15,723 matches
-
unui imperiu mondial Înglobând Europa, Mediterana, Egiptul, Africa de Nord și o bună parte a Asiei. De aici, de la Dunăre și Carpați, s-ar fi revărsat civilizația asupra lumii Întregi. De aici au pornit spre Italia și strămoșii romanilor. Limbile dacă și latină nu sunt decât dialecte ale aceleiași limbi. Nu dacii au ajuns să vorbească latinește, ci latinii vorbeau daca! Toate limbile romanice Își au obârșia În Dacia. Printre dovezile invocate figurează și Columna lui Traian, monumentul Înălțat de Împărat la Roma
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
interbelică extrema dreaptă. Paradoxal, dar explicabil, aceste teorii au fost reînviate, câteva decenii mai târziu, prin anii ’70 și ’80, de comunismul naționalist. În ambele variante, dacii pledau pentru o Românie Închisă În ea Însăși, În valorile ei specifice. Insula latină devenea o insulă dacică (prima se izola doar de vecinii nelatini, cealaltă de lumea Întreagă). Dacii au fost puși la lucru de ideologia comunistă, În faza de intensificare a naționalismului, În jurul anului 1980 (an când s-au sărbătorit cu mare
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
astăzi o mare Românie, Înglobând teritoriul actual al României, Bulgariei și fostei Iugoslavii! S-ar fi putut petrece Însă și procesul opus, până la capăt: slavizarea completă, inclusiv a spațiului nord-dunărean, și atunci astăzi n-ar mai exista aici o insulă latină, ci doar slavi. Cert este că asimilarea slavilor nu a Însemnat anularea lor, ci Îmbogățirea sintezei românești cu acest nou element. Concluzie firească, Însă greu de acceptat de istoriografia românească modernă, Într-o perioadă când românii hotărâseră să termine cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Hasdeu era Însă originar din Basarabia (aflată atunci sub stăpânire rusească) și tot ce se poate spune este că nu i-a iubit deloc pe ruși, văzând În panslavism o amenințare (drept care Îi Îndemna pe români la o politică „pan-latină“). După el, influența slavă ar fi fost de dată relativ târzie, rezultat nu al amestecului etnic, ci al unui Împrumut de ordin politic și religios. Cu alte cuvinte, slavii nu au afectat esența poporului și culturii românești. Câteva decenii mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fi tocmai cuvintele dace din limba română. Ipoteză din păcate neverificabilă, fiindcă, Încă o dată, limba dacă este necunoscută (ca și limba tracilor, În genere). Singura certitudine rămâne asemănarea cu albaneza (care privește de altfel și mai multe cuvinte de origine latină, unele aproape identice În cele două limbi). Pe de altă parte, slavismele din română și influența slavă În ansamblu se pot explica nu neapărat prin venirea românilor din sud, ci prin asimilarea slavilor la nord de Dunăre, proces completat și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
istoricului austriac, dar și a lui Xenopol, i se păreau nesatisfăcătoare. De ce neapărat la sud sau la nord de Dunăre și nu la sud și la nord? Dunărea nu a fost o frontieră, romanii stăpânind ambele ei maluri, iar limba latină vorbindu-se și de o parte, și de alta. Vatra poporului român o constituie, așadar — potrivit lui Onciul —, Dacia romană Împreună cu Moesia (nordul Peninsulei Balcanice, pe teritoriul actual al Bulgariei și Serbiei). Era o soluție de compromis sau de sinteză Între
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Între 1870 și 1879, lingvistul Alexandru Cihac a publicat, la Frankfurt, un dicționar etimologic român (Dictionnaire d’étymologie daco-romane). Rezultatul studiului său era surprinzător (și cu atât mai surprinzător cu cât românii fuseseră educați până atunci În spiritul respectului moștenirii latine). Concluzia era că, din totalul de 5 765 de cuvinte luate În considerare, 2 361 erau slave, doar 1 165 latine, 965 turcești, 635 Împrumutate din greaca modernă, 589 maghiare și 50 albaneze. Altfel spus, vocabularul românesc ar fi fost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
luate În considerare, 2 361 erau slave, doar 1 165 latine, 965 turcești, 635 Împrumutate din greaca modernă, 589 maghiare și 50 albaneze. Altfel spus, vocabularul românesc ar fi fost În proporție de două cincimi slav și numai o cincime latin. Cuvintele latinești abia dacă erau puțin mai numeroase decât cele turcești. Se Înțelege ce emoție a provocat acest calcul În România. Sau Cihac a greșit, sau românii nu mai sunt romani, nici măcar prin limbă! S-a constatat apoi că multe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
engleza este În aceeași situație. În engleză, sunt mai multe cuvinte romanice (din franceză sau latină) decât germanice. Ceea ce nu Împiedică engleza să aparțină totuși familiei germanice. La fel și În limba română: contează mai puțin numărul brut de cuvinte latine (diferit de altfel de la o „numărătoare“ la alta) cât — afirmă Hasdeu — valoarea lor de circulație. Prin teoria „circulației cuvintelor“ (frecvența cuvintelor, spunem astăzi), Hasdeu a adus o contribuție importantă În lingvistica generală. Nu este de mirare că tocmai un român
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Pe cele mai multe, nici măcar nu le cunoaștem. Altele apar strict ocazional În vorbirea curentă. Sunt Însă și cuvinte care revin neîncetat. În dicționar, par toate egale, În fapt Însă nu sunt. În românește, se pot formula fraze Întregi numai cu cuvinte latine; s-au identificat și strofe de poezii populare care nu conțin cuvinte de alte origini; dar este imposibil de alcătuit o frază exclusiv din elemente slave, turcești, grecești sau maghiare. Vocabularul esențial este, așadar, În bună măsură latin (afirmație care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu cuvinte latine; s-au identificat și strofe de poezii populare care nu conțin cuvinte de alte origini; dar este imposibil de alcătuit o frază exclusiv din elemente slave, turcești, grecești sau maghiare. Vocabularul esențial este, așadar, În bună măsură latin (afirmație care nu trebuie Însă exagerată, fiindcă nici elementele nelatine nu sunt neglijabile, româna fiind o limbă destul de amestecată). „Om“, „bărbat“, „femeie“... sunt cuvinte latinești. Unele cuvinte latine au căpătat cu totul alt sens În română decât În limbile occidentale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
slave, turcești, grecești sau maghiare. Vocabularul esențial este, așadar, În bună măsură latin (afirmație care nu trebuie Însă exagerată, fiindcă nici elementele nelatine nu sunt neglijabile, româna fiind o limbă destul de amestecată). „Om“, „bărbat“, „femeie“... sunt cuvinte latinești. Unele cuvinte latine au căpătat cu totul alt sens În română decât În limbile occidentale. „Pământ“, de pildă (atât În sensul de „sol“, cât și de „glob pământesc“), derivă din cuvântul latin pavimentum (care Înseamnă „pardosea“). În schimb, terra, Însemnând În latinește „pământ
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
limbă destul de amestecată). „Om“, „bărbat“, „femeie“... sunt cuvinte latinești. Unele cuvinte latine au căpătat cu totul alt sens În română decât În limbile occidentale. „Pământ“, de pildă (atât În sensul de „sol“, cât și de „glob pământesc“), derivă din cuvântul latin pavimentum (care Înseamnă „pardosea“). În schimb, terra, Însemnând În latinește „pământ“ (de unde terra În italiană, terre În franceză), a dat În românește țară. Cuvântul „bătrân“ vine din veteranus (termen folosit pentru soldații vârstnici). „Sat“ derivă din fossatum („șanț“ În latinește
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nobilul român, este un cuvânt slav. „Voievod“, titulatura principilor români În Evul Mediu, de asemenea. Sunt slave numeroase prefixe și sufixe, cu ajutorul cărora se formează familii de cuvinte, ceea ce dă o coloratură slavă mai generală limbii române (adesea rădăcina este latină, dar particulele adăugate sunt slave). „țăran“ vine de la „țară“, cuvânt de origine latină, dar adăugându-i-se sufixul slav „an“; „țărancă“ primește Încă un sufix, „că“, tot de factură slavă. Slavii au transmis românilor și multe nume de persoană, ca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de asemenea. Sunt slave numeroase prefixe și sufixe, cu ajutorul cărora se formează familii de cuvinte, ceea ce dă o coloratură slavă mai generală limbii române (adesea rădăcina este latină, dar particulele adăugate sunt slave). „țăran“ vine de la „țară“, cuvânt de origine latină, dar adăugându-i-se sufixul slav „an“; „țărancă“ primește Încă un sufix, „că“, tot de factură slavă. Slavii au transmis românilor și multe nume de persoană, ca și un număr impresionant de toponime (o bună parte a geografiei românești — râuri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
folos“, „frică“, „a lipsi“, „a plictisi“... Există și un fond de cuvinte de origine maghiară, nu foarte multe În limbajul curent, dar câteva dintre ele importante. „Oraș“ este unul dintre acestea (de la város; de remarcat că „cetate“ este de origine latină, și „târg“ de origine slavă — Încă o ilustrare a mozaicului lexical românesc). Alte cuvinte: „hotar“, „neam“, și chiar „gând“, o vorbă plină de Înțelesuri și subtilități În românește. Dar unde sunt dacii? Nu au lăsat nici o moștenire lingvistică? Cu siguranță
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
română, de origine dacă. Printre acestea: „mal“, „brad“, „a se bucura“ (și substantivul „bucurie“, ca și numele de persoană „Bucur“, și de aici numele Capitalei României, „București“). Până la urmă, orice cuvânt căruia nu i se poate stabili o altă origine (latină, slavă și așa mai departe) ar putea fi dacic! Pe de altă parte, se Înțelege că dacii, și tracii În general, au preluat latina În felul lor. Peste tot, „substratul“ a avut partea lui de contribuție În „coruperea“ limbii latine
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
latină, slavă și așa mai departe) ar putea fi dacic! Pe de altă parte, se Înțelege că dacii, și tracii În general, au preluat latina În felul lor. Peste tot, „substratul“ a avut partea lui de contribuție În „coruperea“ limbii latine și Îndreptarea ei spre limbile moderne respective. Așa se explică, probabil, unele particularități comune românei, bulgarei și albanezei (trei limbi care, altminteri, aparțin unor familii complet diferite). De pildă, În ce privește fonetica, Închiderea lui a În ă, vocală atât de caracteristică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
două limbi balcanice. Cu aceasta, discuția despre limba română Încă nu s-a Încheiat. Mă voi opri puțin mai departe asupra procesului de occidentalizare declanșat În secolul al XIX-lea, cu urmări Însemnate și asupra limbii. Ceea ce rămâne, dincolo de marca latină dominantă, este remarcabilul și pitorescul amestec prezent În sinteza lingvistică românească: reflectare a unei istorii frământate și supuse unor variate influențe și interferențe. Ca și România, limba română este inconfundabilă: cu nota ei predominant latină, dar și cu sensibila coloratură
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
limbii. Ceea ce rămâne, dincolo de marca latină dominantă, este remarcabilul și pitorescul amestec prezent În sinteza lingvistică românească: reflectare a unei istorii frământate și supuse unor variate influențe și interferențe. Ca și România, limba română este inconfundabilă: cu nota ei predominant latină, dar și cu sensibila coloratură slavă, cu cuvintele orientale care țâșnesc din când În când, cu sunetele ei specifice (ă, Î, ț, ș), atât de greu de pronunțat de un străin. Dintre toate limbile, cea mai apropiată de română este
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mulți bulgari deprind româna foarte bine și o vorbesc fără accent (tocmai fiindcă „tonul“ general al celor două limbi este asemănător). Să fie românii mai apropiați de italieni sau de bulgari? Cine ar putea spune? De italieni, desigur, prin rădăcinile latine, ca și prin voința unei elite, În epoca modernă, de a privi spre Occident. Dar și de bulgari, ca și de alte popoare balcanice, prin substratul trac, prin componenta slavă, prin religia ortodoxă, prin influența orientală și printr-o lungă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
existaseră deloc semne prevestitoare. Raporturile cu Occidentul erau, firește, mai vechi. Între Răsărit și Apus, nu a existat niciodată un zid etanș. Încă din Evul Mediu, legăturile cu Ungaria și Polonia deschideau o fereastră spre lumea catolică și de expresie latină a Occidentului. Latina nu era necunoscută cărturarilor români din secolul al XVII-lea. Unul dintre ei, Constantin Cantacuzino, om politic și istoric, și-a făcut studiile În Italia, la Padova. Să nu confundăm Însă contactele și influențele cu structurile. Cadrul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În vechile ei cadre. Secolul al XVIII-lea a Însemnat În Principate chiar o accentuare a orientalismului. Românii (elita, se Înțelege) se Îmbrăcau turcește, vorbeau grecește și scriau cu caractere slavone. Câteva decenii mai târziu, aveau să scrie cu caractere latine, să se Îmbrace europenește și să vorbească franțuzește! O asemenea „schimbare la față“ pretinde o explicație. Doi factori au jucat un rol esențial: modernizarea și ideologia națională. Singurul model al modernității era cel occidental. Îl aplicase mai Înainte Rusia, Îl
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a fi un alt pericol, amenințând, prin prezența lor masivă și prin influența lor, limba română și cultura națională. Devine, În schimb, aliat al românilor Îndepărtatul Occident, aproape ignorat până cu puțin timp Înainte. Cu o Înclinare specială pentru țările latine, și, mai ales, pentru „marea soră latină“, Franța. Franța: o „dragoste la prima vedere“ care a devenit obsedantă, ținându-i pe români mai bine de un veac În mrejele ei. Momentul crucial este 1830. Acum, evoluțiile Încep să se accelereze
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prezența lor masivă și prin influența lor, limba română și cultura națională. Devine, În schimb, aliat al românilor Îndepărtatul Occident, aproape ignorat până cu puțin timp Înainte. Cu o Înclinare specială pentru țările latine, și, mai ales, pentru „marea soră latină“, Franța. Franța: o „dragoste la prima vedere“ care a devenit obsedantă, ținându-i pe români mai bine de un veac În mrejele ei. Momentul crucial este 1830. Acum, evoluțiile Încep să se accelereze. Formele erau desigur mai ușor de schimbat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]