10,767 matches
-
autoritățile sovietice, în cadrul căreia au fost ridicate circa 12 mii de familii basarabene. Ulterior, în timpul regimului comunist orașul a devenit un centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populație în mare parte nouă, fie moldoveană venită de la sate, fie rusească sau ucraineană. În anii 1944-1945 pe teritoriul Combinatului de blănuri de astăzi și al Unității militare exista un lagăr de concentrare în care erau deținuți prizonierii germani și români, aceștia din urmă capturați după actul din 23 august 1944 prin
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
nerespectarea de către FM 103,5 a volumului de emisie în limba de stat, fapt constatat în timpul unei monitorizări de 12 ore. Pe de altă parte, alte trei posturi de radio emit la Bălți în limba rusă, retransmițând stații de radio rusești, și în niciun caz CCA nu a „depistat” încălcări ale Codului Audiovizualului. Licență de emisie pe care emitea postul de radio FM 103.5 a fost dată postului de radio City-FM al companiei „Divaserv media” SRL, protejată de viceprimarul de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
sine și apropiații săi. I. G. Duca menționa un episod din perioada neutralității, în care guvernul refuzase o „ofertă de cumpărare a bunăvoinței” din partea reprezentantului Marii Britanii la București, în schimb "„Take Ionescu, mai puțin scrupulos, primea pe atunci concursul rublelor rusești spre asigura bunăvoința "Universului" și, deși cam rușinat cel puțin - așa se explică secretul pe care îl cerea lui Pocklewski - nu se sfia să solicite pentru ziariștii săi devotați, Fermo și Honigmann, elixirul dătător de entuziasm al fondurilor secrete de la
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
țării, învecinându-se cu raioanele: Hâncești la vest, Strășeni la nord, mun. Chișinău la est și Căușeni la sud. Centrul raional este orașul Ialoveni. Fiind alcătuit din 25 de primării, raionul propriu-zis este format dintr-un oraș: Ialoveni; 6 comune: Ruseștii Noi, Răzeni, Țipala, Zîmbreni, Mileștii Mici respectiv Gangura și 18 sate: Bardar, Cărbuna, Cigîrleni, Costești, Dănceni, Hansca, Horești, Horodca, Malcoci, Molești, Nimoreni, Pojăreni, Puhoi, Sociteni, Suruceni, Ulmu, Văratic și Văsieni. Raionul are o suprafață de: 783,48 km² și o
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
carieră. Andrietta rămâne la Stockholm și, pentru a-și putea susține financiar familia, deschide o băcănie care îi aduce un venit modest. Între timp, tatăl său pune pe picioare o companie în St. Petersburg, Rusia. El furniza echipament militar armatei rusești și îi convinge pe generalii ruși de utilitatea plasării unor mine acvatice pentru a împiedica accesul navelor britanice. Minele construite de Immanuel Nobel au ținut la distanță flota britanică în timpul războiului Crimeei (1853-1856). În 1842 Immanuel își poate permite să
Alfred Nobel () [Corola-website/Science/297507_a_298836]
-
în Căușeni cu armata sa. Expediția avea ca destinație Polonia, unde după moartea regelui August, începuse lupta pentru tron.În 1768 Chirim Ghirei adună la Căușeni armatele pentru ai alunga pe ruși din stepă.Ofensiva lui Chirim Ghirei spre hotarele rusești începe în 1769 Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. XVIII, la Căușeni se află una din reședințele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului. Pe parcursul războaielor ruso- turcești 1768 1787 și 1790 Căușeniul devine bastionul trupelor turcești
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
sec. XVIII, la Căușeni se află una din reședințele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului. Pe parcursul războaielor ruso- turcești 1768 1787 și 1790 Căușeniul devine bastionul trupelor turcești.De aici turcii organizau atacurile cotra armatei rusești. Pînă la urmă în rezultatul multiplilor războaie Căușeniul este devastatCși ars din temelii. Fostele case și castele au fost transformate în scrum și ruine. În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului. După semnarea tratatului de pace de la București la 1812
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
ocazia Tratatului de la Pereiaslav, cazacii și rutenii (rămași în stânga Niprului) nu au primit niciodată libertățile și autonomia pe care le așteptau de la Imperiul Rus. Totuși, în cadrul imperiului, cazacii și rutenii au ajuns să ocupe funcții înalte în administrația de stat rusească și în Biserica Ortodoxă Rusă. Mai târziu, regimul țarist a dus o politică de rusificare a teritoriilor căzăcești și rutene, suprimând folosirea dialectelor căzăcești și rutene (rusine) în tipărituri și în public (nu a existat noțiunea de limbă "ucraineană" în
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
Rusia ca furnizor de energie. În timp ce 25% din gazele naturale din Ucraina provin din surse interne, aproximativ 35% provin din Rusia iar restul de 40% din Asia Centrală, prin rute de tranzit controlate de Rusia. În același timp, 85% din gazul rusesc este livrat în Europa de Vest prin Ucraina. Banca Mondială a clasificat Ucraina ca un stat cu venit mediu. Printre problemele semnificative se numără infrastructura și transportul subdezvoltate, corupția și birocrația. În 2007, bursa ucraineană de acțiuni a înregistrat a doua creștere
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
declin puternic în timpul invaziei mongole. Literatura ucraineană a reînceput să se dezvolte în secolul al XIV-lea, și a înregistrat progrese deosebite în secolul al XVI-lea odată cu introducerea tiparului și cu începutul perioadei de glorie a cazacilor, sub dominație rusească și polonă. Cazacii au stabilit o societate independentă și au popularizat un gen nou de poem epic, care a marcat un vârf al literaturii orale ucrainene. Aceste progrese au fost apoi anulate în secolul al XVII-lea și la începutul
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
sale dintre care se remarcă opera Nadja (publicată în 1928), un portret al lui Breton și al unei femei nebune. Titlu se referă la un nume de femeie, de fapt numele soției sale, și începutul cuvântului "speranță" sau "nădejde" în rusește. Într-o plimbare cu barca la Martinique, în 1941, Breton îl cunoaște pe antropologul Claude Lévi-Strauss cu care discută despre creația artistică. Claude Lévi-Strauss critică definiția dată de Breton unei capodopere spunând că este un rezultat al spontaneității minții fără
André Breton () [Corola-website/Science/297543_a_298872]
-
fost redactată Declarația Roșie, a cărei urmări au fost obținerea dreptului universal la vot și libertăți democratice pentru finlandezi. La Tampere s-au întâlnit pentru prima dată Lenin și Stalin, punând bazele colaborării lor ulterioare. La sfârșitul anului 1917, administrația rusească se retrage, după peste 200 de ani de stăpânire țaristă, și întreaga țară devine independentă. În 1918, Tampere a jucat un rol major, fiind un punct strategic în timpul Războiului Civil din Finlanda (ianuarie 28 - mai 15, 1918). Orașul a fost
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
industriale vechi din centru, din cărămidă roșie, au fost reconvertite în hoteluri, spații culturale sau sociale. Unul din simbolurile orașului este Tuomiokirkko, catedrala cu 2000 de locuri construită între 1902 și 1907, în stil național-romantic finlandez. Biserica ortodoxă, în stil rusesc, este o apariție inedită. Arhitectura modernă se încadrează în marea ei majoritate în tiparele funcționalismului finlandez. Există și câteva clădiri foarte moderne, avangardiste: Principalul parc al orașului este Särkänniemi. Printre punctele de atracție de aici se numără cel mai nordic
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
trimită un ajutor militar „pentru că singuri nu se pot descurca”, potrivit formulării din document. Răspunsul URSS a fost că „sunt gata să trimită orice fel de ajutor cu excepția intervenției trupelor”, se precizează în document. Solicitarea de către Iliescu a intervenției militare rusești este confirmată de mărturiile unor personaje-cheie ale Revoluției române. Este vorba de cele ale lui Dumitru Mazilu, fost prim-vicepreședinte al Consiliului FSN, ale generalului Ion Hortopan, fost comandant al Infanteriei și Tancurilor (decedat în 2000), ale viceamiralului (în rezervă
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
română”, doar unu din șapte moldoveni din mediul rural a declarat româna ca limbă maternă la ultimul recensământ. În cele 5 raioane și 2 municipii ale zonei controlate de republica separatistă Transnistria „limba moldovenească” este încă scrisă cu literele chirilice rusești (ca în perioada sovietică), deosebite de literele chirilice tradiționale ale limbii române de dinainte de 1860. Astfel scrisă, este co-oficială cu limbile ucraineană și rusă. În Găgăuzia, este scrisă în literele latine, ca și în restul Republicii Moldova și este co-oficială cu
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
a propus pentru cuvintele comune ale acestei limbi, folosirea unei transcrieri specifice din scrierea chirilică (redând, de exemplu, K prin ch, Э prin ă, E prin e, Ь final prin i, sau Я prin ea), pentru cuvintele și numele proprii rusești transcrierea tradițională clasică (redând, de exemplu, K prin K, Э prin E, E prin IE, Ь final prin Î, sau Я prin IA) iar pentru toponime, adoptarea sistematică a denumirilor moldovenești cele mai timpuriu atestate, acolo unde toponimia imperială rusă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
rusă din perioada 1812-1917 și sovietică din perioada 1940-89 înpământenise sistematic denumirile non-moldovenești (de exemplu Bender în locul Tighinei, Cahul în locul Frumoasei, Ciobruci sau Cioburciu în locul Ciubărciului ș.a.m.d.). În final s-a adoptat transcrierea specifică inclusiv pentru numele proprii rusești, ajungând, o vreme, la transliterări precum „Alexandru Pușchin” în loc de „Aleksandr Pușkin”, iar în privința toponimelor, s-au păstrat formele ruse și sovietice, transcrise și nu traduse, ca bunăoară „Ciobruci” (uneori „Cioburciu”: formă moldo-rusă) sau „Dnestrovsc” în loc de Ciubărciu/Чобурчи și Nistreni/ Днестровск
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
În orașe (cu excepția Transnistriei), româna moldovenească și rusa sunt folosite într-un raport de 50:50, deși dialectul moldovenesc câștigă teren în ultimii ani ca limbă oficială și limbă vorbită de obicei. Un fenomen frecvent este folosirea cuvintelor și construcțiilor rusești, a calcurilor de formă și sens în limba vorbită în Moldova. De obicei, cuvântul rus vine declinat după regulile gramaticale ale limbii române. Există totuși cazuri când o astfel de adaptare la forma de plural a substantivului este greoaie sau
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
la forma de plural a substantivului este greoaie sau chiar imposibilă din punct de vedere fonetic. În acest caz, cuvântului îi este atașat un articol enclitic la forma sa rusă de plural. Elocvente pentru această situație, care apare la substantivele rusești terminate în „"-чка"”, „"-жка"” (și analog la cele cu terminația „"-ска"”, „"-шка"”, „"-вка"” printre altele) sunt exemple ca "„tapocichile”" (pantofii sport), „"bulocichile"” (chiflele), "„leajchile”" (bătătoarele), "„sosischile”" (cârnăciorii), "„slivchile”" (cremele). Vocabularul cultural și terminologia științifică sunt aliniate în schimb limbii române
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
două secole ale mileniului II sunt insuficiente. În schimb se cunosc elemente legate de populația din secolului XIII, dar mai ales despre așezările medievale de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei și Pietricica. Astfel, primele mențiuni scrise despre Piatra Neamț se întâlnesc în Cronica rusească (cca. 1387-1392) sub numele de Kamena (Piatra) - în "Lista orașelor valahe de la Dunare" și în documentele asociate cu expediția regelui maghiar Sigismund de Luxemburg în Moldova în anul 1395, cand apare prima mențiune maghiară a localității: Karácsonkő: „in terra nostra
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Râșcanu mare spătar, în anul 1777". Pînă în 1812 tîrgul moldovenesc se ridică pe malul Bîcului, în jurul Pieței Vechi, numărând 7 parohii și aproximativ 5.000 de locuitori. Dezvoltarea tîrgului ca oraș începe odată cu stăpînirea rusească (1812) care alege Chișinăul, rebotezat "Кишинёв" ("Kișiniov"), drept capitală a noii gubernii botezata cu acest prilej "Basarabia", după numele purtat pînă atunci de ținutul moldovenesc anexat de turci între 1484 și 1538 și denumit de ei Bucak (Bugeac). În 1834
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Chișinăul, rebotezat "Кишинёв" ("Kișiniov"), drept capitală a noii gubernii botezata cu acest prilej "Basarabia", după numele purtat pînă atunci de ținutul moldovenesc anexat de turci între 1484 și 1538 și denumit de ei Bucak (Bugeac). În 1834 începe construirea orașului rusesc, cu străzile care se întretaie în unghiuri drepte, deasupra tîrgului moldovenesc de pe malul Bîcului. Unul dintre cei mai de seamă arhitecți ai orașului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost A. Bernardazzi. În cadrul dezvoltării economice din
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
însă vor fi schimbate din nou de regimul sovietic (Alexandru cel Bun devenind Stalin), care reclădește orașul, acum capitala unionala, în stilul "blockhaus" specific comunismului (vizibil, bunăoară, în palatul guvernului său la Ciocana), dar construind și monumente de stil tradițional rusesc. Sub regimul sovietic Chișinăul ajunge la 700.000 de locuitori (în majoritate sosiți din alte republici unionale) și devine un important centru administrativ și industrial. După independența, capitala republicii a fost centrul vieții economice și politice, unde apărură numeroase întreprinderi
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
În decembrie 1996, întreprinderea „Eurocablu” a fost achiziționată de firmă „SUN TV”. La ora actuală Sun TV oferă pachete de programe de 21, 24, 42, 63 și 68 canale de televiziune, în cea mai mare parte a lor românești sau rusești. Din mai 1995, la Chișinău se înființează studioul de televiziune „VTV”, care în septembrie același an începe retransmiterea programului „TV6 Moscova”. La 14 octombrie 1997 începe producția programelor proprii sub marca „NIT” („Noile Idei Televizate”). În iunie 1998, la Chișinău
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
în limbile română și rusă. În august 1999 din transmițătorul amplasat pe cea mai înaltă clădire din Botanica începe transmiterea canalului de limba rusă „TV 26”. La sfârșitul anului 2000 în Chișinău, și alte trei orașe moldovenești începe retransmiterea canalului rusesc de muzică Muz TV în format local Muz-TV Moldova. În prezent în Chișinău se recepționează terestru canalele de televiziune „Moldova 1”, „Jurnal TV”, „Publika TV”, „TV-5 Europe” „TVR 1” „PRO TV” „NIT” „TV N4” „MUZ TV” „EU TV”. Sunt prezente 2
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]