12,214 matches
-
264. 101 Ibidem, p. 266. 102 Folosim termenul de logică în sens contemporan, el nefăcând parte dintre termenii uzitați în mod frecvent în prima jumătate a mileniului I. Ulterior pe baza clasificării asupra științei făcute de Eriugena și cea a filosofilor arabi acest termen a ajuns să desemneze științele discursive și metodologice ca logică. De aceea termenul desemnează tendințele de organizare metodică ale discursului și acele elemente care au fost integrate ulterior obiectului. 103 Anton Dumitriu, Isoria logicii, (vol. II), Editura
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Știință și artă în gândirea Renașterii, Editura Polirom, Iași 2003, reia concepția lui Foucault și o dezvoltă susținând pulsionalitatea culturii renascentiste. 153 Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, Vol. I, Editura Meridiane, București, 2000, p. 216. 154 Eugenio Garin, Întoarcerea filosofilor antici, Editura Omniscop, Craiova, 1998, p. 21. 155 Ibidem, p. 18. 156 Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, Vol. I, Editura Meridiane, București, 2000, pp. 219-220. 157 Andre Maurois, Istoria Angliei, Editura Orizonturi, București, 1996, p. 318. 158 Eugenio Garin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
von Wright, Explicație și înțelegere, Editura Humanitas, București, 1995. 16 Karl Popper, Logica cercetării, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 17 Realismul lui Popper, pentru a depăși ideile relativismului, aduce zona imaginarului la nivelul realității. Lumea a treia descrisă de filosof nu este decât un proces invers al relativizării. În loc să considerăm realul ca formă subiectivă, considerăm imaginarul ca formă a obiectivă a realului. 18 Jean-Francois Lyotard, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Editura Babel, București, 1993, p. 25. 19 Frijof Capra, Taofizica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care punctează o polemică de înaltă ținută intelectuală, dusă de Nae Ionescu, în problema Patriarhului-Regent. Salutând demisia lui Gheorghe Buzdugan din funcția de prim președinte al Curții de Casație, pentru a o putea îndeplini pe cea de membru al regenței, filosoful român percepe în acest gest un semn "al simțului de responsabilitate" al demnitarului care dorește să sublinieze că la fundamentul politic al statului român stă principiul separării puterilor, ca o garanție împotriva oricărui abuz și oricărei violențe 1. Asupra incompatibilității
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pentru admiterea unui vicariat prelungit la arhiepiscopie, mitropolie și patriarhie patriarhul ar fi trebuit să lipsească de la îndatoririle sale bisericești paisprezece ani -, pe de altă parte, locotenența patriarhală sporea haosul canonic în interiorul Bisericii, prin amestecul grav dintre lumesc și religios. Filosoful român numește locotenența patriarhală, o soluție hibridă și inadmisibilă, o consecință a unor întâmplări mai grave, una dintre ele fiind consimtământul patriarhului de a figura în Consiliul de Regență. Incompatibilitatea dintre funcția de membru regent și calitatea de Patriarh este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ele fiind consimtământul patriarhului de a figura în Consiliul de Regență. Incompatibilitatea dintre funcția de membru regent și calitatea de Patriarh este serios argumentată de Nae Ionescu, prin recursul la canoanele Bisericii care interzic în asemenea cazuri orice responsabilitate lumească. Filosoful român citează ca probe, în acest sens, din Enchiridion, Canonul 6 apostolic, Canonul 81 apostolic și Canonul 11 al Sinodului local de la Constantinopol din 861 care stipulează consecința scoaterii din cler pentru această abatere flagrantă 3. Articolele filosofului au dat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
responsabilitate lumească. Filosoful român citează ca probe, în acest sens, din Enchiridion, Canonul 6 apostolic, Canonul 81 apostolic și Canonul 11 al Sinodului local de la Constantinopol din 861 care stipulează consecința scoaterii din cler pentru această abatere flagrantă 3. Articolele filosofului au dat naștere unei polemici acerbe. Remarcând absența argumentelor de jure din aceste replici, Nae Ionescu se focalizează asupra problemei de drept a discuției: valoarea canoanelor, cu atât mai mult cu cât ierarhia Bisericii le ignoră cu desăvârșire. În viziunea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Patriarhului pe durata exercitării mandatului de regent, Nae Ionescu recapitulează argumentele de ordin juridic și canonic, demonstrând astfel nevalabilitatea punctului de vedere adoptat în lege6. Mai mult, autorii acestei legi nu țin cont de ceea ce înseamnă organizarea și funcționarea Ecclesiei; filosoful român remarcă faptul că atât expunerea de motive, cât și referatul consiliului legislativ încearcă să fundamenteze istoric și canonic legea, care abundă în confuzii logice. În loc să aducă lămuririle necesare, legea devine expresia ignoranței sau relei credințe în materie de așezare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Chișinău, ofensat de un text al lui Nae Ionescu, în care acesta își exprimase rezerva față de numirea lui ca superior al Capelei Române din Paris, în locul bizantinologului Vasile Radu, îi consacră un material plin de invective, drept contrargumente la campania filosofului cu privire la problema patriarhului-regent7. Deși nu intră într-o polemică cu Pr. Moșoaia, Nae Ionescu precizează că această chestiune a patriarhului-regent e mult prea gravă și angajează întreaga așezare religioasă pentru a putea fi ușor abandonată 8. Analizând discursul ministrului Cultelor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca argument Canonul 3 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, canon care nu se referă la chestiunea patriarhului-regent, problemă eminamente politică, ci la înfrânarea arghirofiliei (Sinodul al IV-lea Ecumenic intervine normativ și pune capăt goanei după avere în Biserică). Filosoful amendează pe bună dreptate acest argument irelevant, cu atât mai mult cu cât nu există nici o legătură între înfrânarea arghirofiliei și problema patriarhului-regent, un aspect dogmatic care antrenează însăși esența Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
însă, patriarhul face acte de gestiune financiară și, ca atare, cade sub controlul Ministerului Cultelor 11. Nae Ionescu cercetează, din perspectivă canonică, argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, dovedind că Biserica interzice asumarea oricăror atribuții de ordin politic de către clerici 12. Filosoful român subliniază distincția netă care există între puterea spirituală și puterea politică, distincție care este esențială în Ortodoxie. În acest sens, se invocă Canonul 83 Apostolic, precum și comentariul Pidalionului la acest canon 13. Se poate observa încercarea de a instaura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
acesta nu poate constitui o probă, întrucât este o încălcare frauduloasă a legii. Deși o asemenea faptă nu a fost pedepsită la vremea sa, ea nu poate constitui un argument sau un precedent pentru ideea unui patriarh-regent. Prin urmare, teza filosofului român cu privire la problema patriarhului-regent râmâne valabilă: NICI DUPĂ LEGILE ȚĂRII, NICI DUPĂ CANOANE, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE NU POATE FACE PARTE DIN CONSILIUL DE REGENȚĂ 17. Convocarea Sfântului Sinod de către P. S. Pimen al Moldovei și Sucevei confirmă încurcătura în care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un episcop, mitropolit sau patriarh nu poate funcționa numai într-un registru spiritual, acest lucru constituind o adevărată contradictio in adjecto 18. După o scurtă perioadă de pauză, Nae Ionescu redeschide cazul patriarhului-regent. Într-o scrisoare deschisă, adresată direct Patriarhului, filosoful îi propune acestuia convocarea, mereu amânată, a Sinodului, singurul for al Bisericii Ortodoxe, îndrituit să oprească disfuncționalitățile dogmatice și canonice care pun în discuție însăși ființa legală și structura Bisericii Ortodoxe 19. În plus, Nae Ionescu observa pericolul îndoielii care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care începea să-și facă loc în sufletul credincioșilor cu simțul răspunderii. Parlamentul, trecând peste autoritatea bisericească, a votat o lege profund anticanonică. În aceste condiții, singurul for care putea lămuri toate aceste dificultăți era Sfântul Sinod, motiv pentru care filosoful român ridică patriarhului toate acele semne de interogație 20. Disoluția autorității ecleziatice pe care filosoful a întrevăzut-o ab initio devine vizibilă în momentul în care Patriarhul, nu numai că nu va renunța la funcția de regent, dar își va
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
autoritatea bisericească, a votat o lege profund anticanonică. În aceste condiții, singurul for care putea lămuri toate aceste dificultăți era Sfântul Sinod, motiv pentru care filosoful român ridică patriarhului toate acele semne de interogație 20. Disoluția autorității ecleziatice pe care filosoful a întrevăzut-o ab initio devine vizibilă în momentul în care Patriarhul, nu numai că nu va renunța la funcția de regent, dar își va asuma și funcția de prim-ministru, încălcând orice prevedere canonică și legală, prin anularea principiului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reinstituirea autorității canonice și dogmatice a Bisericii, așa cum era aceasta fixată de Sinoadele Ecumenice, sancționarea oricăror derapaje dogmatice sau canonice, fie că acestea proveneau din partea laicatului sau a ierarhiei ecleziastice; redobândirea prestigiului intern și extern al Bisericii Ortodoxe pe care filosoful român o dorea restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative în marginea Ortodoxiei care s-o plaseze într-un dialog fecund cu forța speculativă occidentală. Activitatea publicistică a lui Nae Ionescu milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului Miron Cristea cu care filosoful întreținea raporturi personale. Apărător al disciplinei canonice și al dogmaticii ortodoxe, într-un timp în care chiar unii ierarhi ai Bisericii cercetau posibilitatea "înnoirii" dogmelor dupa moda aggiornamento și a valabilității canoanelor, Nae Ionescu declanșează adevărate campanii de presă pentru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prăznuire 31 martie. Percepând evoluția lucrurilor care nu mergeau deloc spre o soluționare, Nae Ionescu renunța la cursul de Filosofia catolicismului pe care îl ținea la Universitatea din București pentru a nu fi interpretat greșit. Decizia sinodală este definită de filosoful român ca fiind "rătăcirea cea de pe urmă", prin care "se întâmplă pentru prima oară ca Biserica românească, printr-o faptă de ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe Patriarh pentru faptul că nu își asumă responsibilitatea "persistenței în eroare" și nu intervine pentru a-i pune capăt, precum și pe P. S. Neculai Bălan care a făcut din toată această stare de lucruri o problemă de ambiție personală 22. Filosoful român încheie această campanie de lămurire prin aducerea ca argumente, în detrimentul sărbătoririi de două ori în același an a Paștilor, a Didaskaliei, a Așezămintelor apostolice sau a Patrologiei graeca, tom XX, a lui Migne (De vita Constantini)23. Deși nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în istoria Bisericii, este important de remarcat faptul că ziarul "Cuvântul" și, în special, Nae Ionescu și elevii săi se bucură de o mai multă autoritate religioasă decât Biserica, lucru confirmat de numeroase delegații de credincioși care îl consultă pe filosof. Se pare că există și situații excepționale în care laicatul creștin se dovedește a fi un veritabil păstrător al învățăturii creștine, aspect foarte bine cunoscut de Nae Ionescu 24. Există două întrebări esențiale în problematica reintrării în Ortodoxie pe care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
chestiune strict bisericească și că elementele lor aparțin patrimoniului bisericesc pe care mirenii au dreptul și datoria să-l apere împotriva oricărei pofte de schimbare. Stabilind limitele cunoașterii științifice, care nu interferează cu chestiunea calendarului, bazat pe Tradiție și canoane, filosoful român relevă grava confuzie pe care o face înaltul ierarh între data aflată în tabelele pascale și sărbătorirea de fapt a Sfintelor Paști 31. După sărbătorirea din 31 martie a Paștilor, "Cuvântul" publică o serie de reacții ale spațiului ecumenic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
istoric românesc interbelic, când partidul de guvernământ recte, partidul liberal, care a fost, de multe ori, la actul de conducere încerca să câștige simpatia chiriarhilor, prin cooptarea lor în mediul politic și, implicit, prin anexarea Bisericii la acțiunea politică, afirmațiile filosofului român sunt perfect îndreptățite, mai ales că acest pericol al intruziunii politicului în viața bisericească devenise o practică curenta și extrem de păguboasă. Prin urmare, Nae Ionescu nu făcea decât să exprime o evidență indeniabilă și să tragă un serios semnal
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca o ordine obiectivă nu este o condiție suficientă. Astfel pentru ca această ordine obiectivă să poată fi socotită "unitate de măsură", ea trebuie să fie "normală", adică "să nu introducă un element de dezechilibru în existență", cum foarte bine observă filosoful român. Cu alte cuvinte, ordinea obiectivă nu este o ordine normală, nici sub aspect teologic ordine ce își are sursa în păcatul originar -, nici sub aspect metafizic. În al doilea rând, rațiunea nu constituie numai o "unitate de măsură", ci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
flagrantă a autorității Sfântului Sinod. Tendința de a se ridica deasupra episcopilor și de a se substitui Sinodului este o "alunecare spre cezaro-papism", cum foarte bine sublinia Nae Ionescu, Patriarhul neputându-și "îngădui asemenea gesturi de stricător de lege"11. Filosoful român citează chiar un fragment revelator din pastorala Prea Fericitului Miron care ne scutește de orice comentarii 12. Înțelegerea pentru duhul Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai în sâmbăta Mare, când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în Palatul Patriarhal cezaro-papismul autorității personale, cu înlăturarea Sinodului și protestantismul faptelor bune, cu înlăturarea cultului. Răspicat!"13. Textul lui Nae Ionescu referitor la semnificația pastoralei patriarhale nu a rămas fără ecou, fiind atacat de ziarul "Universul", care îi face filosofului român un adevărat proces de intenție, acuzându-l că ar fi recurs "la o interpretare sofistică a pastoralei, spre a ajunge la concluzii ciudate". Răspunsul lui Nae Ionescu nu întârzie să apară, demontând cu argumente critica preopinentului său de la "Universul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]