10,807 matches
-
o limită inferioară strictă, cum ar fi |"r"| ≥ 0. A treia, există doar un număr finit de dimensiuni mai mici ca un rest dat |"r"|. Generalizările algoritmului lui Euclid cu aceste trăsături de bază s-au aplicat și altor structuri matematice, cum ar fi nodurile și numerele ordinale transfinite. O importantă generalizare a algoritmului lui Euclid este conceptul de bază Gröbner din geometria algebrică. Așa cum s-a arătat mai sus, CMMDC "g" al două numere întregi "a" și "b" este generatorul
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
să lăsăm Universul să vorbească despre el însuși. Al-Hazen este continuatorul operei lui Euclid și Thabit ibn Qurra. Sistematizează capitolele "secțiuni conice" și "Teoria numerelor", se ocupă și de geometria analitică și de conexiunile dintre algebră și geometrie. Lucrările sale matematice au influențat geometria lui René Descartes și calculul infinitezimal al lui Isaac Newton. Al-Hazen dezvoltă geometria analitică, stabilind astfel legătura dintre geometrie și algebră. De asemenea, a descoperit formula sumei primelor 100 de numere naturale (pe care, mai târziu, și
Alhazen () [Corola-website/Science/312260_a_313589]
-
Al-Shukūk ‛ală Batlamyūs" ("Îndoieli în privința lui Ptolemeu"), scrisă între 1025 și 1028, Alhazen critică mai multe scrieri ale lui Ptolemeu, printe care "Almagesta", "Ipotezele planetare" și "Optica", precizând erorile și contradicțiile găsite aici. Alhazen subliniază faptul că Ptolemeu utilizează artificii matematice și teorii nedemonstrate doar pentru a salva aparențele anumitor fenomene. Să nu uităm că marele savant islamic era adeptul empirismului, al teoriei științifice bazate pe experiment și observație. Cea mai celebră lucrare a lui Alhazen este celebrul său tratat de
Alhazen () [Corola-website/Science/312260_a_313589]
-
a însușirii unui sistem practic de citire și intonare a notelor muzicale. În stadiul următor (sec. XII și XIII) se ajunge la "notația măsurată" sau "notația proporționată", care consta din întrebuințarea unor figuri de note având între ele relații precise, matematice, privind durata, în acea artă denumită în termeni latini "ars cantus mersurabilis (figuralis)". Sunt create acum condițiile pentru ca expresia muzicală să devină relativ autonomă față de textul literar și de accentele sale gramaticale, cerând o notație specifică, independentă. Invenția tiparului în
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
De exemplu, dacă unghiul dintre drum și direcția de pantă maximă, proiectată pe planul orizontal, este 60°, atunci cea mai abruptă pantă pe drum va fi de 20%, adică 40% înmulțit cu cosinus de 60°. Această observație poate fi formulată matematic după cum urmează. Gradientul funcției înălțime a dealului formula 6 înmulțită scalar cu un vector unitate dă panta dealului în direcția vectorului. Aceasta se numește derivată direcțională. Gradientul (sau câmpul de vectori gradient) unei funcții scalare formula 8 în raport cu o variabilă vectorială formula 9
Gradient () [Corola-website/Science/311540_a_312869]
-
C"(R) → "C"(R), sau, mai general, un operator Δ : "C"(Ω) → "C"(Ω) pentru orice mulțime deschisă Ω. ul bidimensional este: unde "x" și "y" sunt coordonate carteziene standard din planul "xy". În coordonate polare, S. L. Sobolev " Ecuațiile fizicii matematice" (traducere din limba rusă), Editura Tehnică, 1954, p 329
Laplacian () [Corola-website/Science/311552_a_312881]
-
vineri, între orele 08.00 și 19.00. Sala periodice a fost înființată în anul 1998 și dispune de o colecție reprezentativă de periodice românești și străine: „Viața românească” (1907 - 2002), „Bilete de papagal” (1928), "Magazin istoric" (1970 - 2002, "Gazeta matematică" (1959 - 2002). De asemenea, sunt oferite informații legislative prin colecțiile Monitorul Oficial, Legi și decrete, Hotărâri ale Guvernului și prin programul de legislație. Sala dispune de 20 de locuri, accesul fiind permis tuturor categoriilor de utilizatori, indiferent de domiciliu. Accesul
Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui () [Corola-website/Science/311596_a_312925]
-
habilitat, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Între anii 1947-1953, prof. a fost șef al Catedrei de Algebră și Geometrie din cadrul Universității de Stat a Moldovei. El a contribuit substanțial la dezvoltarea învățământului matematic din RSS Moldovenească și la dirijarea cercetării în domeniul matematicii la Institutul de Matematică al Academiei de Științe a Moldovei. A fost autor a 2 monografii și a peste 100 de articole științifice referitoare la teoria inelelor și a modulelor
Vladimir Andrunachievici () [Corola-website/Science/311070_a_312399]
-
lângă Londra. Primele studii le-a urmat la o școală particulară. Încă de mic, Arthur Cayley a manifestat o puternică înclinație către calculul numeric. La 14 ani a fost trimis la "King's College School". Profesorii i-au remarcat talentul matematic remarcabil și au propus părinților să-l îndrume către Universitatea din Cambridge. În 1849 obține licența în avocatură. Însă nu neglijează matematica, astfel că, numit repetitor la Trinity College, realizează descoperiri interesante în domeniul geometriei. Se întâlnește cu James Joseph
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
Însă nu neglijează matematica, astfel că, numit repetitor la Trinity College, realizează descoperiri interesante în domeniul geometriei. Se întâlnește cu James Joseph Sylvester (care era nu numai avocat, ci și matematician) și între ei se poartă diverse discuții pe teme matematice. În perioada 1849 - 1863, Cayley este profesor la Universitatea Cambridge. Cayley a vizitat Italia. Cunoștea bine literatura și limbile clasice și moderne. În 1864 s-a căsătorit. În 1881 a fost invitat la Baltimore, unde, timp de o jumătate de
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
funcțiilor și teoriei invarianților, teoriei matricelor și a determinanților. Astfel, în 1841 a introdus notația modernă a determinanților, iar în 1844 a introdus determinanții speciali, noțiunile de determinanți strâmbi și strâmb simetrici, dându-le aplicații în algebră, geometrie și analiză matematică. În 1858 a precizat definiția și proprietățile fundamentale ale matricelor. A aplicat teoria invarianților la studiul proprietăților generale ale determinanților. A utilizat determinanții pentru scrierea ecuației planului care trece prin trei puncte în spațiu (geometrie analitică). Cayley a ajuns la
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
expertiză și consultanță. Începând cu anul 1996 ocupă diferite poziții administrative în cadrul Academiei de Științe: director adjunct Laborator Internațional de Supraconductivitate și Electronică a Solidului IFA (1996-2000); director adjunct IFA (1997-2000); Director LISES IFA (2000-2006); academician-coordonator al Secției de Științe Matematice, Fizice și Tehnice (2000-2004); membru al Prezidiului AȘM (2000-2004); academician-coordonator al Secției de Științe Fizice și Inginerești (2005-2009); membru al Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică (2005-prezent). Este președinte a două instituții obștești în domeniul științei: Societatea Fizicienilor din
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
-le în echilibru. Există mai multe formulări ale principiului al doilea. Aici se discută versiunea cea mai puțin cunoscută, aceea a lui Carathéodory: Versiunea lui Carathéodory este în general evitată în manualele de termodinamică, deoarece este mai dificil de formulat matematic. Eleganța ei este însă evidentă. În penultimul paragraf discutăm echivalența ei cu celelate formulări ale principiului al doilea. Considerând acum un proces oarecare (deci nu adiabatic) care conduce de la o stare inițiala σ la una finală de echilibru σ: diferența
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
ca formula 28 luată între două stări urmărind un proces reversibil oarecare care le unește. Prezentarea clasică a argumentelor pentru independența de drum a acestei integrale folosește metoda ciclurilor Carnot și pentru cititor poate persista o anumită nemulțumire că un rezultat matematic, ca acela al existenței unui factor integrant, este „demonstrat” cu mijloacele și în limbajul tehnicii. (Demonstrațiile sunt toate corecte!) Condus de ideea că la baza teoriilor fizice stau considerații geometrice (în analogie cu mecanica) Constantin Carathéodory a publicat în 1909
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
fizice stau considerații geometrice (în analogie cu mecanica) Constantin Carathéodory a publicat în 1909 un tratament axiomatic al termodinamicii, în care existența entropiei și a temperaturii absolute sunt deduse din principiile (P1) și (P2) de mai sus, prin considerații strict matematice. Publicată într-o revista de matematică, lucrarea a fost ignorată total de fizicieni un număr de ani, pâna când Max Born a schițat (1921) o prezentare didactică nouă a termodinamicii folosind argumentele lui Carathéodory. Max Planck a criticat formularea (P2
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
descris de ecuația x + y = 4. Numele sistemului vine de la "Cartesius", numele latinesc al matematicianului și filozofului francez René Descartes care, printre altele, a contribuit la unificarea algebrei și geometriei euclidiene. Munca sa a avut influențe asupra geometriei analitice, analizei matematice, și cartografiei. Ideea acestui sistem a fost dezvoltată în 1637 în două lucrări ale lui Descartes. În partea a doua a "Discursului asupra metodei", Descartes introduce ideea nouă a specificării poziției unui punct sau obiect de pe o suprafață, folosind două
Coordonate carteziene () [Corola-website/Science/311174_a_312503]
-
20 și începutul anilor 30 de Paul Dirac, Werner Heisenberg și Wolfgang Pauli. Schwinger și-a însușit perfect opera acestor clasici ai științei. În anii războiului Julian Schwinger independent de Richard Feynman, Shin-Ichiro Tomonaga și Freeman Dyson au dezvoltat formularea matematică a electrodinamicii cuantice, astfel, ca aceasta să fie consistentă cu teoria relativității restrânse, formulată de Albert Einstein. Noua teorie conducea la o înțelegere mai bună a interacțiilor particulelor cu sarcină electrică, cum ar fi electronii,sau pozitronii cu electromagnetice, cum
Julian Schwinger () [Corola-website/Science/311197_a_312526]
-
(OIM) este o competiție anuală de matematică la care participă elevi din diferite țări. Prima și a doua olimpiadă internațională de matematică s-au desfășurat în România în 1959 , datorită eforturilor creative, conceptuale și organizatorice a Societății de Științe Matematice din România, condusă de academicianul Nicolae-Victor Teodorescu, când au participat șapte țări din Europa de Est (Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, RDG, România, Ungaria și URSS). De atunci a avut loc în fiecare an cu excepția anului 1980. Numărul de țări participante a crescut treptat
Olimpiada Internațională de Matematică () [Corola-website/Science/311213_a_312542]
-
își exprima ideile mai ușor. Interzicând să se creadă în realitatea acestor entități Duhem desparte teoria fizică de metafizică. Prima este o matematizarea a observațiilor asupra naturii, în timp ce a doua este un sistem de credințe. Teoriile trebuie exprimate în limbajul matematic ale căror previziuni, evaluate numeric, să poată fi comparate cu măsurile furizate de observații precise. „O teorie fizică este un sistem abstract care are ca scop rezumatul și clasificarea logică a unui ansamblu de legi experimentale fără a prentinde că
Pierre Duhem () [Corola-website/Science/311232_a_312561]
-
a cunoaște din prima, de a își lua ca obiectiv descrierea a cum stau lucrurile cu adevărat în realitate. Lucrările sale au constituit baza de inspirație pentru matematicianul român Petre Sergescu, lucru vizibil cu precădere în lucrarea acestuia intitulată " Gândirea matematică".
Pierre Duhem () [Corola-website/Science/311232_a_312561]
-
o scădere a cuplului dezvoltat de motor. Variatoarele de frecvență pot funcționa în buclă deschisă sau buclă închisă. În buclă deschisă înseamnă că nu au nici o informație despre viteza reală a motorului acționat. În acest caz se folosește o modelare matematică a motorului, în memoria microprocesorului, astfel încât în funcție de curentul absorbit de acesta se poate face o estimare a vitezei sale. Această metodă funcționează bine peste frecvențe de 10 Hz. Pentru o bună funcționare în tot domeniul de turație se folosesc encodere
Variator de frecvență () [Corola-website/Science/311265_a_312594]
-
a lui Feynman pentru a rezolva atomul de hidrogen . Această realizare extinde mult posibilitățile de aplicabilitate ale tehnicilor lui Feynman. Mai târziu, Kleinert avea să colaboreze cu Feynman la una din ultimele sale lucrări . Aceasta a dus la o metodă matematică pentru a converti seriile de puteri "divergente slab cuplate" într-unele "convergente puternic cuplate". Această așa numita "teorie a perturbației variaționale" oferă în prezent cea mai acurată abordare a exponenților critici observabili aproape de tranzițiile de fază de ordinul doi, după cum
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
că fizicianul rus A. Polyakov a propus simultan o extensie similară, rezultatul se numește stringul Polyakov-Kleinert. Împreună cu A. Chervyakov a dezvoltat o extensiei teoriei distribuției din spațiile liniare la semigrupuri, definind de asemenea produșii lor în mod unic (în teoria matematică, numai combinațiile lineare sunt definite). Extensia devine posibilă prin cerința fizică prin care integralele de drum trebuie să fie invariante la transformările de coordonate . Această proprietate este necesară pentru echivalența formulării integralelor de drum cu teoria Schrödinger. Ca și o
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
Albert Einstein pentru înțelegerea comportamentului electronilor și a ceea ce avea să fie cunoscut drept fizica cuantică, Niels Bohr a început (printre altele) să încerce să explice comportamentul electronilor. El a venit cu idei fundamentale noi despre electroni și a calculat matematic ecuația Rydberg din spectroscopie, o ecuație empirică. Această ecuație explică energiile luminii emise când hidrogenul gazos este ionizat. Din păcate, modelul său funcționa doar pentru configurația atomului de hidrogen, dar ideile lui erau atât de revoluționare încât au schimbat vederile
Ipoteza De Broglie () [Corola-website/Science/311842_a_313171]
-
și anume irațional). El a descoperit că Φ nu poate fi exprimat ca un raport între două numere întregi (de ex. 1/2, 3/4, 76/98, ... etc.). În legătură cu aceasta se definește și proprietatea incomensurabilității a două numere: În literatura matematică de specialitate secțiunea de aur mai are ca simbol și litera grecească τ (tau), luată de la cuvântul grecesc τομη, to-mi, care înseamnă "tăietură" sau "secțiune". Abia la începutul secolului XX matematicianul american Mark Barr i-a dat raportului numele de
Secțiunea de aur () [Corola-website/Science/311883_a_313212]