11,111 matches
-
Electoral ai statului. Hillary Clinton în primele ore ale zilei de 9 noiembrie 2016 și-a recunoscut public înfrângerea în fața republicanului Trump și l-a sunat felicitându-l pentru victorie. Trump a ținut un discurs victorios, în fața a sutelor de susținători, în Hotelul Hilton din New York City. Discursul a fost în contrast cu unele dintre retoricile sale precedente; Trump a promis să vindece dezbinarea cauzată de alegeri, mulțumindu-i lui Hillary Clinton pentru serviciile aduse țarii sale și a promis să fie un
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
legitim al țării. Principalele funcțiuni ale unui asemenea comitet ar fi fost cele diplomatice, având drept scop pe de o parte mobilizarea puterilor occidentale în sensul eliberării României și, în paralel, apărarea intereselor românești. De aceea este normal ca principalii susținători ai acestei concepții să fi fost Grigore Niculescu-Buzești, Constantin Vișoianu și Alexandru Cretzianu, primii doi fiind foști miniștri români ai afacerilor străine care concepuseră încă din țară acest rol și chiar puseseră la o parte fonduri pentru funcționarea unui asemenea
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
guverne în exil ale statelor ocupate de Germania. În momentul eliberării țărilor ocupate, guvernele din exil au preluat adesea puterea, cazul cel mai evident fiind cel al Franței, unde Generalul Charles de Gaulle a condus guvernul după eliberare. De aceea, susținătorii acestei variante erau de părere că guvernul din exil (sau comitetul care avea acest rol) trebuia să-și concentreze eforturile asupra pregătirii eliberării României de sub comuniști și formării echipei care să preia puterea în "vacuumul" lăsat după căderea puterii comuniste
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
din afara țării era imposibil de realizat în concepția unui guvern în exil, deoarece românii din exil nu aveau niciun motiv să considere că delegații partidului țărănesc din România îi reprezintă. O concepție diferită era cea care acorda prioritate aspectelor naționale. Susținătorii acestui punct de vedere considerau că problema României constituia o cauză națională nu una politică. Ipoteza că un comitet național în exil i-ar reprezenta pe românii din țară (așa cum susțineau țărăniștii) și în același timp i-ar ignora pe
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
care se bucura în rândurile conaționalilor. În această concepție, activitatea principală a Comitetului ar fi fost să organizeze românii din străinătate. Cea mai mare parte a românilor care reușiseră să fugă din România în occident erau complet lipsiți de mijloace. Susținătorii acestui punct de vedere puteau arăta că se formaseră organizații ale românilor în țările din occidentale căutau să îi ajute, atât prin mijloace materiale, cât și prin sprijin pentru a le ușura găsirea unui mod de subzistență, dar din cauza lipsei
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
erau încă activi în acțiuni de susținere a luptei anticomuniste. Mandatul comitetului ar fi astfel un mandat real al comunității românești din exil și nu unul teoretic al românilor din țară oricum nu fuseseră nicidecum consultați în această privință. Principalii susținători ai acestei concepții au fost Nicolae Rădescu, Nicolae Caranfil, Mihail Fărcășanu și Brutus Coste. Totuși au fost mulți români care nu aveau o activitate politică și care susțineau existența unui organism național, de unire a românilor din străinătate. Transpunerea în
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
de influență a Uniunii Sovietice au întreprins în aceeași vreme măsuri de formare a unor organisme naționale. Deoarece toate aceste țări se aflau într-o situație similară, se punea problema asigurării unei coordonări dintre aceste organisme. În cadrul comunității românești, principalul susținător al acestei idei era Constantin Vișoianu. Format la școala lui Niculae Titulescu cu care colaborase la Liga Națiunilor, Vișoianu era convins de validitatea teoriei acestuia că statele mici își pot impune punctul de vedere în lumea diplomatică doar dacă se
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
americane, unul dintre „părinții fondatori” ai națiunii americane, cunoscut și amintit în special pentru celebrul său discurs „Dați-mi libertate sau dați-mi moarte” (). Împreună cu Samuel Adams și Thomas Pâine, Henry a fost unul dintre cei mai influenți și radicali susținători ai Revoluției americane și al republicanismului în Statele Unite, în special în denunțările sale privind oficialii guvernamentali corupți, respectiv a susținerii și apărării drepturilor istorice.
Patrick Henry () [Corola-website/Science/308926_a_310255]
-
Școala de Belle Arte în anul 1872. Ca susținere, a avut norocul de ajutorul colegilor români de la Paris care au făcut chetă pentru a-i acoperi cheltuielile de întreținere pentru studii. Se știe, din spusele lui Iuliu Roșca, că principalii susținători de la Paris au fost juriștii Alexandru Vlădescu și P. Obedenaru și studentul în științe M. Mironescu. Este de menționat faptul că Henția, aflându-se la Paris, nu a uitat de România și și-a impus ca anual să trimită câte
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
după-masa, pentru a merge la cinematograful din localitate. A fost prins urmărind filmul interzis minorilor "BUtterfield 8", și drept pedeapsă nu a mai fost monitor al elevilor, deși pe atunci ajunsese deja reprezentantul elevilor. Mai târziu Idle a fost un susținător al Campaniei pentru Dezarmarea Nucleară, și a participat în anualul Marș Aldermaston. Idle susține că nu erau prea multe lucruri de făcut la școala lui, astfel încât a învățat bine din plictiseală. „Plictiseala” i-a adus un loc la Universitatea Cambridge
Eric Idle () [Corola-website/Science/309847_a_311176]
-
a celor din pătură țărăneasca. Ea susține emanciparea femeilor și recunoașterea drepturilor lor egale în societate, îndeosebi în România, unde rolul femeilor în parlament, în guvern, în conducerea economiei, în știință, este încă redus. Stânga este în mod natural adevăratul susținător al intereselor țărănimii și este singura forță politică ce susține sporirea eficienței procesului agricol de productie prin crearea de cooperative țărănești (după modelul antebelic inițiat de fruntașul țărănist de stânga Ion Mihalache), iar nu prin reconstituirea marilor latifundii. Stânga este
Politică de stânga () [Corola-website/Science/309875_a_311204]
-
se grăbea spre capitală, venind din Selymbria. Toma nu era, probabil, un rival serios. Dar Dimitrie, pentru că reprezenta sau pretindea că reprezintă interesele puternicei facțiuni antiunioniste, aflată în căutarea unui împărat care să spele rușinea unirii de la Florența, avea mulți susținători. Aceștia îl vor fi întâmpinat ca pe un împărat, întrucât politica sa declarată era aceea de a refuza recunoașterea unirii Bisericilor, care pricinuise atâta amărăciune și adusese așa de puțină răsplată. Însă acțiunea hotărâtă a împărătesei mame Elena a evitat
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
din Uniunea Polono-Lituaniană. În ruinele cetății încă se mai găsesc ghiulelele înfipte în ele cu ocazia diverselor asedii. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, Camenița a devenit centrul violentului conflict între evreii talmudiști și frankiști; în oraș a locuit episcopul Dembowski, susținător al frankiștilor și care a ordonat arderea Talmudului, ordin executat pe străzile orașului în 1757. După a doua împărțire a Poloniei în 1793, orașul a făcut parte din Imperiul Rus, în care a fost capitala guberniei Podolia. Țarul Petru cel
Camenița () [Corola-website/Science/309323_a_310652]
-
este un oraș din Ucraina. Satul a fost fondat în 1849, iar în 1859 satul avea 128 de gospodării și un total de 885 de locuitori. La 16 aprilie 2014 susținători ai Republicii Populare Donețk au așezat drapelul acestui stat nerecunoscut pe clădirea administrației orașului. La 25 august 2014 au avut loc confruntări militare între forțele de securitate ale Ucrainei și grupurile armate ale RP Donețk. Potrivit Consiliului Securității Naționale al
Novoazovsk () [Corola-website/Science/309325_a_310654]
-
Yan pe tron, ca Împăratul Yongle în 1402. Împăratul Yongle stabilit Yan drept capitală secundară și a redenumit-o Beijing, construind Orașul Interzis, restaurând Marele Canal și a stabilit întâietatea examenelor imperiale pentru numirile oficiale. El i-a răsplătit pe susținătorii săi eunuci și i-a folosit ca o contragreutate împotriva „Învățaților-Birocrați” confucianiști. Unul dintre aceștia, Zheng He, a condus șapte curse masive de explorare, în Oceanul Indian până în Arabia și coasta Africii. Apariția de noi împărați și noi facțiuni au diminuat
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
august 2015. În anul 2006, la a doua ediție a evenimentului, unii localnici nu au fost mulțumiți de activitățile de la Roșia Montană . Un Woodstock transilvănean nu este chiar ceea ce ei și-ar fi dorit. La ultima ediție, din 2010, localnicii susținători ai proiectului au fost chiar mai nemulțumiți. Ei spun că nu se regăsesc în zgomotosul festival și că își preferă sărbătorile locale, mai liniștite și cu care s-au obișnuit de atâția ani . Nici sloganul manifestării - „Hai la Roșia Montană
FânFest () [Corola-website/Science/309466_a_310795]
-
își reia postul, protestanții de la Magdalen College au fost readmiși, iar Comisia pentru Cauzele Ecleziastice a fost desființată. În același timp toți magistrații anglicani concediați și-au reprimit posturile, iar regele a renunțat la înființarea unui Parlament compus doar din susținătorii săi. Noul schimb de roluri în administrația statului a aruncat țara în haos. Între timp a fost răspândită în Anglia o declarație semnată de William de Orania, prin care acesta avertiza populația despre "invitația" pe care o primise pentru a
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
major francez și Iacob au fugit la Dublin pentru a se îmbarca spre Franța. Aceasta a fost ultima tentativă a lui Iacob de a-și recupera tronul. Iacob s-a stabilit definitiv la Saint-Germain-en-Laye împreună cu soția sa și câțiva dintre susținătorii săi. Ultima bucurie a lui Iacob a fost nașterea fiicei sale Louisa Maria Teresa Stuart în 1692. Unii dintre susținătorii săi au încercat să-l asasineze pe William al III-lea al Angliei în 1696, dar complotul nu a reușit
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
lui Iacob de a-și recupera tronul. Iacob s-a stabilit definitiv la Saint-Germain-en-Laye împreună cu soția sa și câțiva dintre susținătorii săi. Ultima bucurie a lui Iacob a fost nașterea fiicei sale Louisa Maria Teresa Stuart în 1692. Unii dintre susținătorii săi au încercat să-l asasineze pe William al III-lea al Angliei în 1696, dar complotul nu a reușit. În același an, Ludovic al XIV-lea i-a oferit tronul Poloniei, dar Iacob a refuzat deoarece se temea că
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
I de pe tron. Ioan al Castiliei a fost acompaniat de cavaleri francezi aliați, în timp ce trupe și generali englezi au luptat de partea lui Ioan (vezi Războiul de o sută de ani). Ioan l-a numit atunci pe Nuno Alvares Pereira, susținătorul său loial și talentat, general și protector al Regatului. Invazia a fost respinsă în timpul verii, după Bătălia de la Atoleiros, dar în special în urma bătăliei decisive de la Aljubarrota, din 14 august 1385, în care armata castiliană a fost practic anihilată. Ioan
Ioan I al Portugaliei () [Corola-website/Science/310401_a_311730]
-
numiți tot Alfonso. La scurt timp după, Alfonso a intrat la Academia Militară Regală Sandhurst, în Regatul Unit, pentru a-și continua studiile militare. Pe când era acolo, a emis, pe 1 decembrie 1874, ca răspuns pentru o urare primită de la susținătorii săi, un manifest care îl proclama singurul reprezentativ al monarhiei spaniole. La sfârșitul acelui an, pe când mareșalul Serrano a plecat din Madrid pentru a conduce armata nordică în Războiul Carlist, brigadierul Martinez Campos, care de ceva timp luptase mai mult
Alfonso al XII-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310405_a_311734]
-
Referendumul pentru alegerea sistemul de vot din România, desfășurat la 25 noiembrie 2007, a fost inițiat de președintele României, Traian Băsescu, în data de 23 octombrie 2007. Susținător al votului uninominal majoritar în două tururi de scrutin, Traian Băsescu, a motivat lansarea referendumului din dorința de a consulta cetățenii României în privința sistemului de vot propus de el, singurul în opinia acestuia care asigură necesara reformă a clasei politice
Referendumul pentru schimbarea sistemului de vot din România, 2007 () [Corola-website/Science/310425_a_311754]
-
a lansat termenul de sionism sintetic care, în viziunea lui, trebuia sa îmbine sionismul politic -(linia lui Herzl- cu cea a sionismului practic (a reașezării în Palestina, în tradiția mișcării Hibat Tzion din răsăritul Europei) Rabinul Niemirower a fost printre susținătorii entuziaști ai învățământului modern evreiesc îmbinând studiul iudaismului și al limbii ebraice cu materiile de cultură generală, inclusiv limba țării. Astfel, a încurajat rețeaua de licee „Tarbut” (Cultura), iar în anul 1899 a condus împreună cu dr Lippe prima școală comercială
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
său, generalul Alfonso La Marmora, a construit Arsenalul Militar Maritim al orașului La Spezia. În politica internă a fost un făuritor al ordinii monarhice constituționale, toate reformele sale erau dictate de dorința sa de a împiedica orice insurecție democratico-republicană. Convins susținător al unei Biserici libere într-un Stat liber, a fost interesat în a redimensiona puterea bisericii în înapoiatul regat al Sardeniei, a promovat construirea de grădinițe, a dus o luptă puternică împotriva Iezuiților care dețineau monopolul instrucției. A determinat aprobarea
Camillo Benso Conte de Cavour () [Corola-website/Science/304930_a_306259]
-
și războaiele din fosta Iugoslavie, conflicte în care organizația nu a avut un rol eficient. Din această cauză, Statele Unite și-au utilizat dreptul de veto la renominalizarea lui Boutros-Ghali pentru al doilea termen de cinci ani motivând ineficiența acțiunilor ONU. Susținătorii lui Boutros-Ghali în schimb au acuzat Statele Unite de blocarea acțiunilor ONU. După părăsirea postului de Secretar General al Organizației Națiunilor Unite, Boutros-Ghali a ocupat postul de "Secretar General al Francofoniei", între anii 1997 și 2002, concretizând astfel apropierea sa diplomatică
Boutros Boutros-Ghali () [Corola-website/Science/304925_a_306254]