13,008 matches
-
în Munții Baraolt. Ape minerale. Localitatea Vâlcele este situată în partea sud-vestică a județului Covasna, la poalele sudice ale Munților Bodoc, la o altitudine de 590 m, pe DN13E, Sfântu Gheorghe - Vâlcele - Araci și este străbătută de pârâul Vâlcele. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului aduc dovezi materiale ale ale existenței unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, în locul numit "Drumul Săcuiesc", lângă pârâul "Ciuntit", s-a descoperit un topor perforat de piatră lustruită, de formă migdaloidă, cu
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
Aruncuta (în , în , în trad. "Fântână de Aur") este un sat în comuna Suatu din județul Cluj, Transilvania, România. În perioada 1846-1847 cercetările arheologice au scos la iveală mai multe obiecte din epoca română, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. În hotarul satului a fost găsit un topor până
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Aruncuta (în , în , în trad. "Fântână de Aur") este un sat în comuna Suatu din județul Cluj, Transilvania, România. În perioada 1846-1847 cercetările arheologice au scos la iveală mai multe obiecte din epoca română, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. În hotarul satului a fost găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat, de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în perioada 1968 - 1972. Este considerat artizanul modernizării municipiului Cluj-Napoca în perioada socialismului Pictorii Alexandru Cherecheș, Mihai Cherecheș, Mircea Corpodean și Mihu Luca întregesc zestrea culturală a satului. Prima atestare documentara a satului Aruncuta datează din 18 noiembrie 1346. Cercetările arheologice făcute de-a lungul timpului și consemnate în literatura de specialitate atestă locuirea teritoriului satului Aruncuta cel puțin din epoca bronzului. În hotarul satului au fost descoperite o serie de vestigii arheologice, precum o secera de bronz cu buton, un
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
satului Aruncuta datează din 18 noiembrie 1346. Cercetările arheologice făcute de-a lungul timpului și consemnate în literatura de specialitate atestă locuirea teritoriului satului Aruncuta cel puțin din epoca bronzului. În hotarul satului au fost descoperite o serie de vestigii arheologice, precum o secera de bronz cu buton, un celt de bronz cu plisc și cu corpul de secțiune ovala, un fragment de picior de vas de lut, de la sfârșitul epocii bronzului, În punctele la Cremeniș, Cânepiști și la „Râtul Jii
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
unei cladiri române reprezentând blocuri mari de piatră cioplita sub forma unor stâlpi de susținere (coloane). Se presupune că acele tuburi de apeducte ar avea legătură cu așezarea din zona Cremeniș - Ciurgău în care s-au descoperit și alte vestigii arheologice române. În Aruncuta au existat mai multe familii nobiliare, între care familia "Medjes de Band" în prima jumătate a secolului al XIV-lea, familia de nobili catolici "Bogáth de Juc" în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
statisticile consemnează și câteva familii de evrei. În anul 1967 s-a descoperit un important tezaur monetar cuprinzând 251 monede din argint, păstrate într-o cană de cositor, emise în mai multe regiuni ale Europei în perioada 1600-1707, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. În hotarul satului a fost găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat, de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
critică și istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România în anul 2000. Prima atestare documentara a satului Aruncuta este dată de 18 noiembrie 1346. Satul este unul românesc, care a aparținut în trecut domeniului latifundiar al familiei nobiliare Suki. Cercetările arheologice scot în evidență locuirea satului cel puțin din epoca bronzului timpuriu. În Aruncuta, de-a lungul istoriei, au existat multe familii nobiliare, care au deținut mari suprafețe de teren, din care menționam familia Medjes de Band în prima jumătate a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din totalul populației, diferența fiind reprezentată de maghiari, rromi etc. În perioada 1800-1940 statisticile consemnează și câteva familii de evrei. În anul 1967, în Aruncuta, s-a descoperit un important tezaur monetar, alcătuit din 251 piese de argint, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. De altfel, în hotarul satului s-a găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat de tipul celui aflat în așezarea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în anul 2000, în gospodăria familiei Maria și Pavel Plăcintar din Aruncuta, aproape de biserică și casa parohiala din sat s-au găsit două monede austriece (creițari) emise în anul 1780 și 1819, moneda din 1780 fiind de un creițar. Descoperirile arheologice efectuate de-a lungul timpului și consemnate în literatura arheologică atestă locuirea teritoriului satului Aruncuta începând cu epoca bronzului. În hotarul satului au fost descoperite o serie de vestigii arheologice, precum o secera de bronz cu buton, un celt de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din Aruncuta, aproape de biserică și casa parohiala din sat s-au găsit două monede austriece (creițari) emise în anul 1780 și 1819, moneda din 1780 fiind de un creițar. Descoperirile arheologice efectuate de-a lungul timpului și consemnate în literatura arheologică atestă locuirea teritoriului satului Aruncuta începând cu epoca bronzului. În hotarul satului au fost descoperite o serie de vestigii arheologice, precum o secera de bronz cu buton, un celt de bronz cu plisc și cu corpul de secțiune ovala, un
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și 1819, moneda din 1780 fiind de un creițar. Descoperirile arheologice efectuate de-a lungul timpului și consemnate în literatura arheologică atestă locuirea teritoriului satului Aruncuta începând cu epoca bronzului. În hotarul satului au fost descoperite o serie de vestigii arheologice, precum o secera de bronz cu buton, un celt de bronz cu plisc și cu corpul de secțiune ovala, un fragment de picior de vas de lut, datate la sfarsitul epocii bronzului., În punctele la Cremenis, Cânepiști și la „Ritul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
cuprinzând: un capitel de coloană, cărămizi cu ștampila Leg. V Macedonica, țigle, fragmente ceramice și un inel de aur;, toate pledând pentru existența pe teritoriului satului Aruncuta a unei așezări din epoca română. La acestea se adaugă o altă descoperire arheologică, efectuată în anii 1976-1977 de către Victor Moldovan, pe atunci profesor de istorie la Școala generală de 8 ani din Aruncuta (în 2009, profesor de istorie la Colegiul George Coșbuc din Cluj-Napoca), descoperire care, prin conținutul ei, vine să îmbogățească repertoriul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
efectuată în anii 1976-1977 de către Victor Moldovan, pe atunci profesor de istorie la Școala generală de 8 ani din Aruncuta (în 2009, profesor de istorie la Colegiul George Coșbuc din Cluj-Napoca), descoperire care, prin conținutul ei, vine să îmbogățească repertoriul arheologic al așezărilor eneolitice cu ceramică specifică culturii Coțofeni. Investigațiile efectuate de către prof. Victor Moldovan, cu sprijinul elevilor din Aruncuta, au scos la iveală un bogat material ceramic, urme de chirpic, material litic și podoabe ale populației eneolitice. Materialul ceramic al
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
De altfel pe teritoriul comunei Suatu, în satul Aruncuța, s-a mai găsit un ciocan de piatră,șlefuit și perforat, înainte de anul 1879 ,aflat în prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, atribuit de M.Roska culturii Coțofeni . Această descoperire arheologică o regăsim și la pag.16 din Arhiva Repertoriului Arheologic al României, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" de pe lângă Academia Română, București. Pe lângă aceste considerații, descoperirea de la Aruncuta reprezintă o sursă documentara care pune în evidență viețuirea în aceste locuri a unei
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a mai găsit un ciocan de piatră,șlefuit și perforat, înainte de anul 1879 ,aflat în prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, atribuit de M.Roska culturii Coțofeni . Această descoperire arheologică o regăsim și la pag.16 din Arhiva Repertoriului Arheologic al României, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" de pe lângă Academia Română, București. Pe lângă aceste considerații, descoperirea de la Aruncuta reprezintă o sursă documentara care pune în evidență viețuirea în aceste locuri a unei populații autohtone, dintr-o perioada anterioară epocii bronzului, incepand cu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
alungarea turcilor de către regimentele austriece, care au asigurat astfel - pentru o lungă perioadă istorică - stabilitate și siguranța, chiar si claselor nevoiașe din Transilvania. . În legătură cu denumirea satului Aruncuta (al cărui nume în maghiară, "Aranykút", se traduce prin "Fântână de Aur"), dovezile arheologice arată că satul inițial a fost așezat în partea de vest, respectiv în jurul zonei "Ciurgău" și "Cremeniș ",datorită numeroaselor izvoare de apă potabilă aflate la suprafață cât și apropierii de pădure (care există și în prezent) și care le ofereau
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
care există și în prezent) și care le ofereau oamenilor condiții acceptabile de trai cât și refugiu în caz de pericol . Concomitent, partea de sud-est a satului,în special zona Razoare, era ocupată de locuitori din Soporu de Câmpie. Descoperirile arheologice au scos în evidență că și în satul vecin,Soporu de Câmpie, a existat o puternică comunitate dacica răspândită atât în partea de nord a satului, la granița cu Aruncuta , cât și în partea sudică - spre Ceanu Mare, unde s-
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
existat o puternică comunitate dacica răspândită atât în partea de nord a satului, la granița cu Aruncuta , cât și în partea sudică - spre Ceanu Mare, unde s-a și descoperit în perioada 1956-1961 cunoscutul cimitir dacic cuprinzând 215 morminte. Dovezile arheologice din zona "Măzăristi",aflată la granița dintre Aruncuta și Soporu de Câmpie,confirmă că suprafață actuala a satului de peste 2.000 hectare a fost ocupată,încă din neolitic, de cel puțin două grupuri de oameni, așezați în partea de est
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Aruncuta și Soporu de Câmpie,confirmă că suprafață actuala a satului de peste 2.000 hectare a fost ocupată,încă din neolitic, de cel puțin două grupuri de oameni, așezați în partea de est și de vest a satului (ambele descoperite arheologic la "Măzăriști" și "Cremeniș"). Ocupația română, după războiul cu dacii, a ajuns și în Aruncuta prin subunitatea de militari din Legiunea a V-a Macedonica care s-a așezat în partea de vest a satului,în zona Ciurgău și Cremeniș
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a ajuns și în Aruncuta prin subunitatea de militari din Legiunea a V-a Macedonica care s-a așezat în partea de vest a satului,în zona Ciurgău și Cremeniș, și unde au staționat circa 100 ani (168-274), conform descoperirilor arheologice, pentru a apăra Ocnele și drumul de sare de la Cojocna spre Dej și Târgu-Mureș (prin Suatu), dar și pentru activități agricole și de construcții (s-au găsit cărămizi cu ștampila Legiunii V Macedonica în zona "Cremeniș "- un poanson dreptunghiular cu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
este un izvor de apa freatică și nu de suprafață așa cum este cel de la "Ciurgău", oamenii din neolitic stabilindu-se în jurul izvoarelor de suprafață tocmai datorită avantajelor oferite de acestea . Avînd în vedere vechea amplasare a satului, dovedită prin descoperirile arheologice, este aproape sigur că denumirea satului provine de la "Fântână de Aur" de la Ciurgău și nicidecum de la fântână "Bună", opinie împărtășită și de istoricul Victor Moldovan în urma cercetărilor arheologice făcute în Aruncuta,zona " Cremeniș", în perioada 1976- 1977. De altfel, după
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de acestea . Avînd în vedere vechea amplasare a satului, dovedită prin descoperirile arheologice, este aproape sigur că denumirea satului provine de la "Fântână de Aur" de la Ciurgău și nicidecum de la fântână "Bună", opinie împărtășită și de istoricul Victor Moldovan în urma cercetărilor arheologice făcute în Aruncuta,zona " Cremeniș", în perioada 1976- 1977. De altfel, după opinia domniei sale, Fântână de suprafață de la Ciurgău trebuie să poarte numele "Fântână străbunilor", în semn de respect față de primii locuitori care au întemeiat satul. Legendă că însăși Attila
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Aruncuta, tocmai la fântână Bună, și ar fi aruncat o monedă de aur în apă (pe motiv că aceasta era foarte limpede) și că de aici apare denumirea satului Aruncuta ("Fântână de Aur") este ridicolă dacă ținem seama că descoperirile arheologice atestă faptul că satul este locuit încă din neolitic și a fost ocupat circa 100 ani de o subunitate a Legiunii V Macedonică, perioadă în care hunii încă se aflau în stepele din Asia. Să nu uităm totuși că hunii
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe călărie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturală a satului, respectiv monumentele istorice și arheologice de pe raza comunei. Din trasele turismului rural nu poate lipsi Rezervatia naturală de la Suatu în suprafață de 9,2 hectare, cu vegetație de stepa și unde se găsește o plantă rară, Astragalus Peterfi [Lintea Pratului], respectiv Lacul artifial de 70
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]