14,215 matches
-
cu privirea încordată pentru a reține orice mișcare sau replică a adversarului. Situațiile neplăcute sau cele care îi provoacă durere sunt escamotate, inconștient, dar salvator, de "gesturile de autoliniștire"120 care urmăresc reducerea anxietății. Frecarea mâinilor, trecerea lor prin păr, râsul ca reacție nervoasă asigură o descărcare, o eliberare de suferința la care o supune interlocutorul agresiv. Un moment de maximă tensiune și solicitare nervoasă cunoaște eroina odată cu plecarea tatălui ei din Curtici la Socodor. Neacșu pleacă singur. Fiica sa a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pe cel cu care comunică, mai ales când acesta e omul de care depinsese atâta vreme viața ei, Simina nu ezită în a răspunde provocării bărbatului. E pentru prima oară când privirea "aspră" de această dată e însoțită de un râs amar și de o intonație joasă a vocii care anunță cuvintele sincere, însă dureroase care vor urma: Știi că mi-e frică de tine. Spune-mi că te omori! fă-ți obiceiul! tu știi că cu aceasta mă poți muia
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
asupra vieții cuplului din Mara ce-și căuta un făgaș de dezvoltare. Scriitorul consemnează și de această dată cu realism scenele dure ale numeroaselor confruntări dintre cei doi din care femeia iese nu de puține ori batjocorită, bătută, făcută de râs în fața prietenilor și a slugilor, iar bărbatul rămâne secătuit de vinovății și neputințe de care nu este în totalitate responsabil. Reprezentativ în acest sens este episodul în care Persida vine după o astfel de confruntare într-un suflet la Trică
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cele întâmplate: Supărată că Națl nu se putea lipsi de jocul de cărți, Persida i-a aruncat toate pachetele în foc. Chiar și atunci când el a amenințat-o că va sparge tot ce e în casă, dacă îl face de râs în fața jucătorilor ce așteptau continuarea partidei, femeia nu a renunțat, ci l-a avertizat că peste ea și voința ei nu va putea trece. Ajutată de Bandi care l-a mușcat de umăr, ea s-a repezit asupra bărbatului în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dacă nu chiar unul deplorabil. Lasă că era om bălan, cam slab și cu obrajii roșii, după înfățișare prea tânăr, dar citim mai departe era în felul lui de a fi ceva ușuratec, aproape ștrengăresc. Gura îi era croită pe râs, ochii îi jucau mereu în cap și lucruri pentru alții mari îi păreau adeseori nimicuri. Deși ținea mult să aibă prietenie cu popa, cu beamterii și cu ofițerii, se pomenea adeseori la chefuri și cu oameni mai fără trecere, până
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a celuilalt Nicolae Balotă, Societatea deschisă Georges Bataille, Partea blestemată Charles Baudelaire, Paradisuri artificiale Nicolai Berdiaev, Filosofia lui Dostoievski Henri Bergson, Cele două surse ale moralei și ale religiei Henri Bergson, Eseu despre datele imediate ale conștiinței Henri Bergson, Teoria rîsului Leon Bloy, Mîntuirea prin evrei. Sîngele săracului Dan Botta, Unduire și moarte Thomas Carlyle, Cultul Eroilor Thomas Carlyle, Filosofia vestimentației Emile Durkheim, Despre sinucidere Jules de Gaultier, Bovarismul Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei Vasile Lovinescu, Incantația sîngelui Vasile Lovinescu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
să corecteze această "greșeală", el devine totuși ținta ironiilor. Această reacție se manifestă într-o formă nedeghizată în școală, grupurile de copii putând să se manifeste foarte crud". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 120) Un loc aparte în acest scenariu îl joacă râsul, care inițial reprezenta (și mai reprezintă încă) un comportament agresiv în raport cu cel de care se râde, dar care între timp, prin ritualizare a căpătat și funcția de liant a grupului, a acelora care râd împreună: "A râde de cineva are
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
se râde, dar care între timp, prin ritualizare a căpătat și funcția de liant a grupului, a acelora care râd împreună: "A râde de cineva are cu siguranță o motivație agresivă. Faptul este resimțit și de cel care constituie ținta râsului. În același timp, reacția agresivă colectivă a râsului, care este de altfel molipsitor, contribuie la apropierea membrilor grupului. Prin intermediul acestei funcții de apropiere a agresivității colective, râsul devine în anumite situații un semnal prietenos. Copiii râd când se joacă. Râsul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a căpătat și funcția de liant a grupului, a acelora care râd împreună: "A râde de cineva are cu siguranță o motivație agresivă. Faptul este resimțit și de cel care constituie ținta râsului. În același timp, reacția agresivă colectivă a râsului, care este de altfel molipsitor, contribuie la apropierea membrilor grupului. Prin intermediul acestei funcții de apropiere a agresivității colective, râsul devine în anumite situații un semnal prietenos. Copiii râd când se joacă. Râsul este tocmai semnalul jocului. Enunțul încifrat în el
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
siguranță o motivație agresivă. Faptul este resimțit și de cel care constituie ținta râsului. În același timp, reacția agresivă colectivă a râsului, care este de altfel molipsitor, contribuie la apropierea membrilor grupului. Prin intermediul acestei funcții de apropiere a agresivității colective, râsul devine în anumite situații un semnal prietenos. Copiii râd când se joacă. Râsul este tocmai semnalul jocului. Enunțul încifrat în el sună în felul următor: râdem (amenințăm) împreună de un al treilea". (Eibl- Eibesfeldt, 1995, p. 121) De subliniat încă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
râsului. În același timp, reacția agresivă colectivă a râsului, care este de altfel molipsitor, contribuie la apropierea membrilor grupului. Prin intermediul acestei funcții de apropiere a agresivității colective, râsul devine în anumite situații un semnal prietenos. Copiii râd când se joacă. Râsul este tocmai semnalul jocului. Enunțul încifrat în el sună în felul următor: râdem (amenințăm) împreună de un al treilea". (Eibl- Eibesfeldt, 1995, p. 121) De subliniat încă o dată ambiguitatea amenințătoare a râsului, care oferă și liantul celor care râd, dar
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un semnal prietenos. Copiii râd când se joacă. Râsul este tocmai semnalul jocului. Enunțul încifrat în el sună în felul următor: râdem (amenințăm) împreună de un al treilea". (Eibl- Eibesfeldt, 1995, p. 121) De subliniat încă o dată ambiguitatea amenințătoare a râsului, care oferă și liantul celor care râd, dar care le amintește fiecăruia în parte că se poate râde și de el; de aceea în grupurile mici, persoana care domină dă semnalul râsului și indică și ținta; din acest motiv este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
121) De subliniat încă o dată ambiguitatea amenințătoare a râsului, care oferă și liantul celor care râd, dar care le amintește fiecăruia în parte că se poate râde și de el; de aceea în grupurile mici, persoana care domină dă semnalul râsului și indică și ținta; din acest motiv este contraindicat ca profesorul să expună un copil râsului celorlalți pe de o parte, iar pe de altă parte, adulții nu ar trebui excluși din mijlocul clasei de copii în numele nu știu cărei pedagogii "progresiviste
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dar care le amintește fiecăruia în parte că se poate râde și de el; de aceea în grupurile mici, persoana care domină dă semnalul râsului și indică și ținta; din acest motiv este contraindicat ca profesorul să expună un copil râsului celorlalți pe de o parte, iar pe de altă parte, adulții nu ar trebui excluși din mijlocul clasei de copii în numele nu știu cărei pedagogii "progresiviste", așa cum avertizează Hannah Arendt. În plus, în cazul în care un copil vrea jucăria altui copil
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
copii și Își cunoșteau și părinții și bunicii. Joaca din copilărie, devenea deodată la adolescență ceva greu de Înțeles. O atracție tainică punea deodată stăpânire deopotrivă pe fecior și pe fetișcană. Delicatețea feciorelnică era ezitare Între copilărie și maturitate, iar râsul ei se transforma Într-un zâmbet Îngăduitor. Și uite așa Începeau micile idile. Clăci aveau loc În mai tot timpul anului. Sentimentul acesta de Întrajutorare era o realitate În lumea satului. Acum Însă lumea a devenit mai egoistă. Despre clăcile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
serii. Apoi, după ce a înghițit un pumn de barbiturice, și-a tăiat gâtul cu o lamă pentru a-și întâlni cât mai curând cu putință sfârșitul peregrinării sale terestre. Capitolul 13 Nihilism, teologie politică, secularizare: Carl Schmitt Profanul ia în râs soluțiile filozofului pentru că nu îi cunoaște problemele. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în cultura franceză, cel puțin în cazul unor gânditori precum Camus, Bataille și mai ales Cioran, care se complac în spleen-ul lor nihilist, nu putem spune același
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
că Mihai Eminescu nu s-ar fi legat prieten cu un om numai pentru că știa să-l înveselească sau pentru că l ducea pe la cele crâșme ale mahalalelor ieșene. Să nu ne închipuim că lui Eminescu îi plăcea să hohotească de râs într-una sau că Ion Creangă era un om lipsit de măsură (...). Omul se acomodase unei anumite mentalități superficiale a întrunirilor bărbătești și oferea ceea ce i se cerea. Cu Mihai Eminescu însă, tăinuia ceasuri întegi. Mai mult vorbea cel dintâi
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
vin de la cei incompatibili prin definiție cu cele sfinte, dracii; p. 34, r. 33 34 : „Până acum toți râdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns să râdă și el de dracul” momentul răzbunării pentru cel ce a fost luat în râs se rezumă la răzbunarea pe drac, simbolul răului și al celor răi; dovadă a răsplătirii umilințelor cu binele ce conferă superioritate; p. 39, r. 12 13 : „Îi venise acum și lui Dănilă apa la moară” după o perioadă de suferințe
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
-l văd pe Gheorghiță Dumitreasa... Era suferind săracul, rău, cu dureri, cu perfuzii, greu... Era adânc și glumea mereu... și râzi, și râzi, am râs amândoi...” (Cap. 10) De ce simte sfinția sa să se confeseze?! Ce conotații să aibă acest cuvânt, „râsul” în acest context?! Râsul de atunci („și râzi, și râzi, am râs amândoi...”) și râsul evocării („Amintindu-și de schimbul de replici de atunci, Patriarhul râse din nou...”) Așadar, râsul de atunci pare un râs resemnat, gândindu-ne la Vechiul Testament
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Dumitreasa... Era suferind săracul, rău, cu dureri, cu perfuzii, greu... Era adânc și glumea mereu... și râzi, și râzi, am râs amândoi...” (Cap. 10) De ce simte sfinția sa să se confeseze?! Ce conotații să aibă acest cuvânt, „râsul” în acest context?! Râsul de atunci („și râzi, și râzi, am râs amândoi...”) și râsul evocării („Amintindu-și de schimbul de replici de atunci, Patriarhul râse din nou...”) Așadar, râsul de atunci pare un râs resemnat, gândindu-ne la Vechiul Testament, la Isaac... ca „fiu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
adânc și glumea mereu... și râzi, și râzi, am râs amândoi...” (Cap. 10) De ce simte sfinția sa să se confeseze?! Ce conotații să aibă acest cuvânt, „râsul” în acest context?! Râsul de atunci („și râzi, și râzi, am râs amândoi...”) și râsul evocării („Amintindu-și de schimbul de replici de atunci, Patriarhul râse din nou...”) Așadar, râsul de atunci pare un râs resemnat, gândindu-ne la Vechiul Testament, la Isaac... ca „fiu al făgăduinței”, ca „fiu al râsului...” celui bun, dătător de lacrimi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
sfinția sa să se confeseze?! Ce conotații să aibă acest cuvânt, „râsul” în acest context?! Râsul de atunci („și râzi, și râzi, am râs amândoi...”) și râsul evocării („Amintindu-și de schimbul de replici de atunci, Patriarhul râse din nou...”) Așadar, râsul de atunci pare un râs resemnat, gândindu-ne la Vechiul Testament, la Isaac... ca „fiu al făgăduinței”, ca „fiu al râsului...” celui bun, dătător de lacrimi de bucurie, de evlavie și de curățenie duhovnicească. și, firește, ca lectori implicați, putem gândi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
conotații să aibă acest cuvânt, „râsul” în acest context?! Râsul de atunci („și râzi, și râzi, am râs amândoi...”) și râsul evocării („Amintindu-și de schimbul de replici de atunci, Patriarhul râse din nou...”) Așadar, râsul de atunci pare un râs resemnat, gândindu-ne la Vechiul Testament, la Isaac... ca „fiu al făgăduinței”, ca „fiu al râsului...” celui bun, dătător de lacrimi de bucurie, de evlavie și de curățenie duhovnicească. și, firește, ca lectori implicați, putem gândi și la speranța că suferința
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
râzi, am râs amândoi...”) și râsul evocării („Amintindu-și de schimbul de replici de atunci, Patriarhul râse din nou...”) Așadar, râsul de atunci pare un râs resemnat, gândindu-ne la Vechiul Testament, la Isaac... ca „fiu al făgăduinței”, ca „fiu al râsului...” celui bun, dătător de lacrimi de bucurie, de evlavie și de curățenie duhovnicească. și, firește, ca lectori implicați, putem gândi și la speranța că suferința acelui „prezent” (păr. prof. Gh. Calciu Dumitreasa, 1925-2006) va cunoaște răsplată („Fericiți cei ce plâng
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
evlavie și de curățenie duhovnicească. și, firește, ca lectori implicați, putem gândi și la speranța că suferința acelui „prezent” (păr. prof. Gh. Calciu Dumitreasa, 1925-2006) va cunoaște răsplată („Fericiți cei ce plâng acum”) și... făgăduința că vor râde... cândva... Dacă râsul părintelui disident Calciu Dumitreasa era râsul unui înțelept, râsul patriarhului lasă loc mai multor interpretări, sugerate, de altfel de gânduri ale personajului-reflector: „...Dșadar... răPăsese atât de singur, încât își căuta aliați și printre morți...” E adevărat, râsul este un fenomen
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]