11,589 matches
-
limbajului produce - prin paralelism - poezie. Dacă descoperirea lui Lowth l-a incitat pe Herder, a fost pentru că a oferit o ilustrare a modalității spontane prin care o anume dimensiune a limbii se angajează în literatură - adică o expresie a geniului: "geniul limbii ebraice se găsește și în Noul și în Vechiul Testament, și geniul unei limbi nu se vede nicăieri mai bine decât în poezia sa, mai ales în poezia sa primitivă"48. De aceea Herder insistă asupra practicilor sociale care se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe Herder, a fost pentru că a oferit o ilustrare a modalității spontane prin care o anume dimensiune a limbii se angajează în literatură - adică o expresie a geniului: "geniul limbii ebraice se găsește și în Noul și în Vechiul Testament, și geniul unei limbi nu se vede nicăieri mai bine decât în poezia sa, mai ales în poezia sa primitivă"48. De aceea Herder insistă asupra practicilor sociale care se răsfrâng în repetițiile poeziei după ce s-au reflectat în redundanțele limbii. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dată când realitatea sa a fost scoasă la suprafață printr-o inițiativă folclorizantă și particularizantă, fenomenul a căpătat și o expresie generalizantă. Herder, Hopkins, Jakobson au făcut aceeași mișcare, deși au fost din ce în ce mai puțin conștienți de ea, transformând expresia unui geniu național într-o fantasmă teoretică. Ca și cum foarte jos, la originea situațiilor vizate de figura geniului, în inima practicilor de emancipare ale unei culturi sărace, ar sta o disponibilitate teoretică. Într-un studiu deja consacrat asupra originilor discurslui teoretic s-a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fenomenul a căpătat și o expresie generalizantă. Herder, Hopkins, Jakobson au făcut aceeași mișcare, deși au fost din ce în ce mai puțin conștienți de ea, transformând expresia unui geniu național într-o fantasmă teoretică. Ca și cum foarte jos, la originea situațiilor vizate de figura geniului, în inima practicilor de emancipare ale unei culturi sărace, ar sta o disponibilitate teoretică. Într-un studiu deja consacrat asupra originilor discurslui teoretic s-a constituit în secolul al XX-lea, Galin Tihanov observa că tocmai actorii proveniți din micile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
atenția particulară acordată problemelor limbii în societățile naționale emergente. Ceea ce trebuie adăugat e faptul că în toate aceste culturi ideologia chemată să gestioneze disponibilitățile creatoare ale limbajului și să circumscrie strategiile spontaneității era tocmai mitologia genialității. În figura fondatoare a geniului național apărea mai întâi acel raport singular cu limbajul care avea să constituie în secolul al XX-lea unul dintre pilonii teoretizării literaturii. Poate că "demonul teoriei" despre care vorbea Antoine Compagnon era de fapt geniul literaturilor naționale... Există și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
În figura fondatoare a geniului național apărea mai întâi acel raport singular cu limbajul care avea să constituie în secolul al XX-lea unul dintre pilonii teoretizării literaturii. Poate că "demonul teoriei" despre care vorbea Antoine Compagnon era de fapt geniul literaturilor naționale... Există și un revers al acestei istorii. Când Jakobson preia temele paralelismului gramatical de la Herder, primul element pe care îl abandonează sunt explicațiile lui narative, care raportează tehnica repetiției la instituția familiei și la gesturile intimității. "Nu mă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
face în măsura în care poate să separe tehnicile limbii și ale literaturii de instituțiile sociale. Cumva, teoria se bazează pe posibilitatea de a izola paralelismul de contextele lui, de a-l proiecta ca o figură pură a productivității limbii. Paradoxal, tocmai minusul "geniului național", absența unei mitologii care să stabilească raportul dintre practicile cotidiene și formele literare, îl face atât de adecvat pentru teorie. Această observație mă face să mă întreb dacă nu cumva cele două modele ale genialității, "geniul limbilor naționale" și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Paradoxal, tocmai minusul "geniului național", absența unei mitologii care să stabilească raportul dintre practicile cotidiene și formele literare, îl face atât de adecvat pentru teorie. Această observație mă face să mă întreb dacă nu cumva cele două modele ale genialității, "geniul limbilor naționale" și "geniul limbii franceze", întrețin relații distincte cu reflecția teoretică. Există un foarte interesant studiu de imaginar lingvistic al lui Gilles Philippe care urmărește supraviețuirea unor teme ale geniului francez al limbii în secolul al XX-lea. Titlul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
național", absența unei mitologii care să stabilească raportul dintre practicile cotidiene și formele literare, îl face atât de adecvat pentru teorie. Această observație mă face să mă întreb dacă nu cumva cele două modele ale genialității, "geniul limbilor naționale" și "geniul limbii franceze", întrețin relații distincte cu reflecția teoretică. Există un foarte interesant studiu de imaginar lingvistic al lui Gilles Philippe care urmărește supraviețuirea unor teme ale geniului francez al limbii în secolul al XX-lea. Titlul face aluzie la vechiul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întreb dacă nu cumva cele două modele ale genialității, "geniul limbilor naționale" și "geniul limbii franceze", întrețin relații distincte cu reflecția teoretică. Există un foarte interesant studiu de imaginar lingvistic al lui Gilles Philippe care urmărește supraviețuirea unor teme ale geniului francez al limbii în secolul al XX-lea. Titlul face aluzie la vechiul mit al sintaxei naturale: Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-194051. Ipoteza centrală e că la sfârșitul secolului al XIX-lea discursul literar a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acest "moment gramatical" al practicilor de lectură se încheie la începutul anilor '50, odată cu emergența primelor manifestări ale unui "moment semiotic" în textele lui Roland Barthes, sau, mai exact, odată cu primele semne ale unei viziuni teoretice asupra literaturii; altfel spus, geniul limbii franceze funcționează complementar și alternativ cu practicile teoretice. Putem trage concluzia că nu toate culturile genialității stabilesc o relație privilegiată cu teoria. Dar și că, în mod curios, secolul XX a fost disputat de cele două modele istorice ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și că, în mod curios, secolul XX a fost disputat de cele două modele istorice ale genialității, că o polemică din zorii modernității s-a reactualizat foarte aproape de noi -, și că există forme recente de apreciere ale literaturii prin care geniile literaturilor naționale și-au supraviețuit. * * * Ceea ce aș reține e vitalitatea practicilor legate de ideea de geniu. Tehnicile spontaneității rămân productive și în afara scenariului de fondare a unei literaturi, și mai ales în absența unei asocieri explicite cu cultura geniului. Posibilitatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
genialității, că o polemică din zorii modernității s-a reactualizat foarte aproape de noi -, și că există forme recente de apreciere ale literaturii prin care geniile literaturilor naționale și-au supraviețuit. * * * Ceea ce aș reține e vitalitatea practicilor legate de ideea de geniu. Tehnicile spontaneității rămân productive și în afara scenariului de fondare a unei literaturi, și mai ales în absența unei asocieri explicite cu cultura geniului. Posibilitatea de a face și de a avea literatură dintr-o practică cotidiană, de a genera opere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care geniile literaturilor naționale și-au supraviețuit. * * * Ceea ce aș reține e vitalitatea practicilor legate de ideea de geniu. Tehnicile spontaneității rămân productive și în afara scenariului de fondare a unei literaturi, și mai ales în absența unei asocieri explicite cu cultura geniului. Posibilitatea de a face și de a avea literatură dintr-o practică cotidiană, de a genera opere din obișnuințe și gesturi comune continuă să fie necesară și după ce instituțiile literaturii s-au consolidat, după ce s-a constituit un patrimoniu. Faptul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
avea literatură dintr-o practică cotidiană, de a genera opere din obișnuințe și gesturi comune continuă să fie necesară și după ce instituțiile literaturii s-au consolidat, după ce s-a constituit un patrimoniu. Faptul că în acest punct ideea desuetă de geniu se întâlnește cu proiectul teoriei literare demonstrează măsura în care această capacitate a literaturii e importantă pentru noi. Ne arată că în tematizarea geniului se exprimă mai mult decât o excitație naționalistă: mai mult decât entuziasmul unui popor deposedat care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au consolidat, după ce s-a constituit un patrimoniu. Faptul că în acest punct ideea desuetă de geniu se întâlnește cu proiectul teoriei literare demonstrează măsura în care această capacitate a literaturii e importantă pentru noi. Ne arată că în tematizarea geniului se exprimă mai mult decât o excitație naționalistă: mai mult decât entuziasmul unui popor deposedat care primește brusc șansa unei realizări superioare prin creații spirituale, e vorba de literatura însăși, care încearcă să își înțeleagă productivitatea. Din acest punct de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e vorba de literatura însăși, care încearcă să își înțeleagă productivitatea. Din acest punct de vedere, scenariul nașterii unei culturi literare nu reprezintă decât aplicația particulară a unei realități mai vaste - aceea a distribuției difuze, comune și accesibile a literaturii. Geniul ne ajută să înțelegem în ce fel operele pot fi făcute de oricine, și din orice materie. 1.4. Sărăcie și literatură Dacă ar fi să rezum, aș spune că genialitatea e o tehnică de a face literatură din nimic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
viață. Prin această abordare diferită a sărăciei în funcție de ceea ce are și ceea ce face putem înțelege perspectiva singulară a genialității. Spre deosebire de alte metode care vizează deficitul în literatură (sociologia câmpului internațional al literaturii, perspectiva sistemică asupra literaturii mondiale, economia literară), cultura geniului nu implică doar o privire asupra distribuției relative a instituțiilor, o măsurare geografică sau cantitativă a ceea ce o literatură deține: nu e o evaluare contabilă a penuriei. Din perspectiva genialității, sărăcia e în primul rând un mod al productivității, un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
urmă îl interesează pentru că îi dă ocazia să facă un portret al poetului care agonisește și păstrează: Invenția e un dar de sus, impersonal; împrejurări excepționale, un cutremur nervos, o boală nedefinită o face posibilă. Dacă n-o socotim ca geniul propriu-zis atunci când țâșnește prin cineva e că exprimă un hazard, califică o șansă. Omul e un animal de extremă dreaptă: mulge, conservă și utilizează. O forță necunoscută dintr-însul provoacă, liberează, sparge rezervorii; o forță conștientă din el, educată de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nivel și pe ce suprafață realitatea era angajată în producția de literatură. Adică, în ce măsură pentru ei realitatea era plină de contexte favorabile, capabile să ofere prin spontaneitatea lor materie poeziei. Barbu Paris Mumuleanu, acest autor care a inaugurat discuția despre "geniu" în literatura română, a fost și unul dintre primii scriitori care s-au bucurat de o biografie. Viața lui a fost povestită în 1837 chiar de către Heliade Rădulescu. Interesantă e nevoia biografului de a identifica în existența poetului circumstanțele avantajoase
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românesc. Angajarea interiorității în literatură printr-o figură a "vocației literare" depinde astfel de etica romantică a misiunii și de pătrunderea, tot în preajma Revoluției pașoptiste, a ideilor legate de "chemarea națională" care străbate existențele individuale și le dă sens. Analiza geniului și a productivității literare se referă în fond la relația unui popor cu lumea lui, în sensul foarte larg pe care îl putem da acesteia. Mitologia geniului a fost în acel moment un mod de a angaja realitatea - lingvistică, demografică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
legate de "chemarea națională" care străbate existențele individuale și le dă sens. Analiza geniului și a productivității literare se referă în fond la relația unui popor cu lumea lui, în sensul foarte larg pe care îl putem da acesteia. Mitologia geniului a fost în acel moment un mod de a angaja realitatea - lingvistică, demografică, spațială, temporală - în creația de literatură. Dacă "geniul poeziilor populare" trimite la cultura vestigiilor și prin ele la realitatea teritoriului, "geniul lui Bolintineanu" are ca suport o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fond la relația unui popor cu lumea lui, în sensul foarte larg pe care îl putem da acesteia. Mitologia geniului a fost în acel moment un mod de a angaja realitatea - lingvistică, demografică, spațială, temporală - în creația de literatură. Dacă "geniul poeziilor populare" trimite la cultura vestigiilor și prin ele la realitatea teritoriului, "geniul lui Bolintineanu" are ca suport o figură a vocației, care trimite la o realitate a populației. Așadar, miza acestei discuții despre sărăcie nu poate fi după mine
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care îl putem da acesteia. Mitologia geniului a fost în acel moment un mod de a angaja realitatea - lingvistică, demografică, spațială, temporală - în creația de literatură. Dacă "geniul poeziilor populare" trimite la cultura vestigiilor și prin ele la realitatea teritoriului, "geniul lui Bolintineanu" are ca suport o figură a vocației, care trimite la o realitate a populației. Așadar, miza acestei discuții despre sărăcie nu poate fi după mine decât una profund "realistă": a înțelege despre ce vrea să vorbească în mod
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca suport o figură a vocației, care trimite la o realitate a populației. Așadar, miza acestei discuții despre sărăcie nu poate fi după mine decât una profund "realistă": a înțelege despre ce vrea să vorbească în mod concret noțiunea de geniu; altfel spus, a ancora un proiect ideologic și o unitate de discurs într-o realitate locală. Însă un asemenea obiect de cercetare, care să coreleze mitologia unui loc comun, realitatea unei societăți și agenda unei literaturi emergente e complex și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]