10,293 matches
-
actul de limbaj umoristic distorsionează sistemul limbii, prin dubla manevră de relevare/dinamitare a convenției instituționalizate), logică (urmărind particularitățile și vecto-rialitatea regulilor inferențiale mobilizate pe parcursul interpretativ al glumei) și enciclopedică (subliniind jocul specific context/convenție și particularitățile de interpretare a glumei ca efect cultural al interferenței între abducțiile codificate și cele noncodificate). O analiză a actului umoristic nu poate fi decît parțială; este extrem de dificil de cuprins într-un studiu multitudinea de aspecte atît de diversificate ale umorului actualizat în glumă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
glumei ca efect cultural al interferenței între abducțiile codificate și cele noncodificate). O analiză a actului umoristic nu poate fi decît parțială; este extrem de dificil de cuprins într-un studiu multitudinea de aspecte atît de diversificate ale umorului actualizat în glumă. În funcție de împrejurări, de indivizii care participă la acest act (sociodiscursiv), de modul de a concepe și prezenta subiectul, gluma cunoaște cele mai diverse ipostaze: de la glume corporale (clownești gaguri) la glume muzicale, de la glume desenate la ironie; pe lîngă formele
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi decît parțială; este extrem de dificil de cuprins într-un studiu multitudinea de aspecte atît de diversificate ale umorului actualizat în glumă. În funcție de împrejurări, de indivizii care participă la acest act (sociodiscursiv), de modul de a concepe și prezenta subiectul, gluma cunoaște cele mai diverse ipostaze: de la glume corporale (clownești gaguri) la glume muzicale, de la glume desenate la ironie; pe lîngă formele generale (transculturale), fiecare cultură și fiecare categorie socială își are propriile sale forme de glumă. Rîsul este o problemă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cuprins într-un studiu multitudinea de aspecte atît de diversificate ale umorului actualizat în glumă. În funcție de împrejurări, de indivizii care participă la acest act (sociodiscursiv), de modul de a concepe și prezenta subiectul, gluma cunoaște cele mai diverse ipostaze: de la glume corporale (clownești gaguri) la glume muzicale, de la glume desenate la ironie; pe lîngă formele generale (transculturale), fiecare cultură și fiecare categorie socială își are propriile sale forme de glumă. Rîsul este o problemă de cultură și istorie, de psihologie și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de aspecte atît de diversificate ale umorului actualizat în glumă. În funcție de împrejurări, de indivizii care participă la acest act (sociodiscursiv), de modul de a concepe și prezenta subiectul, gluma cunoaște cele mai diverse ipostaze: de la glume corporale (clownești gaguri) la glume muzicale, de la glume desenate la ironie; pe lîngă formele generale (transculturale), fiecare cultură și fiecare categorie socială își are propriile sale forme de glumă. Rîsul este o problemă de cultură și istorie, de psihologie și lingvistică; de aceea se poate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de diversificate ale umorului actualizat în glumă. În funcție de împrejurări, de indivizii care participă la acest act (sociodiscursiv), de modul de a concepe și prezenta subiectul, gluma cunoaște cele mai diverse ipostaze: de la glume corporale (clownești gaguri) la glume muzicale, de la glume desenate la ironie; pe lîngă formele generale (transculturale), fiecare cultură și fiecare categorie socială își are propriile sale forme de glumă. Rîsul este o problemă de cultură și istorie, de psihologie și lingvistică; de aceea se poate afirma fără riscul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
concepe și prezenta subiectul, gluma cunoaște cele mai diverse ipostaze: de la glume corporale (clownești gaguri) la glume muzicale, de la glume desenate la ironie; pe lîngă formele generale (transculturale), fiecare cultură și fiecare categorie socială își are propriile sale forme de glumă. Rîsul este o problemă de cultură și istorie, de psihologie și lingvistică; de aceea se poate afirma fără riscul de a greși, că funcția socială și mecanismul de producere/ receptare a glumelor trebuie încă aprofundate. Vom analiza direcția de acțiune
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
categorie socială își are propriile sale forme de glumă. Rîsul este o problemă de cultură și istorie, de psihologie și lingvistică; de aceea se poate afirma fără riscul de a greși, că funcția socială și mecanismul de producere/ receptare a glumelor trebuie încă aprofundate. Vom analiza direcția de acțiune a mecanismului glumei pe baza distincției esențiale în teoria actelor de limbaj, și anume între act direct și act derivat, prin calcul conversațional. Prin bipolaritate (asumare + dinamitare a convenției) gluma ține de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o problemă de cultură și istorie, de psihologie și lingvistică; de aceea se poate afirma fără riscul de a greși, că funcția socială și mecanismul de producere/ receptare a glumelor trebuie încă aprofundate. Vom analiza direcția de acțiune a mecanismului glumei pe baza distincției esențiale în teoria actelor de limbaj, și anume între act direct și act derivat, prin calcul conversațional. Prin bipolaritate (asumare + dinamitare a convenției) gluma ține de principiul complementarității, considerat de Bohr drept componentă esențială a epistemei secolului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
receptare a glumelor trebuie încă aprofundate. Vom analiza direcția de acțiune a mecanismului glumei pe baza distincției esențiale în teoria actelor de limbaj, și anume între act direct și act derivat, prin calcul conversațional. Prin bipolaritate (asumare + dinamitare a convenției) gluma ține de principiul complementarității, considerat de Bohr drept componentă esențială a epistemei secolului XX ca instanțiere de structuri de tip polemic. Dată fiind natura dialogică a obiectului considerat (regula și transgresarea ei), demersul va fi dialogic în maniera abductivă a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și transgresarea ei), demersul va fi dialogic în maniera abductivă a lui Peirce: du-te vino între ipoteză și datele concrete care o validează sau infirmă. Punctul de vedere va fi pragmatic; vom încerca să răspundem la întrebarea " Cum înțelegem glumele ?" și să oferim repere pentru un model de receptare a glumei ca actualizare a principiului interpréter c'est dériver (C. Kerbrat-Orrechioni, 1982); aceste repere vor fi de natură sociolingvistică și praxiologică, pentru că abilitatea noastră de a infera intențiile locutorului (din
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lui Peirce: du-te vino între ipoteză și datele concrete care o validează sau infirmă. Punctul de vedere va fi pragmatic; vom încerca să răspundem la întrebarea " Cum înțelegem glumele ?" și să oferim repere pentru un model de receptare a glumei ca actualizare a principiului interpréter c'est dériver (C. Kerbrat-Orrechioni, 1982); aceste repere vor fi de natură sociolingvistică și praxiologică, pentru că abilitatea noastră de a infera intențiile locutorului (din forma în care se spune: intonație și mimică specifică în cazul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca actualizare a principiului interpréter c'est dériver (C. Kerbrat-Orrechioni, 1982); aceste repere vor fi de natură sociolingvistică și praxiologică, pentru că abilitatea noastră de a infera intențiile locutorului (din forma în care se spune: intonație și mimică specifică în cazul glumei orale și mai ales din ceea ce se găsește dincolo de ceea ce se spune) nu este o capacitate strict lingvistică, ci este mai degrabă o aplicare a unor foarte generale common-sense strategies (J. Morgan, 1978). Într-o perspectivă totalizatoare ŕ la Grice
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
generale common-sense strategies (J. Morgan, 1978). Într-o perspectivă totalizatoare ŕ la Grice (1975), care a aplicat categoriile kantiene ale calității, cantității și relației atît comportamentului verbal cît și celui nonverbal, vom discuta un posibil principiu general de interpretare a glumei, bazat pe distincția direct derivat (aplicabilă atît actelor verbale, cît și celor neverbale). Gluma este un act ludic prezentat ca atare de emițător e vorba de agentul care anunță neechivoc: "să vă spun una bună", "știu un banc nemaipomenit"; în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care a aplicat categoriile kantiene ale calității, cantității și relației atît comportamentului verbal cît și celui nonverbal, vom discuta un posibil principiu general de interpretare a glumei, bazat pe distincția direct derivat (aplicabilă atît actelor verbale, cît și celor neverbale). Gluma este un act ludic prezentat ca atare de emițător e vorba de agentul care anunță neechivoc: "să vă spun una bună", "știu un banc nemaipomenit"; în acest caz clișeul, convenția, uzajul lingvistic vor fi dinamitate, instaurîndu-se un spațiu al creativității
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
anunță neechivoc: "să vă spun una bună", "știu un banc nemaipomenit"; în acest caz clișeul, convenția, uzajul lingvistic vor fi dinamitate, instaurîndu-se un spațiu al creativității lingvistice (în sensul chomskian de "rule changing creativity" opusă lui "rule governed creativity"). Dar gluma poate la fel de bine țîșni involuntar, din incapacitatea individului de a manevra sistemul limbii; într-o atare situație (cînd individul este manipulat de sistem sau clișeu) o afirmație serioasă a locutorului provoacă rîsul interlocutorilor, efect sancționat de altfel prin comentarii ca
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
perlă" didactică: după controlul caietelor, profesorul cere unui elev: Și acum lectura textului", la care elevul exclamă candid: "N-am știut că trebuie să aduc și lectura, o aduc data viitoare". În cele ce urmează ne vom ocupa doar de glumele voluntare, adică de cele emise cu intenția de a provoca rîsul interlocutorilor prin manipularea (deconstruirea) convențiilor. Nu este lipsit de interes faptul că nevoia de a submina clișeul apare și la cel mai stereotip act de interacțiune socială (de pildă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
you faci" atestat în interacțiunea adolescenților) la contaminări intralinguale de genul: "Ce mai faci ?" " Impresie proastă" sau "Ce mai faci ?" "Senzație". Evident este vorba de altă structură textuală, dar mecanismul este în linii mari același: deconstruirea convenției. Mecanismul fondator al glumei este suspendarea voluntară a "judecăților implicite" care infrastructurează acțiunile și reacțiile noastre cotidiene; Escarpit distinge judecățile afective (suspendarea acestora putînd explica succesul umorului negru, al glumelor cu canibali etc.), judecățile morale (de aici succesul glumelor sexuale, dar și sexiste sau
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structură textuală, dar mecanismul este în linii mari același: deconstruirea convenției. Mecanismul fondator al glumei este suspendarea voluntară a "judecăților implicite" care infrastructurează acțiunile și reacțiile noastre cotidiene; Escarpit distinge judecățile afective (suspendarea acestora putînd explica succesul umorului negru, al glumelor cu canibali etc.), judecățile morale (de aici succesul glumelor sexuale, dar și sexiste sau rasiste) și judecățile filosofice (a căror ocultare ne îndreptățește să caracterizăm comicul drept libertate carnavalescă de inversare a semnelor ordinii sociale). Din antichitate pînă la Freud
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
deconstruirea convenției. Mecanismul fondator al glumei este suspendarea voluntară a "judecăților implicite" care infrastructurează acțiunile și reacțiile noastre cotidiene; Escarpit distinge judecățile afective (suspendarea acestora putînd explica succesul umorului negru, al glumelor cu canibali etc.), judecățile morale (de aici succesul glumelor sexuale, dar și sexiste sau rasiste) și judecățile filosofice (a căror ocultare ne îndreptățește să caracterizăm comicul drept libertate carnavalescă de inversare a semnelor ordinii sociale). Din antichitate pînă la Freud, Bergson, Eco sau Escarpit comicul a reprezentat un termen
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a căror ocultare ne îndreptățește să caracterizăm comicul drept libertate carnavalescă de inversare a semnelor ordinii sociale). Din antichitate pînă la Freud, Bergson, Eco sau Escarpit comicul a reprezentat un termen umbrelă subsumînd o familie relațională precum:umor, comedie, ironie, glumă, joc de cuvinte, Witz, satiră, parodie, sarcasm etc., bazată pe transgresarea unei reguli, transgresare înfăptuită de un individ inferior, dar care produce plăcere pentru că este asumată de celălalt: evreul, nebunul, țiganul, femeia etc.): "Comicul este totdeauna rasist:numai ceilalți, barbarii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Subminarea carnavalescă, sancționarea prin rîs este consecutivă suspendării voluntare a unei evidențe (evidență în genere accesibilă unei comunități culturale dar inaccesibilă alteia, ceea ce explică particularismul național sau regional al comicului, precum și perimarea rapidă a umorului ad hominem). Considerăm că esența glumei constă în dedublarea sa dialogică: la nivelul enunțării există doi actori complici: A1, emițătorul, dotat cu "savoir" (lingvistic, retoric și enciclopedic) și "faire croire", și A2, receptorul, posesorul unui "savoir-faire" interpretativ care îi permite să acceadă la sensul ascuns (implicit
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în dedublarea sa dialogică: la nivelul enunțării există doi actori complici: A1, emițătorul, dotat cu "savoir" (lingvistic, retoric și enciclopedic) și "faire croire", și A2, receptorul, posesorul unui "savoir-faire" interpretativ care îi permite să acceadă la sensul ascuns (implicit) al glumei, iar la nivelul enunțului (textul glumei) un a1 complice și un a2, actor inocent, victima semnificației explicite: A1[a1(...)a2)]A2 Deși reprezentată în majoritatea covîrșitoare a cazurilor de microdialoguri, putem afirma că la nivelul macrostructural patternul este un model
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
enunțării există doi actori complici: A1, emițătorul, dotat cu "savoir" (lingvistic, retoric și enciclopedic) și "faire croire", și A2, receptorul, posesorul unui "savoir-faire" interpretativ care îi permite să acceadă la sensul ascuns (implicit) al glumei, iar la nivelul enunțului (textul glumei) un a1 complice și un a2, actor inocent, victima semnificației explicite: A1[a1(...)a2)]A2 Deși reprezentată în majoritatea covîrșitoare a cazurilor de microdialoguri, putem afirma că la nivelul macrostructural patternul este un model "polițist" care operează anumite selecții (omisiuni
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
macrostructural patternul este un model "polițist" care operează anumite selecții (omisiuni) în prezentarea factuală, pentru a produce efectul-surpriză reprezentat de "poantă". Freud (1905) relaționa această structură semantică omisivă cu o serie de constrîngeri semiotice: astfel ilaritatea, negată persoanei care prezintă gluma (un bun actor nu va rîde niciodată de propriul său banc) este obligatorie la interlocutor, care sancționînd prin rîs textul glumei îi certifică validitatea (provocarea rîsului însemnînd "recuperarea" elementului omis, decelarea sensului contextual etc.). Microunivers teatral, gluma include actori dedublați
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]