11,264 matches
-
iar perioada este în controversă între istoriografia bisericii, care afirmă prezența timpurie a creștinismului ca parte integrantă a etnogenezei poporului român, și istoriografia academică, pentru care nordul Dunării a fost o parte din "Barbaricum", păgân până în secolul VIII. După istoricul creștinismului și arheologul Pr. Ion Barnea, au existat două moduri de difuzare treptată a creștinismului popular de limbă latină, mai tardive, printre Dacii liberi și printre Vlahii (Proto-Românii) din nordul Dunării: pe de-o parte păstoritul (transhumanța reprezentând, an de an
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
ca parte integrantă a etnogenezei poporului român, și istoriografia academică, pentru care nordul Dunării a fost o parte din "Barbaricum", păgân până în secolul VIII. După istoricul creștinismului și arheologul Pr. Ion Barnea, au existat două moduri de difuzare treptată a creștinismului popular de limbă latină, mai tardive, printre Dacii liberi și printre Vlahii (Proto-Românii) din nordul Dunării: pe de-o parte păstoritul (transhumanța reprezentând, an de an, o cale de schimburi culturale între zona carpatică, Balcani și zona pontică), și pe
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
documentele și cronicile vremii) și istorice (dezvoltarea bisericii, limba liturgică, organizarea), interpretându-le fie în favoarea intensității vieții creștine încă de la începuturile formării poporului român pentru a demonstra că acesta a apărut în istorie în paralel și chiar prin simbioză cu creștinismul ortodox, fie pentru a sublinia o creștinare mai târzie, odată cu Slavii, și o constituire a structurilor bisericești ale Românilor în cadrul primelor state Bulgare, în sec. VIII-IX, cu limba slavonă ca limbă liturgică, și sub obediența Patriarhiilor din sudul Dunării (Constantinopol
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
termeni din mediul bisericesc provin din limba latină: "basilica" ("biserică"), "crux" ("cruce"), "ara" ("altar"), "presbyter" ("preot"), "angelus" ("înger"), "baptisare" ("botez"), "monumentum" ("mormânt"), "cantare" ("cântare"), "christianus" ("creștin"), "sanctus" ("sânt/sfânt"), "Domine Deus" ("Dumnezeu"). Acest fapt demonstrează caracterul latin și occidental al creștinismului românesc. Cu toate acestea există și cuvinte împrumutate din limba slavonă cum ar fi "Rusalka" ("Rusalii"), "duhu" ("duh") și "jadu" ("iad"). La slavi, pentru "a boteza" se foloseste "a crestina"; nu au cuvant derivat din latinescul baptesium. Mai cunoscută și
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
creștin și fondatorul primei capitale creștine a lumii, Constantinopol. Conform opiniilor unor istorici, o parte din așezările rupestre din zona Buzăului ( Aluniș și Nucu) pot fi datate, după analiza inscripțiilor, în secolele III - IV d. H., reprezentând o afirmare a creștinismului în stânga Dunării Începând cu anul 814 slavii sudici au dezlănțuit persecutarea creștinilor, afectând probabil și spațiul creștin românesc Persecuția va înceta după creștinarea slavilor sudici. Creștinarea slavilor sudici odată cu populația romanică n-a fost completă decât după secolul al zecelea
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
se afirma că Moravii, Sârbii, Vlahii și Slavii din Iliria au fost botezați în timpul Imparatului Mihail al III-lea în anul "867". Chiril și Metodiu au avut mai mulți discipoli în secolul al IX-lea, dintre care doi au propovăduit creștinismul în randul slavilor rămași printre românii deja creștini din Tările Române: Jandov în Dacia (probabil Transilvania) și Moznopan în Alpibus Vallachicis (probabil Valahia Transalpina) Împăratul Vasile al II-lea a reorganizat la inceputul sec. al XI-lea patriarhia de Ohrida
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
sau Arborele cosmic este un simbol religios universal și creștin. Cultele orientale păgâne, dar și creștinismul, se folosesc de simboluri și mituri pentru a anima atât trăirile sentimentului religios, cât și credința adoratorilor într-o posibilă comuniune cu Divinitatea. Vom vedea că atât păgânismul, cât și creștinismul vor folosi aceleași simboluri, dar cu funcții și semnificatii
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
religios universal și creștin. Cultele orientale păgâne, dar și creștinismul, se folosesc de simboluri și mituri pentru a anima atât trăirile sentimentului religios, cât și credința adoratorilor într-o posibilă comuniune cu Divinitatea. Vom vedea că atât păgânismul, cât și creștinismul vor folosi aceleași simboluri, dar cu funcții și semnificatii specifice fiecărui cult în parte. Pentu apologeții creștini, mari apărători ai creștinismului, (Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Clement Alexandrinul, Tertulian, Origen) imaginile erau încărcate de semne și mesaje. Revelația pe care
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
sentimentului religios, cât și credința adoratorilor într-o posibilă comuniune cu Divinitatea. Vom vedea că atât păgânismul, cât și creștinismul vor folosi aceleași simboluri, dar cu funcții și semnificatii specifice fiecărui cult în parte. Pentu apologeții creștini, mari apărători ai creștinismului, (Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Clement Alexandrinul, Tertulian, Origen) imaginile erau încărcate de semne și mesaje. Revelația pe care o aducea credința nu anula semnificațiile "primare" ale imaginilor ; ea numai adăuga o nouă valoare. Din multitudinea simbolurilor creștinismului timpuriu, prezente
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
apărători ai creștinismului, (Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Clement Alexandrinul, Tertulian, Origen) imaginile erau încărcate de semne și mesaje. Revelația pe care o aducea credința nu anula semnificațiile "primare" ale imaginilor ; ea numai adăuga o nouă valoare. Din multitudinea simbolurilor creștinismului timpuriu, prezente în operele apologeților creștini voi analiza Arborele cosmic-. Este unul dintre cele mai bogate și mai răspândite simboluri. Mircea Eliade distingea șapte interpretări principale pe care, de altfel, nu le considera exhaustive, dar care se articulează toate în jurul
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
Textele menționate aduc în actualitate imaginea pomului fiind însoțită de simbolistica butucului, a mlădițelor și vlăstarelor, putem considera că tema "sădirii" pentru a simboliza Biserica lui Hristos se leagă de cateheza baptismală iudeo-creștină ea însăși inspirată din cateheza evreiască. În creștinismul ulterior tema va interfera cu alte elemente, cum ar fi cea a grădinii, a paradisului pe care am întâlnit-o deja. Biserica este paradisul lui Dumnzeu alcătuită din copaci care sunt creștinii sădiți prin botez. Tema lui Hristos ca pom
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
În ultimă instanță, comuniunea ideilor și simbolurilor a reprezintă, după cum am văzut, un aspect esențial al așa-numitei "praeparatio evangelica". Punerea în discuție a acestor imagini-simbol evidențiază moștenirea spiritualității păgâne și contribuția culturii antice la formarea intelectuală și spirituală a creștinismului.
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
mai în rusă și pe 19 mai în română. Totodată Monseniorul Benone Farcaș, vicar general al Episcopiei Catolice de Chișinău, a comunicat pentru agenția Basa-Press că romanul este bazat pe legende și fabule și în acest fel lovește în valoarea creștinismului: „Biserica Catolică și cea Ortodoxă din Republica Moldova nu vor fi în stare să anuleze difuzarea acestui film, pe motiv că producătorii filmului și agenții economici urmăresc câștiguri bănești considerabile. Creștinii singuri trebuie să decidă dacă doresc ca prin prezența lor
Codul lui Da Vinci (film) () [Corola-website/Science/302720_a_304049]
-
Bibliei. Alți autori care sunt de părere că i se cunoaște autorul (opinie minoritară) subscriu la ideea că a fost publicată anonim. Această evanghelie nu susține că ar fi fost scrisă de martori direcți la evenimentele relatate: Documente de la începuturile creștinismului spun că apostolul Matei a scris de asemenea Evanghelia după Evrei. Brown, Erhman și Amy-Jill Levine cred că „ a fost scrisă la origini în limba greacă de către cineva al cărui nume nu ne este cunoscut și care se baza pe
Evanghelia după Matei () [Corola-website/Science/302716_a_304045]
-
la Constantinopol. Muntenegrul modern cade pe falia între aceste două entități. După ce ostrogoții au năvălit prin Balcani au cucerit părțile regiunii anterior deținute de romani, împăratul Iustinian a restabilit controlul bizantin asupra Balcanilor după 537 și a adus cu el creștinismul. Duklja și-a câștigat independența față de Imperiul Roman de Răsărit în 1042. În următoarele câteva decenii, ea și-a extins teritoriul cuprinzând statele vecine Rascia și Bosnia și a fost recunoscută ca regat. Puterea sa a început să intre în
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
răscrucea multiculturalismului și de-a lungul secolelor și-a format o formă unică de coexistență între populațiile musulmană și creștină. Muntenegrenii au fost, din punct de vedere istoric, membri ai Bisericii Ortodoxe Sârbe (reglementate în cadrul Mitropoliei Muntenegrului și Litoralului), și creștinismul ortodox sârb este cea mai populară religie astăzi în Muntenegru. Biserica Ortodoxă Muntenegreană a fost recent înființată, și este urmată de o mică minoritate de muntenegreni, deși nu este în comuniune cu nicio altă Biserică Creștin-Ortodoxă, deoarece nu a fost
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
Dacă prin secolul al II-lea erau 50 de milioane, în secolul al V-lea populația Europei era de 30 de milioane de locuitori. Ciuma din secolul al VI-lea, celibatul și refuzul procreerii, ca noi comportamente morale inspirate din creștinism au contribuit la scăderea populației. Ogoarele au fost părăsite de populația romană, pentru barbari fiind o oportunitate. Deși Europa avea resurse naturale bogate, numărul scăzut de locuitori nu permitea valorificarea acestora. După colapsul Imperiului Roman de Apus, rețeaua de drumuri
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
alimentație. În zona mediteraneană erau crescute ovinele și caprinele. Germanicii creșteau porci, și foloseau grăsimile animale pentru gătit în proporții mari, pe când europenii din sud utilizau uleiul de măsline. În nord era dominantă cultura viței de vie, fiind asociată cu creștinismul care îi oferea o utilizare rituală. Germanicii cultivau hamei pentru bere și preparau hidromelul, din tipuri de cidru din fructe. În Evul Mediu Timpuriu era utilizat sistemul rotației bienale: după ce un teren era cultivat un an, era lăsat în pârloagă
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
minimiza importanța finlandezilor Roșii. Au apărut diviziuni sociale și între Finlanda nordică și cea sudică, și în sânul zonelor rurale. Economia și societatea din nord se modernizaseră mai încet ca cele din sud și exista un conflict mai pronunțat între creștinism și socialism în nord, iar deținerea de pământ (fie și în parcele mici) aducea proprietarului un statut social major și crea o motivație de a lupta împotriva Roșiilor. În februarie 1918, generalul Mannerheim se întreba unde să concentreze ofensiva generală
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
acte zilnice de violență și discriminare a acestei comunități. Colonizarea spaniolă, portugheză, cea a Țărilor de Jos, precum și cea franceză și engleză, alături de fluxul sclavilor africani au modificat în mod radical atitudinea și opiniile locuitorilor indigeni. Etica bipolară promulgată de creștinism nu a permis ambiguitatea sexuală sau cea de gen, iar persoanele intitulate anterior de către amerindieni sau maiași ca fiind "două spirite" deveniseră subiectul persecutiilor și marginalizării. Cele mai multe țări din America Centrală și America de Sud sunt încă în stadiile mijlocii de obținere a
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
membrilor comunității LGBT suferă modificări de asemenea, iar statutul curent al drepturilor acestora este dependent de aceste forțe. Un prim exemplu este Polonia. Statul polonez este considerat a fi recunoscut homosexualitatea în 966 e. n., când conducătorul Mieszko I convertise la creștinism și unise mai multe regiuni ce vor constitui Polonia actuală. Înainte de această convertire, religia locală era un amalgam de credințe păgâne, unele care acceptau homosexualitatea, altele care o respingeau. În ciuda adoptării credinței creștine, comportamentele homosexuale erau uneori acceptate sau nu
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
place pictura lui Oravitzan pentru unitatea ei de concepție, cu o bază evident creștină, de credință profundă, dar și cu foarte multe simboluri metafizice, care nu intră în conflict cu tema creștinească, ci, dimpotrivă, o îmbogățesc în modul în care creștinismul cosmic îmbogățește printr-o trăire proprie participarea noastră la credința creștină. Am fost șocat, în primul rând, de faptul următor: imensitatea de variații pe o temă care se reduce, în fond, la două simboluri esențiale: crucea și lumina. Sunt atâtea
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
sunt și punctele cardinale, sunt și semnele zodiacului. Tetraedrul apare fundamental în reprezentarea pe care ne-o dă Oravitzan. Îl vedem mereu în niște dreptunghiuri. Acest tetraedru ne dovedește că ne aflăm într-o reprezentare a celor nevăzute, care precede creștinismul, în sensul că e și viziunea lui Iezechiel din Vechiul Testament, în care Dumnezeu este pe tron. Central e tronul. În jurul lui stau cei patru Arhangheli. Cu aceasta cred că este autentificat sensul de Mandala al locului în care ajunge ceea ce
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
Shogunii Tokugawa își mută capitala la Edo (azi Tokyo) care, dintr-un mic sat de pescari, devine centrul politic al țării. În timpul domniei primilor shoguni Tokugawa - Ieyasu (1603-1605), Hidetada (1605-1623) și Iemitsu (1623-1652) - atât străinii cât și japonezii convertiți la creștinism au fost persecutați cu multă asprime, până în anul 1640 fiind expulzați toți europenii din Japonia. Faptul a dus la declanșarea unor mișcări de revoltă între anii 1637 și 1638. Perioada Edo a fost epoca în care s-au creat instituțiile
Shogun () [Corola-website/Science/302867_a_304196]
-
neoplatonică, teosofia presupunea cunoașterea divină la care omul poate accede doar prin intermediul unei experiențe mistice. Mulți oameni cred ca teosofia modernă este, în mod tradițional, mai aproape de filosofia budistă; dar, în general, teozofia este de acord cu toate doctrinele, cu creștinismul precum și ateismul. Teosofia ca mișcare și doctrină esoterică a apărut în secolul al XIX-lea, constând într-un sistem sincretist de elemente creștine, orientale, filosofice, spiritiste, ce afirmă posibilitatea unui contact direct cu divinitatea, susținând totodată metempshihoza sau transmigrația sufletelor
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]