99,150 matches
-
de închiriat de 75.000 de metri pătrați de spații de birouri clasa A. . În cadrul au sediul companii multinaționale precum: Hewlett-Packard (HP), Luxoft, Infineon Technologies , Garanți Bank, Unicredit Group. Novo Park se află în partea de nord a Bucureștiului, în zona Pipera Complexul de birouri permite accesul atât din Blvd. Dimitrie Pompeiu, cât și de pe Strada Fabrică de Glucoză. În Novo Park a fost deschisă prima cafenea Starbucks dintr-un parc de birouri din România.
Novo Park () [Corola-website/Science/336708_a_338037]
-
zguduit Amatrice în 1672, 1703, 1859 și 1883. Accumoli a fost și el lovit de cutremure în 1627, 1703, 1730 și 1883. Primul cutremur, de 6,2 grade, a avut loc la ora 03:36 (04:36, ora României), în zona Accumoli/Arquata del Tronto (la granița dintre regiunile Lazio și Marche, în centrul Italiei), la adâncimea de doar 4 kilometri. Au urmat alte două mișcări telurice, la orele 04:32 și 04:33, cu intensități de 5,1, respectiv 5
Cutremurul din Italia, august 2016 () [Corola-website/Science/336701_a_338030]
-
a durat două minute și jumătate și, potrivit experților, a avut o putere de distrugere similară cu 1.200 de tone de TNT. Autoritățile italiene spun că acest cutremur a afectat extrem de puternic 10.000 de oameni, aflați chiar în zona epicentrului, foarte puternic peste 230.000 de oameni și puternic - 6,5 milioane de oameni. Seismul a provocat daune serioase în mai multe orașe și comune italiene, însă nu a avut loc în zone intens populate. Cele mai afectate localități
Cutremurul din Italia, august 2016 () [Corola-website/Science/336701_a_338030]
-
fost implicate în operațiunile de căutare și salvare, inclusiv 70 de echipe cu câini salvatori. Logistica a făcut uz de 12 elicoptere, alte nouă aflându-se în rezervă. Facebook a activat funcția Safety Check pentru ca cei care se află în zona afectată de cutremur să-i anunțe pe apropiați, prin intermediul rețelei de socializare, că sunt teferi. Armata Italiei a fost trimisă în zonele afectate pentru a ajuta, iar statul a alocat din trezorerie aproximativ 235 de milioane de euro pentru ajutor
Cutremurul din Italia, august 2016 () [Corola-website/Science/336701_a_338030]
-
cunoscător al limbii și civilizației române, și s-a materializat prin strădania Fundației Culturale Georgiene, care l-a oferit gratuit Primăriei municipiului Iași. Bustul urmează a fi amplasat într-un mic ansamblu memorial din centrul civic al orașului Iași, în zona fostului cimitir.
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]
-
1,3 parseci, 40 de trilioane de km, sau 25 de trilioane de mile) de Terra, în constelația Centaurus. În august 2016, Observatorul European de Sud a anunțat descoperirea planetei Proxima b, o planetă terestră care orbitează steaua sa în zona locuibilă. Planeta orbitează la o distanță de aproximativ 0,05 unități astronomice (7.000.000 km; 5.000.000 mile) de Proxima Centauri, cu o perioadă orbitală de aproximativ 11,2 zile terestre. Temperatura de echilibru a este estimată a
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
000 mile) de Proxima Centauri, cu o perioadă orbitală de aproximativ 11,2 zile terestre. Temperatura de echilibru a este estimată a fi în intervalul în care apa poate exista sub formă lichidă pe suprafața sa, astfel plasându-se în zona locuibilă din Proxima Centauri. În 2016, cercetătorii investigînd potențialul locuibil al Proxima b au sugerat că exoplaneta poate fi cea mai apropiată locație posibilă pentru viața de dincolo de sistemul nostru solar. Cercetătorii cred că apropierea sa de Pământ poate oferi
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
îl primește de la Soare. Cu toate acestea, Proxima Centauri b primește un flux de Raze-X de aproximativ 400 de ori mai mult decât ce primește Pământul. Nu se știe dacă planeta este locuibilă. S-a anunțat că exoplaneta orbitează în zona locuibilă a sistemului planetar al stelei Proxima Centauri, regiune unde, sub condiții și proprietăți atmosferice corecte, apa lichidă ar putea exista pe suprafața planetei. Steaua gazdă este o pitică roșie, cu aproximativ o zecime din masa Soarelui. Ca urmare, stele
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
occidentali se aflau în fața sarcini eliberării Olandei. Feldmareșalul britanic Bernard Montgomery susținea executarea unui singur atac major peste brațele cursului inferior al Rinului. Această acțiunea ar fi permis Armatei a 2-a britanice să ocolească Linia Siegfried și să atace zona industrială Ruhr. Pentru atingerea acestui obiectiv, aliații au lansat pe 17 septembrie Operațiunea Market Garden. Au fost parașutate în Olanda trupe aeropurtate, care trebuiau să asigure cucerirea și păstrarea controlului asupra podurilor de importanță strategică și a orașelor aflate pe
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
au lansat pe 17 septembrie Operațiunea Market Garden. Au fost parașutate în Olanda trupe aeropurtate, care trebuiau să asigure cucerirea și păstrarea controlului asupra podurilor de importanță strategică și a orașelor aflate pe direcția principală de atac a aliaților. În zona cea mai de nord a operațiunii, Divizia I aeropurtată britanică, sprijinită de Regimentul de planoare și Brigada I independentă poloneză de parașutiști a aterizat la Arnhem. Obiectivul parașutiștilor l-a reprezentat cucerirea și apărarea podurilor de peste Nederrijn. Planul lui Montgomery
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
aeropurtate în Olanda, iar pe de alta de trupele terestre care urmau să înainteze dinspre sud, forma finală a planului primind numele de cod „Market Garden”. Planul lui Montgomery prevedea lansarea Diviziei a 101 aeropurtată SUA pentru capturarea podurilor din zona orașului Eindhoven, a Diviziei a 82-a aeropurtate SUA pentru cucerirea podurilor din zona orașului Nijmegen și a Diviziei I aeropurtate britanice (din care făcea parte și Brigada I independentă de parașutiști polonezi) pentru capturarea celor trei poduri peste Rin
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
dinspre sud, forma finală a planului primind numele de cod „Market Garden”. Planul lui Montgomery prevedea lansarea Diviziei a 101 aeropurtată SUA pentru capturarea podurilor din zona orașului Eindhoven, a Diviziei a 82-a aeropurtate SUA pentru cucerirea podurilor din zona orașului Nijmegen și a Diviziei I aeropurtate britanice (din care făcea parte și Brigada I independentă de parașutiști polonezi) pentru capturarea celor trei poduri peste Rin de la Arnhem. În ciuda faptului că generalul american Lewis H. Brereton se afla la comanda
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
singur val în Olanda. În plus, generalul Williams— comandatul avioanelor de transport - a hotărât că piloții săi pot să execute o singură misiune de parașutare pe zi, ceea ce însemna că întreaga divizi, inclusiv brigada independentă poloneză, puteau fi transportați în zona ordonată într-o perioadă de trei zile. În zona de parașutare existau doar puține suprafețe care să poată fi folosite pentru aterizarea planoarelor, iar piloții se fereau să zboare prea aproape de Arnhem, unde puteau fi doborâți de artileria antiaeriană de la
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
avioanelor de transport - a hotărât că piloții săi pot să execute o singură misiune de parașutare pe zi, ceea ce însemna că întreaga divizi, inclusiv brigada independentă poloneză, puteau fi transportați în zona ordonată într-o perioadă de trei zile. În zona de parașutare existau doar puține suprafețe care să poată fi folosite pentru aterizarea planoarelor, iar piloții se fereau să zboare prea aproape de Arnhem, unde puteau fi doborâți de artileria antiaeriană de la aeroportul Deelen. Din aceste motive, Urquhart a fost obligat
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
general aveau să aterizeze în zonele de aterizare „S” și „Z” și să se deplaseze pentru asigurarea siguranței zonelor de parașutare și aterizare pentru zilele următoare, dat fiind faptul că cel puțin trei batalioane de parașutiști aveau să ajungă în zona de parașutare „X”, de unde trebuiau să se deplaseze pe trei drumuri diferite spre Arnhem, pentru asigurarea controlului asupra podurilor. Batalionul al 2-lea comandat de locotenent-colonelul John Frost urma să se deplaseze pe drumul de pe malul râului până în centrul orașului
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
maiorul Frederick Gough care, deplasându-se pe ruta „Leopard”, trebuia să se folosească de elementul surpriză și să cucerească podul rutier. A doua zi, Brigada a 4-a de parașutiști comandată de generalul John (Shan) Hackett trebuia să aterizeze în zona de parașutare „Y” împreună cu unități suplimentare de artilerie, iar restul elementelor Brigăzii aeropurtate trebuiau să ajungă în aceeași zi în zona de aterizare „X”. Cele trei batalioane ale lui Hackett trebuiau să asigure sprijinul pozițiilor deja cucerite de parașutiști în
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
A doua zi, Brigada a 4-a de parașutiști comandată de generalul John (Shan) Hackett trebuia să aterizeze în zona de parașutare „Y” împreună cu unități suplimentare de artilerie, iar restul elementelor Brigăzii aeropurtate trebuiau să ajungă în aceeași zi în zona de aterizare „X”. Cele trei batalioane ale lui Hackett trebuiau să asigure sprijinul pozițiilor deja cucerite de parașutiști în nordul și nord-vestul Arnhemului. În a treia zi, Brigada I de parașutiști polonezi urma să fie lansată la sud de râu
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
aterizare „X”. Cele trei batalioane ale lui Hackett trebuiau să asigure sprijinul pozițiilor deja cucerite de parașutiști în nordul și nord-vestul Arnhemului. În a treia zi, Brigada I de parașutiști polonezi urma să fie lansată la sud de râu în zona de parașutare „K”. După traversarea podului, polonezii trebuiau să se alăture camarazilor din zona de est a orașului, făcând joncțiunea cu subunitățile de artilerie aduse cu planoarele în zona de aterizare „L”. Brigada I aeropurtată avea să aibă ca sarcină
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
cucerite de parașutiști în nordul și nord-vestul Arnhemului. În a treia zi, Brigada I de parașutiști polonezi urma să fie lansată la sud de râu în zona de parașutare „K”. După traversarea podului, polonezii trebuiau să se alăture camarazilor din zona de est a orașului, făcând joncțiunea cu subunitățile de artilerie aduse cu planoarele în zona de aterizare „L”. Brigada I aeropurtată avea să aibă ca sarcină apărarea localității Oosterbeek în zona de vest a perimetrului, iar Brigada I de parașutiști
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
parașutiști polonezi urma să fie lansată la sud de râu în zona de parașutare „K”. După traversarea podului, polonezii trebuiau să se alăture camarazilor din zona de est a orașului, făcând joncțiunea cu subunitățile de artilerie aduse cu planoarele în zona de aterizare „L”. Brigada I aeropurtată avea să aibă ca sarcină apărarea localității Oosterbeek în zona de vest a perimetrului, iar Brigada I de parașutiști avea ca sarcină zona de sud a podurilor. Odată ce Corpul XXX ar ajuns în apropierea
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
traversarea podului, polonezii trebuiau să se alăture camarazilor din zona de est a orașului, făcând joncțiunea cu subunitățile de artilerie aduse cu planoarele în zona de aterizare „L”. Brigada I aeropurtată avea să aibă ca sarcină apărarea localității Oosterbeek în zona de vest a perimetrului, iar Brigada I de parașutiști avea ca sarcină zona de sud a podurilor. Odată ce Corpul XXX ar ajuns în apropierea capului de pod, Divizia de infanterie a 52-a trebuia să fie debarcate pe aeroportul Deelen
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
orașului, făcând joncțiunea cu subunitățile de artilerie aduse cu planoarele în zona de aterizare „L”. Brigada I aeropurtată avea să aibă ca sarcină apărarea localității Oosterbeek în zona de vest a perimetrului, iar Brigada I de parașutiști avea ca sarcină zona de sud a podurilor. Odată ce Corpul XXX ar ajuns în apropierea capului de pod, Divizia de infanterie a 52-a trebuia să fie debarcate pe aeroportul Deelen, de unde să sprijine forțele terestre de la nord de Rin. Restul unităților ale diviziei
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
nord de Rin. Restul unităților ale diviziei trebuiau să se deplaseze terestru urmând Corpul XXX. Toate unitățile aliate trebuiau să fie reaprovizionate pe calea aerului de Grupurile RA 38 și 46 , prima parașutare de provizii urmând să fie făcută în zona „L” în a doua zi a operațiunii, următoarele parașutării urmând să fie făcute în zona „V”. Datorită calității slabe a informațiilor militare, britanicii se așteptau la o rezistență redusă din partea militarilor germani, din care majoritatea ar fi făcut parte din
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Toate unitățile aliate trebuiau să fie reaprovizionate pe calea aerului de Grupurile RA 38 și 46 , prima parașutare de provizii urmând să fie făcută în zona „L” în a doua zi a operațiunii, următoarele parașutării urmând să fie făcute în zona „V”. Datorită calității slabe a informațiilor militare, britanicii se așteptau la o rezistență redusă din partea militarilor germani, din care majoritatea ar fi făcut parte din trupele de rezervă. Britanicii nu se așteptau ca germanii să poată opune o rezistență puternică
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
faze ale bătăliei. Garnizoana orașului era sub comanda generalului Friedrich Kussin. În plus, II. SS-Panzerkorps comandate de „Obergruppenführer” Wilhelm Bittrich (format din resturile Diviziei a 9-a Panzer „Hohenstaufen” și Diviziei a 10-a Panzer „Frundsberg’”) a fost transferate în zona de nord a Arnhemului pentru reorganizare și refacere. Deși II. SS-Panzerkorps suferise pierderi grele ca să străpungă încercuirea de la Falaise, în rândurile sale se aflau veterani experimentați, care se adăugau efectivelor germane din zonă, al căror număr era mult peste ce
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]