11,656 matches
-
din darurile lădiței. Când poruncește zânelor să cânte, servitoarea scoate orologiul și-l pune pe măsuță. Zânele rămân uimite de cântarea ceasului. Atunci, fata Îi cere drept plată să doarmă Împreună În același pat. În momentul În care a devenit nevastă, palatul zânelor a pierit. Crăiasa a rămas numai cu inelul, devenind femeie ca toate muritoarele. La remarca feciorului (așa a fost să se Întâmple, veacul zânelor a trecut, iar tu a fost scris să fii soția mea, crăiasa mea), femeia
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a trecut, iar tu a fost scris să fii soția mea, crăiasa mea), femeia răspunde: unde ne-a Împinge soarta, acolo merg cu tine. Echilibrul se dereglează după furtul inelului de către un corb. Eroul urmărește corbul, apoi se reîntoarce la nevastă și copil. Reuniți, ajung la casa feciorului de Împărat. D. A. Vasiliu afirmă, În Sufletul românului În credințe, obiceiuri și datine: Așa erau Zânele până mai eri, când un fecior de Împărat travestit În fată, cu ajutorul unor obiecte miraculoase le-a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
prinde pe ele pe Crăiasa zânelor. În basmul Copiii negrilor, se căsătoresc doi copii mici. Născut pe Întuneric, protagonistul pornește În căutarea luminii. În acest drum, el Își găsește perechea; cum o vede, eroul o și recunoaște: A, asta e nevasta mea. A luat-o și el la spinare și cu focu' În mână s-a dus acasă. I-a spus fetii să se ascundă În tindă, că Îi 65 este rușine de mama și de unchii lui să-l vadă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
diferite obiecte fermecate. Un vânător vede o fată frumoasă și Îi spune Întâmplarea feciorului de Împărat. Fata nu vrea să coboare din pom. Împăratul cere sfatul unei babe, care procedează la ispitirea fetei cu lucruri femeiești; Împăratul o ia de nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când Împăratul Își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, o hore. Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ai făcut, mai aveam trei zile s-o port, de nu m-ai prinde la cumnata mare și la cea mijlocie nu mă mai vezi. Fata cea frumoasă de la bal devine din nou broască și flăcăul reușește să-și prindă nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și Îndeamnă fiii să tragă cu arcul și să meargă În pețit unde Îi va cădea săgeata, are surpriza ca cea mai mică dintre nurori să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
singur. Fata primește ca simbrie o mulțime de vite. Fecioru 1 de Împărat bate la tatăl Zinei la poartă; acesta Îl primește și-i spune că, dacă el va reuși să scoată inelul din degetul Zinei, o va lua de nevastă. Au mers la mpărat. Frumoasă ești, a zis Împăratul, și mi ar plăcea să-mi fii noră, dar ia să te văd, ce putere ai! Adă-mi tu mie: 800 de iepuri, 800 de vulpi și 800 de lupi. Zina
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
La sfârșit, Soarele Îi spune să-și ia mireasa și să plece. Soarele e om, e flăcău, În povestea Soarele e totdeauna supărat. Un Împărat are o fată așa de frumoasă, Încât Soarelui Îi cade dragă și o cere de nevastă. Împăratul n-a vrut să i-o dea. În curtea Împăratului s-a angajat ca argat un năzdrăvan, care nutrea și el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, Îi spune că și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
e vesel; În ziua de Paști și În ziua de Blagoviștenii, atunci e așa de luminos și joacă parcă-s trei sori; unii zic că sunt trei zile În care e vesel parcă și de Sânziene - dar nu știe bine nevasta ce povestește de altfel Întru una Soarele e supărat. Frumusețea și unicitatea Soarelui devin punct de plecare al erosului. «Uimirea» erotică În fața unicității unei frumuseți naturale afirmă Christos Yannaras este Întotdeauna o chemare la o comuniune și relație, o atracție
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
treabă de făcut pe la țarcul oilor. Feciorul se căsătorește cu Tunsâlica (fata găinăresei de la curțile craiului); ea Îl Învață să spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită (nu știu, nu-s ale mele; Tunsâlica știe, Tunsâlica are), deoarece nevasta lui avea altă zodie decât el. O dată, susține că stogul cu grâu este al lui și s-a prefăcut cenușă. Credința că norocul fuge și se ascunde printre alte noroace, dar este om care nare nici defel noroc este ilustrată
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bărbatul ei să vândă basmaua În târg. Flăcăul Îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare În dugheana lor și o fură pe nevasta flăcău1ui. Dar de demult, În Moldova Întreagă așa era obiceiul: că, de ai fi lăsat undeva la fântână sau pe drum un lucru și să fi venit la anul, sau la câțiva ani, Îl găseai, nu-l lua nimene. Ea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de Împărat care aruncase În ea cu piatră: Până nu vei găsi cele trei rodii aurite, să nu te Însori! În primul basm, lui Făt-Frumos, dacă-i veni vremea să sensoare, Își citi În stele și i se spuse că nevasta lui o să fie Frumoasa-Pământului-dinMăr. La marginea pământului era o grădină În care creștea un măr ce rodea numai trei mere și Într-unul din acestea se afla Frumoasa-Pământului În basm, mărul e un simbol erotic; fata Își alege viitorul mire
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
că-s curcani, și ei muriră. Luă banii hoților, alese un bidiviu și ajunse la curte unde spuse: un mort a omorât doi și doi au omorât Fata de Împărat nu știe răspunsul la ghicitoare, astfel băiatul o ia de nevastă . În basmul Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele babei [Ispirescu], o Împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vin. În basmul Fata cu trei pețitori, un Împărat cu trei feciori ia de suflet o fată, sărmană de părinți. Se făcu fata Înțeleaptă și frumoasă, iar toți trei feciorii, fără să știe unul de celălalt, au cerut-o de nevastă. Împăratul le spune să plece și cine se va Întoarce cu lucrul cel mai rar, acela să ia fata. Cel mai mare cumpără un covor, ce te ducea Într-o clipă unde voiai; al doilea o oglindă, care Îți arăta
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se-nsoară. Abia după căsătorie, fata Își arată adevărata fire. Perechea se dovedește a fi nepotrivită, lipsind Înțelegerea dintre cei doi parteneri. Când Îi zicea bărbatul să nu facă un lucru, ea tocmai asta făcea. Se gândește să scape de nevastă: dar să nu aibă păcat. Înjugă boii la plug și pornește la câmp să are. Îi zice nevestei să nu vină cu mâncare la el la plug, știind că ea va proceda exact pe dos. Astfel, ea ajunge În fundul fântânei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dintre cei doi parteneri. Când Îi zicea bărbatul să nu facă un lucru, ea tocmai asta făcea. Se gândește să scape de nevastă: dar să nu aibă păcat. Înjugă boii la plug și pornește la câmp să are. Îi zice nevestei să nu vină cu mâncare la el la plug, știind că ea va proceda exact pe dos. Astfel, ea ajunge În fundul fântânei. Vorba românului: Cum și-o face omul, nici dracul nu i-o face. După 20 de zile, bărbatul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lipsea de acasă; fata avea grijă să nu iasă cuiul din perete sau să se piardă. Pepelea, Îndrăgostit de cuiul de lemn și fata tot așa, s-au căsătorit. În Povestea cu doi prieteni buni, doi prieteni pun la Încercare nevestele, una frumoasă, iar cealaltă, urâtă să nu se mai uite altul la ea. Nici una dintre ele nu se dovedește fidelă bărbatului. Dacă cea frumoasă a primit În schimbul serviciilor făcute galbeni de la popă, primar, perceptor, cea urâtă susține că a trebuit
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Nici una dintre ele nu se dovedește fidelă bărbatului. Dacă cea frumoasă a primit În schimbul serviciilor făcute galbeni de la popă, primar, perceptor, cea urâtă susține că a trebuit să dea toată averea, vaca, scroafa. Într-o altă snoavă, cu ingineru și nevasta lui, un student care și-a luat diploma de inginer În proiectări, Îi spune nevestei sale (fată cu carte, ca și el) că ea trebuie să doarmă singură cât timp lipsește el; pentru aceasta, născocește un mijloc ingenios: a legat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
făcute galbeni de la popă, primar, perceptor, cea urâtă susține că a trebuit să dea toată averea, vaca, scroafa. Într-o altă snoavă, cu ingineru și nevasta lui, un student care și-a luat diploma de inginer În proiectări, Îi spune nevestei sale (fată cu carte, ca și el) că ea trebuie să doarmă singură cât timp lipsește el; pentru aceasta, născocește un mijloc ingenios: a legat un ou de somieră cu ață, legat așa pătrat, și-a pus castronu cu lapte
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a pus castronu cu lapte și el a avut grijă că, dacă se culcă unu-n pat, n-ajungea ou-n lapte, dacă se culcă doi, ajunge ou-n lapte. Se Întoarce acasă, găsește untu, convingându-se astfel de cinstea nevestei. Exemple aduse În discuție reprezintă povestiri și snoave din antologii de proveniență diferită și cu un spectru tematic foarte variat. În aceste antologii, multe dintre texte trimit spre epoca contemporană, prin prezentarea unor instituții, a unor Îndeletniciri, a unor detalii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
restul vieții. Blană-de-urs Îi povestește unui bătrân, care și-a pierdut averea, cauzele nenorocirii lui. Fata cea mică a bătrânului Îi va reda Înfățișarea omenească. e. Un caz deosebit este acela În care un Împărat vrea să-și ia de nevastă propria fiică (Fata de Împărat În cocina de porci). Ea se Împotrivește punând drept condiții obținerea de rochii prețioase, apoi din piele de păduche și de purice. Fata fuge cu rochiile. Este băgată În cocina porcilor, apoi ea merge la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vrut să ia de soție chiar pe fiica lui. Ea ceru răgaz de trei zile și o piele de urs, apoi un nou răgaz de trei zile; fugi Îmbrăcată În pielea de urs. Un fecior de Împărat o ia de nevastă. Tatăl fetei află despre norocul fetei și vrea s-o piardă. Fata naște un copil frumos ca soarele, În timp ce Împăratul era plecat. În două basme din aceeași colecție se prezintă un motiv identic: tatăl vrea să se căsătorească cu fiica
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
A fost un popă și o preoteasă; preoteasa cic-ar fi avut un stern de frumoasă ce era, și fii-sa, caveau o fată, era leită-poleită mă-sa) și Fata din sfeșnic (când te-i Însura, să nu iei altă nevastă decât p-a de i-o veni În deget ineliu meu), basmele nu relatează decât modul În care ambele fete au reușit să Înlăture nelegiuirea. Același caz Îl Întâlnim În povestea Piele de măgar. Regina Îi cere Înainte de moarte regelui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Folclor din Dâmbovița, am identificat acest aspect Într-un singur basm. Înainte de a muri, o preoteasă Îi cere preotului să-și caute pentru recăsătorire, o altă preoteasă care să semene cu ea. Negăsind altă femeie care să semene cu prima nevastă, popa Își pune În cap să se-nsoare cu propria lui fiică. Aceasta fuge Într-o pădure, unde este găsită de un fecior de Împărat, care se Însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat, care o liniștește, spunându-i că va toarce el În locul ei toată cânepa. Situația se repetă de trei ori. A treia oară, piticul Îi spune fetei că prințul o va lua de nevastă, dar el vrea, În schimbul ajutorului dat, pe primul născut. Tânăra Împărăteasă Îi cere mai Întâi un răgaz de o săptămână, apoi Încă una, motivând că este copilul prea mic. Să-l mai lași să sugă și să să facă mai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
numele. Imediat rostește numele auzit În pădurice, omulețul se transformă Într-o pară verde care zboară peste pădure, la colți de piatră. Intrând Împăratul În cameră, Își vede soția și copilul strâns Îmbrățișați. Narațiunea se ncheie când Împăratul Îi interzice nevestei sale să mai pună mâna pe fus vreodată. Sfârșitul basmului aruncă un val de tristețe: Și-apoi, ce să vă, mai spun? Și apele seacă și zilele se sfârșesc și norocul nu ține cât lumea. Torsul, asemenea altor activități de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]