul rând de tonul dur al schimbului de opinii între România și Bulgaria pe tema podului versus baraj. Cei doi experți concluzionau că diferențele de abordare în problema podului au legătură cu concurența dintre cele două țări în problema coridoarelor europene de transport, dar ascund și un conflict economic legat de exportul de electricitate spre Turcia și Grecia. O altă cauză identificată de cei doi ar fi fost rivalitatea diplomatică generată de aspirațiile României și Bulgariei de integrare euro-atlantică. La
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
al XIX-lea. S. Nagy, V. Pușcariu fac unele prospecțiuni biospeologice sumare, iar în 1944 H. Kcssler o explorează pentru prima dată, furnizându-ne totodată și prima ei schița. Peșteră, emergentă a unui curs subteran cu debit apreciabil, constituie un coridor unic, ascendent, cu numeroase obstacole pe parcurs. Peșteră este dezvoltată în calcare situate la limita dintre triasicul inferior și mediu și are o lungime totală de 4500 m. Intrarea, de 6/4 m, este ocupată în întregime de un lac
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
din secolul al XIX-lea. Pentru escaladarea Cascadei III este necesară o scar fixă. Înaintarea se face pe cursul pârâului, apa având adâncimi variabile, iar pereții prezentând nivele de eroziune și pe alocuri concrețiuni calcaroase. Parcurgând un sector lung al coridorului cu apă se ajunge la Zidul Mare de 8 m înălțime, care permite vizitarea unei porțiuni superioare a peșterii. Apele care ies prin Sifonul 1 dispar la un nivel superior (8 m) prin intermediul unui remarcabil sorb de secțiune circulară. De
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
m înălțime, care permite vizitarea unei porțiuni superioare a peșterii. Apele care ies prin Sifonul 1 dispar la un nivel superior (8 m) prin intermediul unui remarcabil sorb de secțiune circulară. De aici peșteră se lărgește considerabil (până la 8—10 m). Coridorul se termină cu un lac de peste 20 m lățime și peste 3 m adâncime, la capătul căruia tavanul se continuă, oblic, pe sub apă (Sifonul ÎI). Peșteră a fost explorata în continuare. Ea prezintă interes pentru cercetările de speleogeneză și sedimentologie
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
avarieze în mod nesemnificativ. De asemenea, au eșuat și încercările de inundare ale Insulei Dordrecht - ecluzele interioare nu s-au deschis și, oricum, nu aveau dimensiunile necesare pentru asigurarea unei inundări rapide. Divizia de infanterie ușoară a încercat să taie coridorul german printr-o acțiune către vest care urmărea efectuarea unei joncțiuni cu un cap de pod al unui ferobot de peste Dordtsche Kil. S-a dovedit până la urmă că două dintre cele patru batalioane care fuseseră desemnate pentru această sarcină nu
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
respectat toate cerințele menționate) a fost elaborat în timp record de numai 10 zile. A fost deosebit de apreciată de către toți specialiștii străini și vizitatorii CEPECA, inclusiv cei de la firma IBM, soluția dată de expertul CEPECA Ioan Georgescu privind crearea unui coridor de vizitare suspendat pentru satisfacerea cerințelor prezentate la pct.2 de mai sus. Execuția lucrărilor a început imediat sub conducerea inginerului Ștefan Răileanu de la Întreprinderea de Construcții-Montaje pentru Industria Chimică. Lucrările de construcții și instalații au fost terminate și recepționate
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
centru era probabil un templu mic rotund. Pe vârf era quadriga (carul de luptă tras de patru căi) pe care era Hadrian reprezentat că zeul soarelui. În centru se află cavoul lui Hadrian cu inscripția: "Pasajul Borgo" (în ) este un coridor îngust, aflat deasupra unui zid înalt de piatră lung de cca 800 m, care face legătura între Vatican și . Numele vine de la cartierul Borgo, traversat de zid. Comandat în anul 1277 de Papă Nicolae al III-lea, zidul cu coridorul
Castelul Sant'Angelo () [Corola-website/Science/314357_a_315686]
-
coridor îngust, aflat deasupra unui zid înalt de piatră lung de cca 800 m, care face legătura între Vatican și . Numele vine de la cartierul Borgo, traversat de zid. Comandat în anul 1277 de Papă Nicolae al III-lea, zidul cu coridorul secret s-a dovedit a fi o cale eficientă de evadare, în caz de asediu al Vaticanului, pentru unii papi care au urmat. În anul 1494, Papa Alexandru al VI-lea l-a folosit pentru a scăpa cu viața la
Castelul Sant'Angelo () [Corola-website/Science/314357_a_315686]
-
Sfanțului Imperiu German, care au ignorat ordinele împăratului Carol Quintul. Papă Pius al VII-lea a fugit în anul 1808, în fața trupelor lui Napoleon Bonaparte. Astăzi, Pasajul Borgo nu mai reprezintă un secret, fiind deschis ocazional spre vizitare turiștilor. Cheile coridorului se găsesc la Gardă Elvețiană. Cititorii cărților lui Dan Brown își amintesc că acest coridor secret a jucat un rol important în românul sau "Îngeri și demoni". Castelul Sant'Angelo a primit denumirea de azi în anul 590 când a
Castelul Sant'Angelo () [Corola-website/Science/314357_a_315686]
-
a fugit în anul 1808, în fața trupelor lui Napoleon Bonaparte. Astăzi, Pasajul Borgo nu mai reprezintă un secret, fiind deschis ocazional spre vizitare turiștilor. Cheile coridorului se găsesc la Gardă Elvețiană. Cititorii cărților lui Dan Brown își amintesc că acest coridor secret a jucat un rol important în românul sau "Îngeri și demoni". Castelul Sant'Angelo a primit denumirea de azi în anul 590 când a bântuit epidemia de pesta în Romă. După legendă, papei Grigore cel Mare i-a apărut
Castelul Sant'Angelo () [Corola-website/Science/314357_a_315686]
-
omor, iar femeile împart recompensa de 500.000 de coroane. În decembrie 1990, Ursuț încearcă să evadeze din închisoarea Norrköping. Își pune așternutul de pat în așa fel încât să pară că este culcat, se ascunde într-o debara pe coridor, dar când încearcă să evadeze este descoperit de gardieni și dus înapoi în celulă. Pe 9 mai 1991 reușește în schimb să evadeze de la penitenciarul din Kumla, împreună cu palestinianul "Marten Imandi" (condamnat pentru terorism). Este prins după 5 zile când
Ioan Ursuț () [Corola-website/Science/314428_a_315757]
-
000 de drumuri, căi ferate și linii utile - aflate atât sub cerul liber cât și în subteran și de asemeni 1.500 de căi navigabile cu lățimi de până la 500m (cum ar fi râul Ceyhan în Turcia. Oleoductul ocupă un coridor lat de opt metri și este îngropat de-a lungul întregului său parcurs la o adâncime de cel puțin un metru. În paralel cu oleoductul BTC se află gazoductul din Caucazul de Sud care transportă gaze naturale de la Terminalul Sangachal
Oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan () [Corola-website/Science/313402_a_314731]
-
local. Capitolul II Etapele procedurii de expropriere Articolul 4 Etapele procedurii de expropriere sunt: a) aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor de interes național, județean sau local; ... b) consemnarea sumei individuale aferente reprezentând plata despăgubirii pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere și afișarea listei proprietarilor imobilelor; ... c) transferul dreptului de proprietate; ... d) finalizarea formalităților aferente procedurii de expropriere. ... Secțiunea 1 Etapa I - Aprobarea indicatorilor tehnico-economici Articolul 5 (1) În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 și 2, expropriatorul prevăzut
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
județean și local, pe baza documentației tehnico-economice aferente, amplasamentul lucrărilor, conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanțare, precum și declanșarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau ale unităților administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite și
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
internet a expropriatorului și va fi comunicat spre avizare și recepție Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Amplasamentul va fi materializat prin bornarea tuturor punctelor de coordonate care îl definesc pe acesta. Autoritățile administrației publice locale vor include coordonatele coridorului de expropriere în planurile urbanistice generale ale localităților. Actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism poate fi finanțată și de către expropriator. ... (2) Documentația tehnico-economică aferentă lucrărilor prevăzute de prezenta lege se elaborează și se aprobă
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
ulterioare, și ale celorlalte acte normative aplicabile în materie de investiții publice de către autoritățile prevăzute la art. 2 sau de către autoritățile administrației publice locale, după caz, și va conține varianta finală a studiului de fezabilitate. ... (3) În înțelesul prezentei legi, coridorul de expropriere este stabilit pe baza studiilor de fezabilitate în varianta finală sau a documentațiilor de urbanism ori a documentațiilor topocadastrale, aprobate conform legii, și este aprobat odată cu indicatorii tehnico-economici, cu documentația de urbanism sau cu documentația topo-cadastrală, după caz
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
cea mai înaintată a mării în direcția uscatului sau până la limita falezelor care sunt în contact cu marea ori cu proprietatea publică a statului, respectiv până la 10 m în spatele crestei falezei, exproprierea pentru cauză de utilitate publică se face conform coridorului de expropriere stabilit în baza documentațiilor topocadastrale întocmite în Sistemul național de proiecție Stereografic 1970, care conține și lista imobilelor ce urmează a fi expropriate, aprobate prin hotărâre a Guvernului. ---------- Alin. (2^1) al art. 6 a fost introdus de
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]