12,241 matches
-
de est (Allen Ginsberg și Gregory Corso), cei de pe coasta de vest (Gary Snyder și Michael McClure), afro-americani (Bob Kaufman și LeRoi Jones, devenit Amiri Baraka, după modele Black Power și Nation of Islam, precum Muhammad Ali), așa cum apar în antologia îngrijită de Ann Charters, The Portable Beat Reader. Sintagma "Beat Generation" a fost folosită de Jack Kerouac într-o conversație cu John Clellon Holmes pentru a defini o mișcare nonconformistă în New York. În argoul cântăreților afro-americani de bebop, beat însemna
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
invite, și să se invite, la practicarea artei de a pierde lucruri, mai întâi banale, deși importante, precum cheile, pentru a putea să suporte pierderi mult mai dureroase mai târziu. Una din poeziile lui Bishop cel mai des prezente în antologii este "The Fish" (North and South), un text revelator în privința artei sale poetice. După cum s-a zis mai sus, poezia pare ancorată în lumea reală (deși aici Bishop apare ca pescar într-o barcă neancorată, plutind, e adevărat, aproape de țărm
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
au păstrat moștenirea culturală Yoruba teoria profesorului afro-american de la Harvard, care fără îndoială era la curent cu aceste fenomene contemporane. Profesorul Gates a fost, pe lângă deținătorul multor altor funcții și poziții importante în comunitatea academică, editorul versiunii afro-americane a prestigioasei antologii Norton. Și-a dovedit talentul de povestitor dotat cu patos și cu simțul umorului, ce poate concura chiar cu the signifying monkey, în memoriile sale publicate în 1994, Colored People, un text ce descrie dificultățile perioadei în care a crescut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
scriitori precum Roth, DeLillo, Pynchon, McCarthy și autori de penny dreadfuls (poveste de groază ieftină, de doi bani), King fiind printre ei. Stephen King a manifestat interes pentru poveștile de groază ieftine de mic copil; în loc de victorienele penny dreadfuls, devora antologiile de benzi desenate horror Tales from the Crypt, atât de populare în rândul copiilor la începutul anilor cincizeci încât părinții și autoritățile din educație au apelat la Congresul american să facă demersuri pentru interzicerea lor, lucru realizat în 1954. Dacă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
decât un singur cititor. În afară de definiții vagi precum cea de mai sus, și de îndemnul de a submina burghezia, această importantă școală poetică americană contemporană poate fi descrisă printr-un număr de poeți ce au apărut într-o serie de antologii ce au gravitat în jurul publicației L=A=N=G=U=A=G=E, precum, pe lângă numitul Ron Silliman, Bruce Andrews, Rae Armantrout, Steve Benson, Charles Bernstein, David Bromige, Clark Coolidge, Alan Davies, Ray Di Palma, Robert Grenier, Carla Harryman, Lyn
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
dificultăți, deși cu oarecari contradicții. Fondul „romantic” al sensibilității lui Voronca, ce subminează proiectul acelei „ordini sinteză obiectivă, clasică, integrală”, pregătește o atare tranziție. În plin „integralism”, el reabilitează conceptul de inspirație, scriind, de exemplu, în Note despre poem și antologie, că: „Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrângeri de dincolo” și că: „Asemeni Ioanei d’Arc, poetul aude voci”. Cu cât înaintează în timp, această reabilitare e tot mai explicit afirmată, astfel încât în eseurile-poem tipărite în paginile revistei unu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
munci de „laborator” (Cf. Cornel Mihai Ionescu, Generația lui Neptun (Grupul 63), București, E.P.L.U., 1967, pp. 160-168). Ideea a fost preluată și de cercetătorii români ai avangardei, printre care, mai recent, Marin Mincu (v. Introducere... la Avangarda literară românească, antologie, București, Ed. Minerva, 1983). 4 I. Voronca, „Pentru poezie”, în Adevărul, nr. 15.745, 16 mai 1935, p. 1. . M. Blanchot, Op. cit., p. 93. . Între mine și mine, în unu, 1929, nr. 19. . Ibidem. . Semnat „unu”, în nr. 29, 1930
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
1929, nr. 13. . Ibidem. . v. unu, 1929, nr. 16. . „Poeme în aer liber” de Stephan Roll, loc. cit. . Între mine și mine, loc. cit. . Radiografie, loc. cit. . „Poeme în aer liber” de Stephan Roll, loc. cit. Note despre poem și antologie, loc. cit. . Coliva lui Moș Vinea, în unu, 1930, nr. 29. . Gramatică, loc. cit. . Glasuri, în Punct, 1925, nr. 8. . A doua lumină, loc. cit. Copacul centaur, în vol. Act de prezență, ed. cit., p. 152. . Scrisoare netrimisă, în vol
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
gânditor al secolului al XX-lea", iar Claude Mauriac îi evalua opera ca fiind "noul Discurs asupra metodei". Din păcate, opera lui Ștefan Lupașcu a fost și încă este destul de puțin cunoscută în România. Înainte de 1989, a apărut doar o antologie în traducerea lui Vasile Sporici, cu un Cuvânt înainte de Constantin Noica, sub titlul aproximativ adecvat Logica dinamică a contradictoriului.299 Abia în ultimii ani s-au tradus câteva cărți dintre cele 15 ale sale, după înființarea Fundației "Ștefan Lupașcu", datorată
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ninsoarea". Unitatea dialogică a lumii-lumen răsare în imaginarul lui C. D. Zeletin chiar și în ipostaza artistului care e mai degrabă solitar decât solidar, după o altă mărturie a poetului. Ea se împlinește în orizontul misterelor lumii ca afectivitate. Pentru antologia la care mă refer, nu întâmplător autorul a ales titlul Nu-i mai ajunge sufletului..., poem din care și citez: "Nu-i mai ajunge sufletului, nu, / să zică: ție, tine, te și tu, / încât îmi pare, în secunde stranii, /că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
identitate. Temele postmodernității, Editura Paralela 45, Pitești, 2004. 215 Idem, Postmodernism. Din dosarul..., op. cit., p. 294. 216 De fapt, termenul a fost creat încă din deceniul șapte al secolului al XIX-lea, resuscitat în 1934 de Federico de Onis, în Antologia de la poesia espagñola e hispanoamericana, 1882-1932, iar după 1940 de Dudley Fitts (Antology of Contemporary Latin-American Poetry, 1942) și de Arnold Toyenbee (A study of History, VII, 1947). 217 Ibidem, p. 300. 218 Ibidem, p. 303. 219 Ibidem, p. 298
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
urmărit de inorog”, „cei trei prieteni”, „cele patru racle”, „orașul care-și schimba conducătorul în fiecare an”, vor deveni faimoase) și istorisiri exemplare (acele pilde care în literatura română se vor desprinde din roman și vor evolua independent în mici antologii), și convertirea se produce. Dar intră în scenă consilierii împăratului. Varahia („vizirul”) pune la cale o falsă dezbatere, în care un „vrăjitor”, Nahor (un simili Varlaam), va discuta cu înțelepții împărătești și concluzia va fi că religia creștină, „apărată” de
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
Alexandru Țipoia, București, 1980; Crepuscularia, pref. Gh. Bulgăr, cu un portret de George Tomaziu, București, 1992; Itinerarii oxidate, pref. Emil Manu, București, 1999; Îmblânzitorul mușcătoarelor neliniști, pref. Valeriu Râpeanu, postfață George Anca, cu un portret de Dragoș Morărescu, București, 2002. Antologii: Creația în artă văzută de Tudor Arghezi, E. Lovinescu, Lucian Blaga..., București, 1994. Traduceri: John R. W. Scott, Galateni. O singură cale, Cluj-Napoca, 1993. Repere bibliografice: Ștefan Baciu, „Alter ego!”, UVR, 1943, 4; Traian Chelaru, „Alter ego!”, UVR, 1943, 4
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
Sîrbu, Eugen Barbu, Mihai Sin, Sorin Titel, Radu Petrescu, Romulus Guga (pagini din romane inedite), Radu Cosașu, Alexandru Ivasiuc, Bujor Nedelcovici, Gabriela Adameșteanu, Alexandru George, Ion Vlasiu, Nicolae Manolescu, Ion Lăncrănjan, Mircea Horia Simionescu, Dana Dumitriu, Valentin Șerbu ș.a. În cadrul „Antologiei science-fiction”, alături de numeroase texte ale unor scriitori străini, apar povestiri semnate de Ov. S. Crohmălniceanu, Constantin Abăluță, Vasile Andru, Constantin Cubleșan. Literatura memorialistică este amplu reprezentată prin numeroase pagini de jurnal, autori fiind Liviu Rebreanu, Veturia Goga, Mircea Eliade, Radu
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Emil Isac. Rețin atenția și paginile de memorialistică ale lui Vasile Netea, o autobiografie Ion Chinezu (1982), articolele ocazionate de centenarul Liviu Rebreanu (1985), un dialog epistolar Lucian Blaga - D. D. Roșca, cu o prezentare de Mircea Cenușă (1986), o antologie lirică Nichita Stănescu (1984). V. mai include o cronică a revistelor literare din țară și străinătate, o rubrică de noutăți culturale și informații din actualitatea literară, concursuri literare, reportaje, studii de filosofie a limbii, de istorie (la rubrica „Documentele continuității
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
factură renascentistă, larg răspândită în secolul al XVI-lea. În douăzeci de predici prelucrează selectiv și cu intervertirea textelor cartea scriitorului neogrec Damaschin Studitul, Tezaurul sau Comoara (după un intermediar est-slav). Dă și un palimpsest al traducerilor anterioare, și o antologie creștină, cu deosebite virtuți literare. Știe să depășească structura și normele compoziționale, destul de simple, ale vechilor modele, supunându-le unor transformări artistice sub influența literaturii omiletice ucrainene, ruse sau polone, tot mai complexă în epoca barocă. O serie de componente
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
în reviste literare, se tipărește în 1960, în colecția „Luceafărul”. Publică în cincisprezece ani nouă cărți (câteva pentru copii), fără să ajungă a fi considerat un scriitor prolific; acestea nu sunt masive, multe povestiri trecând dintr-un volum în altul. Antologia Întâlnire târzie (1981) va regrupa în nici trei sute cincizeci de pagini esențialul prozei sale. Memoria contemporanilor păstrează despre V. imaginea unui om de o inteligență sclipitoare, de o mare delicatețe sufletească și de o bună dispoziție contagioasă; prezența lui (alături de
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
prin diversitatea tematică și stilistică a liricii antologate. Culegeri: Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Etnografice, Blaj, 1929; Flori de câmp (Doine, strigături, bocete, balade), îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976. Antologii: Legendariu românesc, Blaj, 1884. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 44; Ioan Rațiu, Studii și biografii, Blaj, 1904, 130-142; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914, 172-176, 217-223; Al. Lupeanu, Folcloriștii Blajului, „Comoara satelor”, 1925, 3; Predescu, Encicl., 897; Virgil
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
a mai prefațat opere de Madame de Lafayette, La Fontaine, Racine, Balzac, Georges Courteline, Prosper Mérimée, Sainte-Beuve sau un volum consacrat dramaturgilor francezi contemporani. Tot postum au fost editate traducerile din Eugen Ionescu (piesele Lecția și Scaunele, în 1968), precum și antologia dedicată moraliștilor francezi (1966). SCRIERI: Racine, București, 1956; Delacroix, București, 1960; Cours de littérature française. Le dix-septième siècle, București, 1962; Moraliștii francezi, București, 1963; Oameni și idei, București, 1968. Traduceri: Ion Creangă, Contes et récits, în Ion Creangă, Oeuvres choisies
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
București, 1985; Vindecare în păcat, postfață Constantin Trandafir, Galați, 1991; Daimonia, Galați, 1995; Corabia - labirintul celălalt, ed. bilingvă, tr. Constantin Frosin, Galați, 1996; Sunt putred de tine, București, 1998; Domnișoara Cucută, București, 2001; Clipa tăind subțire hohotul zăpezii, Iași, 2003. Antologii: Datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, Galați, 1997. Repere bibliografice: Vasile Iancu, „Harfele grâului”, ATN, 1977, 2; Ulici, Prima verba, II, 134-135; Gabriel Mardare, „Corabia seminței”, CL, 1979, 2; Dan Alexandru Condeescu, Poeți gălățeni, LCF, 1979, 32; Radu
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
Opere, VIII, 7, 164-168; Constantin Fântâneru, „Primăvara în țara fagilor”, UVR, 1939, 1; Vintilă Horia, „Primăvara în țara fagilor”, G, 1939, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 822, Ist. lit. (1982), 906; Ion Șiugariu, „Izvoare”, RFR, 1943, 1; Iulian Vesper, în Antologie rădăuțeană, îngr. și pref. E. Ar. Zaharia, Cernăuți, 1943, 134-135; Radu Enescu, Destinul Aspaziei Ciobanu, TR, 1957, 22; I. Vitner, Creație și sinteză, GL, 1957, 26; Cornel Regman, Al cincilea mit, VR, 1957, 7; Radu Popescu, „Glasul”, CNT, 1957, 30
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
S. Eliot și Paul Valéry (1978). Beneficiază de burse Fulbright în Statele Unite ale Americii, predând la universități din Binghamton (New York, 1991-1992) și Berkeley (California, 1997-1998). Debutează în 1970 la „Secolul 20” cu o traducere din James Joyce, iar editorial cu antologia de texte de poetică engleză Quicksands of Criticism, apărută în 1980. E prezentă cu eseuri și interviuri cu scriitori de expresie anglo-americană în „Caiete critice”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”. A alcătuit manuale, cursuri, precum și antologii, însoțite de studii introductive
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
Joyce, iar editorial cu antologia de texte de poetică engleză Quicksands of Criticism, apărută în 1980. E prezentă cu eseuri și interviuri cu scriitori de expresie anglo-americană în „Caiete critice”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”. A alcătuit manuale, cursuri, precum și antologii, însoțite de studii introductive analitice: Later 20th Century British Poetry (1984), Modern British Short Fiction (1987) și 29 Postwar American Poets (1989), a semnat traduceri din și în engleză. În volumul Censorship în Romania, apărut la Budapesta în 1998, intervievează
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
in Romania, Budapesta, 1998; Moderato 7, îngr. Dumitru M. Ion, cu ilustrații de Cristina Ioana Vianu, București, 1998; British Literary Desperadoes at the Turn of the Millenium, București, 1999; Foarte, București, 2001; Alan Brownjohn and the Desperado Age, București, 2003. Antologii: The Quicksands of Criticism. An Anthology of Essays on Poetry and Criticism of English Literature in the Modern Age, București, 1980; Lather 20th Centrury British Poetry, introd. edit., București, 1984; Modern British Short Fiction, introd. edit., București, 1987; 29 Postwar
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
șef de secție la ziarul „Tinerimea Moldovei” (1968-1971, 1973-1979), la revista „Nistru” (1988-1992), redactor-șef la Editura Literatura Artistică și la Studioul Moldova-film, director la Editura Hyperion (1995). V. debutează cu poezii la „Tinerimea Moldovei” în 1965, și editorial cu antologia de nuvele Vânt și lumină, după aproape un deceniu, în 1974. Al doilea volum, tot o culegere de proză scurtă, Maria (1977), este urmată de romanele Inele de iarbă (1981), Râul și frunza (1982), Omul din oglindă (1984), Ecouri. Studioul
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]