11,661 matches
-
ale creditorului. Stabilirea conținutului și limitelor dreptului de proprietate - cărora li se subsumează reglementările în cauză - implică, în mod necesar, o restrângere a exercițiului său în considerarea drepturilor și intereselor altor persoane. Departe de a constitui o atingere a dreptului subiectiv în sine, asemenea reglementări creează condițiile indispensabile valorificării acestuia. În consecință, art. 516 și art. 578-580^1 din Codul de procedură civilă și art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 nu numai că nu contravin prevederilor constituționale invocate
DECIZIE nr. 288 din 1 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 516 şi art. 578-580^1 din Codul de procedură civilă, precum şi a dispoziţiilor art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160240_a_161569]
-
cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așa fiind, prin textul de lege criticat legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale. Argumente asemănătoare au fost reținute și pentru a susține conformitatea art. 46 alin. (5) din
DECIZIE nr. 272 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
în domeniul temporal de incidență a noii reglementări care deci își poate exercita acțiunea în ceea ce o privește, fără a retroactiva. Totodată, fiind vorba de o situație juridică obiectivă, avându-și originea în lege, iar nu de o situație juridică subiectivă, constituită prin manifestarea de voință a unui sau, a unor obiecte de drept, legea nouă o poate reglementa în termenii care îi sunt proprii, aducându-i modificări sau chiar punându-i capăt, în cadrul domeniului său temporal legitim de acțiune. În
DECIZIE nr. 287 din 1 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160269_a_161598]
-
în textul alin. (1) al art. 16 din lege"; modificarea operată conduce la o aplicare restrictivă a textului, cu efect sinonim exproprierii pentru o cauză de utilitate publică, însă fără dreaptă și prealabilă despăgubire, dispusă "a priori" până la retrocedarea dreptului subiectiv, ceea ce contravine art. 41 alin. (3) din Constituție și Legii nr. 33/1994 care "obligă la nominalizarea celui supus acestei măsuri de excepție"; prevederile art. I pct. 2 și 3 din titlul I din ordonanța criticată nu sunt corelate cu
DECIZIE nr. 445 din 25 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 şi 3 din titlul I al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154833_a_156162]
-
în art. 4 din Constituție". De asemenea, cu privire la invocarea încălcării liberului acces la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție, în punctul de vedere prezentat se arată că "obligația depunerii cauțiunii [are] drept finalitate evitarea exercitării cu rea-credință a drepturilor subiective de către debitori. [...] Depunerea garanției este prevăzută pentru a descuraja debitorii de rea-credință și pentru a accelera procedura de recuperare a activelor bancare neperformante. Prin instituirea obligației de depunere a cauțiunii nu se limitează accesul la justiție, orice debitor putând contesta
DECIZIE nr. 358 din 30 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153632_a_154961]
-
esență, ca "instituirea obligației de plată a unei cauțiuni nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției [art. 16 alin. (2), art. 21, art. 48], dat fiind că debitorului nu i se închide accesul la justiție pentru apărarea unui drept subiectiv". Curtea a mai reținut, în legătură cu invocarea încălcării dispozițiilor art. 16 alin. (2) din Constituție, ca "aceste prevederi constituționale nu sunt aplicabile normei legale a cărei neconstituționalitate se susține", întrucat "[...] AVAB este o instituție a autorității publice centrale, având calitatea de
DECIZIE nr. 358 din 30 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153632_a_154961]
-
de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină ��n coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea constată că, prin reglementarea dedusă controlului, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale. Pe de altă parte, Curtea constată că imprescriptibilitatea, consfințită cu titlu de
DECIZIE nr. 427 din 18 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154165_a_155494]
-
1, 2, 3 și 12 din Legea nr. 47/1992 , republicata, adoptate în aplicarea prevederilor constituționale, Curtea exercita controlul asupra constituționalității legilor și ordonanțelor Guvernului (alături de alte atribuții), fără a soluționa litigii în care să fie puse în discuție drepturi subiective ale persoanelor fizice și juridice, litigii care sunt de competența instanțelor judecătorești. Din această calitate de unică autoritate de jurisdicție constituțională, independentă de orice altă autoritate publică, decurge, pe cale de consecință, specificul activității Curții, inclusiv acela al procedurii ce se
DECIZIE nr. 336 din 16 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153344_a_154673]
-
încheiate de către debitor în fraudă drepturilor sale. Posibilitatea recunoscută creditorului este subsecventa întrunirii a două condiții cumulative: actele juridice să fi fost întocmite cu rea-credință și, ca urmare a încheierii lor, creditorii să fi fost prejudiciați în propriile drepturi. Poziția subiectivă a debitorului nu presupune în mod necesar intenția directă de a vatămă, fiind suficient că acesta să aibă cunoștință de faptul că actele sale sunt de natură a prejudicia pe creditori, provocând sau agravând insolvabilitatea să. Într-o astfel de
DECIZIE nr. 256 din 17 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151198_a_152527]
-
cu strictețe ținută impusă de portul acesteia. În cazul deteriorării uniformei de serviciu, pierderii sau al distrugerii din cauze obiective, se va distribui o nouă uniformă înainte de expirarea duratei normate de folosință. În cazul deteriorării uniformei de serviciu din cauze subiective (utilizare defectuoasă, neglijență etc.), se eliberează o altă uniformă cu plata integrală a valorii acesteia. Este interzisă modificarea uniformei de serviciu sau purtarea ei cu alte articole de îmbrăcăminte sau încălțăminte care nu sunt cuprinse în prezentul regulament. Direcția Generală
ORDONANTA nr. 16 din 29 ianuarie 1998 - (*actualizată*) privind Statutul personalului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151125_a_152454]
-
executoriu de a se adresa instanței de judecată cu o contestație la executare numai cu privire la actele de executare silită sau la executarea silită însăși, cu excluderea admisibilității unei contestații la executarea voluntară a unui titlu executoriu. Se arată că dreptul subiectiv stabilit prin titlul executoriu se poate realiza pe două căi: acceptarea plății făcute de bunăvoie de debitorul obligației sau punerea în executare silită a titlului. În ambele cazuri există posibilitatea ivirii unor nelegalități în modul de îndeplinire a actelor de
DECIZIE nr. 249 din 12 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 1 teza întâi şi alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151246_a_152575]
-
baza unor titluri executorii de către băncile creditoare. Faptul că statutul corpului de executori se aprobă prin ordin al ministrului justiției derivă din mandatul dat de lege. Susținerea contestatoarei că existența corpului executorilor bancari ar afecta principiul independenței și imparțialității este subiectivă, în realitate rolul acestor executori fiind acela de a realiza, în condițiile procedurale aplicabile tuturor executorilor judecătorești, creanțele bancare, în conformitate cu cerințele privind reîntregirea și asigurarea resurselor financiare în domeniul bancar. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Art.
DECIZIE nr. 267 din 24 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. 2 şi 3 din Legea bancară nr. 58/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151252_a_152581]
-
grefierului reflectă fidel susținerile părților și dezbaterile ce au loc în sala de judecată. Arată că, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă în detrimentul altor titulari de drepturi în egală măsură ocrotite. În concluzie, instanța de judecată consideră că excepția de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 120 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 1 şi 2 şi ale art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166938_a_168267]
-
nu este obligat să răspundă cu privire la cererea de recuzare și părțile care sunt obligate să-și motiveze cererea de recuzare. Arată că cererea de recuzare nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății, iar nu împiedicarea accesului liber la justiție. Tocmai în considerarea acestui principiu constituțional legiuitorul a prevăzut posibilitatea atacării
DECIZIE nr. 120 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 1 şi 2 şi ale art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166938_a_168267]
-
Constituție, reglementarea procedurii de judecată, care include și sistemul probator, este de competența exclusivă a legiuitorului. De asemenea, Curtea a constatat că cererea de recuzare nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este asigurarea desfășurării normale a judecății, astfel încât nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă
DECIZIE nr. 120 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 1 şi 2 şi ale art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166938_a_168267]
-
dispozitivul hotărârii atacate. Pe de altă parte, în sistemul Codului de procedură civilă, recursul este conceput ca o cale extraordinară de atac, altfel spus, ca un ultim nivel de jurisdicție în care părțile în litigiu își pot apăra drepturile lor subiective, înlăturând efectele hotărârilor pronunțate în condițiile celor 10 cazuri de nelegalitate prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă. Or, instituirea sancțiunii nulității pentru neîndeplinirea acestor cerințe de formă în însuși cuprinsul cererii de recurs, fără nici o posibilitate de
DECIZIE nr. 176 din 24 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166973_a_168302]
-
este în deplină concordanță cu dispozițiile art. 131 alin. (1) din Constituție. De asemenea, apreciază că dispozițiile art. 45 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, întrucât procurorul nu favorizează în mod subiectiv vreo parte, ci este imparțial în exercitarea atribuțiilor sale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 13 octombrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 4.218/2004, Judecătoria Botoșani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
DECIZIE nr. 102 din 22 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166667_a_167996]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 17 februarie 2005. Cu acel prilej, Curtea a reținut că, "în toate cazurile de participare a procurorului în procesul civil, calitatea de parte în acest sens material aparține titularului dreptului subiectiv ce formează obiectul litigiului, care este liber să dispună de acest drept și să-și exercite fără nici o constrângere toate drepturile procesuale. Procurorul este, fără îndoială, un organ al statului, dar el nu este un «reprezentant al statului» în procesul
DECIZIE nr. 102 din 22 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166667_a_167996]
-
principiul oficialității în temeiul căruia acționează procurorul nu anihilează și nici măcar nu micșorează efectele principiului disponibilității care guvernează acțiunea și comportamentul părților în procesul civil. Independent de acțiunea Ministerului Public, părțile au în continuare libertatea să dispună de drepturile lor subiective, materiale sau procesuale". Deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, astfel încât excepția de neconstituționalitate invocată urmează să fie respinsă ca neîntemeiată
DECIZIE nr. 102 din 22 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166667_a_167996]
-
calea de atac a recursului, față de împrejurarea că [...] ordonanța de sistare a lucrărilor a fost dată «fără citarea părților», așa cum prevede art. 581 alin. (3) din Codul de procedură civilă". În optica instanței, prevederile legale criticate "înlătură posibilitatea unor aprecieri subiective din partea instanțelor atunci când sunt sesizate cu astfel de acțiuni și se pune problema luării măsurilor de suspendare și oprire a lucrărilor autorizate, până la verificarea legalității emiterii autorizației de construire"; așadar, legiuitorul a considerat că "nu mai este necesară [...] în astfel
DECIZIE nr. 135 din 10 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166892_a_168221]
-
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul legal criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate, deoarece impunerea prin lege a unor exigențe, cum ar fi instituirea unor termene pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, are ca scop limitarea în timp a stării de incertitudine în desfășurarea raporturilor juridice. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 9 august 2004, pronunțată în Dosarul nr. 3.803/2004, Tribunalul Cluj - Secția
DECIZIE nr. 119 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (4) şi art. 11 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplic��rii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167082_a_168411]
-
dreptului de proprietate, în accepțiunea conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel unele limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat. Recunoașterea sine die a posibilității persoanei interesate de a declanșa procedura pentru obținerea de compensații, potrivit Legii nr. 9/1998 , ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică al raporturilor civile, intolerabil într-un stat
DECIZIE nr. 119 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (4) şi art. 11 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplic��rii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167082_a_168411]
-
termen, specifice instituției prescripției extinctive. Este de principiu că între cele două instituții civile există deosebiri de esență. Prescripția extinctivă stinge numai dreptul la acțiune în sens material, în timp ce decăderea, ca sancțiune de drept civil, are ca efect stingerea dreptului subiectiv civil neexercitat în termenul prevăzut de lege, nefiindu-i astfel aplicabile regulile privitoare la întrerupere, suspendare și repunere în termen. III. Și, în fine, cu privire la critica potrivit căreia aceste prevederi ar contraveni art. 53 din Constituție, Curtea constată, de asemenea
DECIZIE nr. 119 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (4) şi art. 11 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplic��rii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167082_a_168411]
-
cu privire la critica potrivit căreia aceste prevederi ar contraveni art. 53 din Constituție, Curtea constată, de asemenea, că nu poate fi reținută. Impunerea prin lege a unor exigențe, cum ar fi instituirea unor termene pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, are ca scop limitarea în timp a stării de incertitudine în desfășurarea raporturilor juridice. Legiuitorul este competent să adopte asemenea reglementări, ținând seama însă de principiul "est modus în rebus". Altfel spus, acesta trebuie să fie preocupat ca exigențele astfel
DECIZIE nr. 119 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (4) şi art. 11 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplic��rii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167082_a_168411]
-
termen lung, specifice fiecărui domeniu, care să permită o proiecție clară a planurilor de afaceri pe termen mediu și lung; ● transparență prin reglementări obiective și clare de tarifare și operare a pieței energiei, care să diminueze la maximum o intervenție subiectivă. Acest lucru a fost realizat prin adoptarea Legii energiei electrice nr. 318/2003 și a Legii gazelor nr. 351/2004 , a Foii de parcurs din domeniul energetic din România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2003 , cu modificările ulterioare, precum și
HOTĂRÂRE nr. 184 din 9 martie 2005 privind aprobarea Strategiei de accelerare a privatizării şi atragere de investiţii pentru agenţii economici din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului pentru anul 2005, precum şi a unor măsuri pentru aplicarea acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166132_a_167461]