144,219 matches
-
TEXTE 1. Critica tiraniei Celor Treizeci și a democrației ateniene (Scrisoarea a VII-a, 324c-325c) Constituția Cetății, pe atunci în vigoare, fiind respinsă de multă lume, din diferite motive, s-a petrecut o schimbare. În urma acestui eveniment, a apărut o Adunare de cincizeci și unu de bărbați, cu rangul de arhonți ai puterii, din rândul cărora unsprezece aveau sarcina să lucreze pe teritoriul Orașului, zece în cel al Pireului; ambele categorii aveau obligația să guverneze instituțiile publice și să se ocupe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
rangul de arhonți ai puterii, din rândul cărora unsprezece aveau sarcina să lucreze pe teritoriul Orașului, zece în cel al Pireului; ambele categorii aveau obligația să guverneze instituțiile publice și să se ocupe de schimburile de piață; ceilalți membri ai Adunării, treizeci la număr, se bucurau de puteri depline în activitatea lor de guvernare șautocratăț. Unii dintre ei s-a întâmplat să-mi fie rude și prieteni foarte apropiați. Iată de ce m-au invitat, de îndată, să particip la guvernare, oferindu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
spus eu - în măsura în care căpeteniile sunt în stare, ele însele, să aibă partea leului, atunci când îi deposedează pe cei avuți și când împart poporului. Așa, deci, pun mâna. Aceștia, care sunt deposedați, sunt siliți să se apere, spunând și făcând în adunarea poporului orice pot. Cum de nu? Sunt totuși învinovățiți de către celălalt grup - chiar dacă nu doresc vreo revoluție - că uneltesc împotriva poporului și că sunt oligarhi. Ei bine? Până la urmă, după ce văd că poporul, chiar dacă nu de bunăvoie, ci în neștiință
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a lua parte la sacrificiile și jocurile în cinstea acestor zei, și în măsura posibilului trebuie trimiși cât mai mulți ambasadori totodată cât mai morali și mai nobili care să facă astfel încât cetatea noastră să dobândească o bună reputație în adunările sacre și în cele dedicate păcii, conferindu-i un renume glorios care să-l contrabalanseze pe acela al războinicilor ei și care, o dată întorși acasă, îi vor învăța pe tineri că orânduirea politică a celorlalte state este inferioară față de cea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pentru virtute, în al doilea rând din zece dintre cei mai bătrâni gardieni ai legilor și, de asemenea, din responsabilul cu educația aflat în funcție și din cei anteriori acestuia din urmă. Nici unul dintre ei nu va veni singur la adunare, ci însoțit de un tânăr între treizeci și patruzeci de ani pe care îl va fi ales. ș...ț În fața acestei adunări se va prezenta, de îndată ce se va fi întors, observatorul orânduirilor existente la alți oameni și va spune dacă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aflat în funcție și din cei anteriori acestuia din urmă. Nici unul dintre ei nu va veni singur la adunare, ci însoțit de un tânăr între treizeci și patruzeci de ani pe care îl va fi ales. ș...ț În fața acestei adunări se va prezenta, de îndată ce se va fi întors, observatorul orânduirilor existente la alți oameni și va spune dacă a auzit despre instituirea unor legi, despre educația și despre creșterea știneretuluiț, iar dacă el însuși a reflectat la anumite lucruri, le
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în vreo privință mai bun decât la plecare, i se va arăta recunoștință cel puțin pentru zelul său; dacă a revenit cu mult mai bun, va fi mult mai elogiat în timpul vieții, iar după moarte îi vor fi rânduite, de către adunare, cinstirile cuvenite. Iar dacă va părea că s-a întors corupt nu va avea relații nici cu tinerii, nici cu vârstnicii, în ciuda pretențiilor sale de înțelepciune. Dacă se supune magistraților, să trăiască asemenea unui simplu particular, iar dacă nu, să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
parte, așa cum știm cu toții, sfârșitul lui Socrate e comparabil cu cel al Antigonei: dreptul e judecat și condamnat de rațiunea Cetății (rațiune care, de data aceasta, nu mai e obiectivată în persoana unui conducător, ci e diseminată democratic la scara adunării care dă verdictul). În fine, e și acesta un lucru știut, întreaga tradiție a interpretării platonice consideră Republica drept textul cel mai puțin socratic și cel mai personal platonic. Astfel că ne găsim, dintru început, în fața unei mulțimi de întrebări
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în strânsă legătură cu pofta de putere. Platon gândește lucrurile în aceeași notă: „A fi în stare, zic eu, să convingi prin discursuri pe judecători în tribunale, pe senatori în senat, în ecclesia pe membri ecclesiei, precum și în oricare altă adunare care ar fi o altă adunare cetățenească. Datorită acestei puteri, sclav îți va fi medicul, sclav va fi pedotribul, iar comerciantul va vedea că agonisește nu pentru sine, ci pentru altul, pentru tine care ești în stare să vorbești și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
putere. Platon gândește lucrurile în aceeași notă: „A fi în stare, zic eu, să convingi prin discursuri pe judecători în tribunale, pe senatori în senat, în ecclesia pe membri ecclesiei, precum și în oricare altă adunare care ar fi o altă adunare cetățenească. Datorită acestei puteri, sclav îți va fi medicul, sclav va fi pedotribul, iar comerciantul va vedea că agonisește nu pentru sine, ci pentru altul, pentru tine care ești în stare să vorbești și să convingi mulțimile”. A avea putere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
conceput mai mult sau mai puțin direcționat, de fiecare actor social. La nivelul acesta nu contează atât de mult adevărul, cât persuasiunea. Există o polimorfie a falselor evidențe care „îngroapă” cu regularitate adevărul. „Așadar oratorul nu învață tribunalele și celelalte adunări despre lucrurile drepte și nedrepte, ci doar le convinge.” Între demagogia contemporană și cea a anticilor nu există, după cum se vede, decât diferențe formale. Oratorul politic nu este în zilele noastre, precum cel al Antichității, decât un simplu lingușitor al
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aceea s-au imaginat o serie de metode, urmărind avantajul lucrului în grupă fără a face apel și la asociații necontrolate rațional. Se stimulează creativitatea prin grup (după Stoica, A., pp. 194-197). c. Metoda „6-3-5”. Este vorba de împărțirea unei adunări în grupuri de 6 persoane, în care fiecare propune 3 idei într-un timp maxim de 5 minute. Primul grup discută problema și, pe o fișă, sunt trecute trei idei, fiecare formând capul unei coloane sub care se vor trece
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
simțită prezența în raționamente a unei serii de categorii și principii. Psihologul rus P. Galperin, căutând să ilustreze modul de formare a operațiilor mintale specifice, s-a servit de exemplul felului în care copiii din clasa întâi învață operații de adunare. a. Mai întâi, învățătorul prezintă elevilor două mulțimi: în una numără cinci bile, iar în cea de-a doua, trei. Apoi contopește grămezile și numără ceea ce rezultă: opt bile. b. În a doua fază, copiii acționează ei singuri, numărând cinci
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu materiale concrete, acțiunea trece pe plan verbal. Copiii spun: cinci cireșe și cu trei cireșe, fac opt cireșe; cinci vrăbiuțe și cu trei vrăbiuțe fac opt vrăbiuțe etc. d. În faza ulterioară începe interiorizarea operației, elevii rostind în minte adunările, dar tot așa de rar cum le-ar spune cu glas tare (unii chiar mișcă ușor buzele, exteriorizare a vorbirii interioare). e. Interiorizarea se desăvârșește atunci când calculul se automatizează și adunarea se face rapid, schematic, detaliile exprimării nemaifiind conștiente. Desigur
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
faza ulterioară începe interiorizarea operației, elevii rostind în minte adunările, dar tot așa de rar cum le-ar spune cu glas tare (unii chiar mișcă ușor buzele, exteriorizare a vorbirii interioare). e. Interiorizarea se desăvârșește atunci când calculul se automatizează și adunarea se face rapid, schematic, detaliile exprimării nemaifiind conștiente. Desigur, nu în toate cazurile o acțiune exterioară trebuie să parcurgă toate aceste etape pentru a se interioriza. Pe măsură ce copilul ajunge la un bagaj important de operații mintale, interiorizarea unei acțiuni noi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Când avea 2 ani și jumătate, a citit o cărticică, Cobwebs to Catch Flies, și înainte de a împlini 3 ani știa să semneze.” (Cox, 1926, pp. 41-42) La 4 ani cunoștea toate substantivele, adjectivele și verbele active din latină, făcea adunări și înmulțiri, deslușea texte în limba franceză și putea să spună cât este ceasul. La 5 ani dădea citate din Walter Scott. La 6 ani era familiarizat cu Iliada și Odiseea. La 7 ani citea Shakespeare, de plăcere, și putea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în funcție decât după aprobarea ei de către Consiliul de Miniștri. Între 1948 și 1990, la conducere s-au aflat, între alții, Athanase Joja, Ilie G. Murgulescu, Miron Nicolescu, Theodor Burghele, Gheorghe Mihoc, Radu Voinea. Din 1990, conducerea, aleasă numai de Adunarea generală, este formată dintr-un Birou, alcătuit din președinte, patru vicepreședinți și secretarul general, și din Prezidiu, format din membrii Biroului, precum și din președinții de secții și de filiale. Din 1990, funcția de președinte a fost deținută de Mihai Drăgănescu
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
1998). Din 1879 s-a instituit și calitatea de președinte de onoare și protector al instituției academice, deținută succesiv de suveranii țării; în 1948 s-a păstrat doar calitatea de președinte de onoare, în care s-a aflat președintele Marii Adunări Naționale, calitate păstrată până în 1969; titlul de președinte de onoare a mai fost conferit în 1985 președintelui Republicii și s-a menținut până în 1989. La sfârșitul anului 2001, Parlamentul României a adoptat o nouă lege privind organizarea și funcționarea A
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
vechi ale iluminării maselor și păstrării identității naționale: „promovarea prosperității fizice, morale și intelectuale a națiunii române”30. Secția Medicală și Biopolitică a Astrei a fost creată tot atunci. Arhitectul ambelor transformări era Iuliu Moldovan. Un an mai târziu, la adunarea anuală a Astrei de la Zalău, Moldovan a reușit să impună o nouă serie de schimbări. Membrii cu drept de vot ai Astrei au aprobat introducerea unui nou obiectiv printre cele formulate În statutul organizației: „șsăț alcătuiască un program de muncă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Iași, 1996. 71. Vezi capitolul 1. 72. Iuliu Moldovan, „Cuvântul președintelui Astrei”, Transilvania, vol. 67, septembrie-octombrie, pp. 489. 73. Hitchins, Rumania, pp. 416-25. 74. Moldovan, Statul etnic, p. 7. 75. Paul, Controlling Human Heredity. 76. Iuliu Moldovan, „Cuvânt la deschiderea Adunării generale din Târgu-Mureșului”, Transilvania, vol. 65, nr. 5, septembrie-octombrie, 1934, pp. 312-313. 77. Moldovan, Statul etnic, p. 18. 78. Moldovan et. al., Tratat, p. 8. 79. Făcăoaru, Curs de eugenie, p. 64. 80. Făcăoaru, Curs de eugenie, p. 64 81
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de membri. Am citat În text numărul mai mare pentru că acesta este menționat la o dată ulterioară articolului semnat de Moldovan. Nici una din surse nu face vreo remarcă explicită despre compoziția etnică a organizației. 102. „Discurs rostit de Simion Mehedinți la adunarea generală a Societății Regale Române de Geografie”, Timpul, vol. 5, nr. 1473, 16 iunie 1941, p.11. 103. Nicolae Roșu, „Școala caracterului”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 2, 15 octombrie 1940, p. 1. 104. Iordache Făcăoaru, „Valoarea biorasială a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Astra și Uniunea Femeilor Române”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 4, aprilie 1927, pp. 119-122. Moldovan, Iuliu, „Combaterea boalelor venerice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 1, ianuarie 1927, pp. 16-18. Moldovan, Iuliu, „Cuvânt de deschidere a Adunării Generale a «Astrei» din Timișoara”, Transilvania, vol. 68, nr. 5, septembrie-octombrie 1937, pp.365-372. Moldovan, Iuliu, „Cuvânt Înainte!”, Transilvania, vol. 65, nr. 1, ianuarie-februarie 1934, pp. 1-2. Moldovan, Iuliu, „Cuvânt inaugural la Adunarea Generală a «Astrei» (5 noemvrie 1944)”, Transilvania
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
16-18. Moldovan, Iuliu, „Cuvânt de deschidere a Adunării Generale a «Astrei» din Timișoara”, Transilvania, vol. 68, nr. 5, septembrie-octombrie 1937, pp.365-372. Moldovan, Iuliu, „Cuvânt Înainte!”, Transilvania, vol. 65, nr. 1, ianuarie-februarie 1934, pp. 1-2. Moldovan, Iuliu, „Cuvânt inaugural la Adunarea Generală a «Astrei» (5 noemvrie 1944)”, Transilvania 75, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1944, pp. 743-746. Moldovan, Iuliu, „Cuvânt la deschiderea Adunării generale din Târgu-Mureșului”, Transilvania, vol. 65, nr. 5, septembrie-octombrie 1934, pp.312-313. Moldovan, Iuliu, „Cuvântul Președintelui «Astrei»”, Transilvania, vol. 67
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pp.365-372. Moldovan, Iuliu, „Cuvânt Înainte!”, Transilvania, vol. 65, nr. 1, ianuarie-februarie 1934, pp. 1-2. Moldovan, Iuliu, „Cuvânt inaugural la Adunarea Generală a «Astrei» (5 noemvrie 1944)”, Transilvania 75, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1944, pp. 743-746. Moldovan, Iuliu, „Cuvânt la deschiderea Adunării generale din Târgu-Mureșului”, Transilvania, vol. 65, nr. 5, septembrie-octombrie 1934, pp.312-313. Moldovan, Iuliu, „Cuvântul Președintelui «Astrei»”, Transilvania, vol. 67, nr. 5, septembrie-octombrie 1936, p. 489. Moldovan, Iuliu, „Educația fizică și morală În cadrele «Astrei»”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București, 1967, pp.30-31. *** „Denatalitate În Oltenia?”, Revista, Institutului Social Banat-Crișana, vol.10, mai-august 1942, pp. 529-530. *** „Din activitatea Secției femenine”, În Calendarul Asociatiunii pe anul comun 1938 (pp. 126-131), Editura Asociațiunii, Sibiu, 1938. *** „Discurs rostit de Simion Mehedinți la adunarea generală a Societății Regale Române de Geografie”, Timpul, vol. 5, nr. 1473, 16 iunie 1941, p. 11. *** „Discursul d-lui Iuliu Maniu”, Dreptatea, vol. 7, nr. 1878, 19 decembrie 1933, p. 1. *** „Instituțiunile sanitare și de ocrotire din Ardeal”, Sănătatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]